Pages: 1 ... 4 5 6 ...7 ... 9 ...11 ...12 13 14 ... 103

21/11/12

  10:57:05, by Bogdan, 823 words  
Categories: Stiri - Romania, Legislatie, Evenimente, Drept & ITC

Paginile web si accesibilitatea - de la recomandari la obligatii legale

A. Ce inseamna accesibilitatea unui site web?

Accesibilitatea web se refera la accesul persoanelor cu dizabilitati la continutul web. Mai clar, accesibilitatea web inseamna un design web care permite persoanelor cu dizabilitati sa perceapa, inteleaga, navigheze si sa interactioneze cu paginile web in mod eficient si sa creeze continut web.
Sursa - W3C

M-am intalnit la conferinta Programatica cu Daniel Homorodean de la Arxia cu care am avut un inceput de discutie si apoi un ping-pong de mesaje pe tema accesibilitatii web. Pentru ca este un subiect care ar putea (si sigur ar trebui) sa intereseze mai multa lume, am zis sa punem si intr-o insemnare pe blog.

B. Obligatii legale referitoare la accesibilitatea web

1. Toate site-urile web publice sunt obligate sa aiba pagini web accesibile

Obligatia este cuprinsa in legea 448/2006 protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (vezi forma actualizata atasata articolului la final):

Art 71 (1)Până la data de 31 decembrie 2007, autorităţile publice au obligaţia să ia măsuri pentru:
a)accesibilizarea paginilor de internet proprii, în vederea îmbunătăţirii accesării documentelor electronice de către persoanele cu handicap vizual şi mintal;
b)utilizarea pictogramelor în toate serviciile publice;
c)adaptarea telefoanelor cu telefax şi teletext pentru persoanele cu handicap auditiv.
(2)În achiziţia de echipamente şi softuri, instituţiile publice vor avea în vedere respectarea criteriului de accesibilitate.

Nerespectarea obligatiei se sanctioneaza cu amenda de la 6 000 la 12 000 de lei. Amenda se aplica de catre inspectorii sociali.

2. Site-urile de video/audio on demand pe Internet sunt obligate sa aiba pagini web accesibile

Pentru ca tot vorbeam intr-una din insemnarile trecute de decizia CNA referitoare la servicii audiovizuale nelineare (sau video sau audio on demand pe Internet) sa punctam ca si aceasta are o obligatie expresa pentru accesibilitatea acestora:

“Art. 24. - Furnizorii vor asigura accesibilizarea paginilor web proprii, în vederea îmbunătăţirii accesării conţinutului audiovizual de către persoanele cu handicap, vizual sau auditiv, potrivit standardelor internaţionale pentru accesibilitatea web. “

3. In fine, exista un ghid de recomandari al MCSI (adoptat in 2008) pentru site-urile administratiei publice locale, care contine si recomandari mai detaliate referitoare la accesibilitate (in capitolul III).

Din cite stiu eu, ghidul nu a fost niciodata adoptat formal macar de MCSI, astfel incat dispozitiile sale ramin in mare pare ignorate.

C. Ce standarde/recomandari exista la nivel international

Aici vine Daniel care explica mai in detaliu care sunt principalele recomandari in domeniu:

Specificatiile W3C, WAI (mentionat si in documentul MCSI) sunt in esenta aici. Logica acestui demers este explicata succint tot pe site-ul W3C.

S-au dezvoltat 2 versiuni succesive de linii directoare: WCAG 1.0 in 1999 si WCAG 2.0 in 2008.
Urmeaza sa se adopte si WAI-ARIA, care deocamdata este doar in faza de “candidate recommendation”.

In lume, dar si in UE, sunt tot mai multe state care au clarificat problema prin abordarea unor standarde cu caracter obligatoriu, si chiar a unor proceduri de audit obligatorii, conduse de organisme dedicate in ministerele de resort. Acest proces a inceput demult, chiar dupa publicarea WCAG 1.0, dar standardele rezultate sunt nuantat diferite. In unele cazuri, doar o parte din institutiile publice sunt afectate, sau sunt afectate in mod diferit.

Diferentele vin din:

  • ce versiune a WCAG e folosita
  • ce nivel de conformitate si prioritate e considerat: WCAG 1.0 (care este inca folosit de multe state sau organizatii) defineste 3 nivele de prioritate (a web developer 1 must / 2 should / 3 may), care determina 3 nivele de conformitate (A – toate punctele de prioritate 1 sunt satisfacute, AA – proirities 1 si 2, AAA – toate nivelele de prioritate). Totusi, in privinta prioritatilor 2 si 3 standardele statale sunt flexibile, incluzand doar anumite puncte
  • ce cerinte suplimentare (care nu sunt in WCAG) sunt adoptate de fiecare stat sau organizatie

Voi face trimiteri la cele de care ne-am lovit noi (adica Arxia) direct, lucrand pentru clientii nostri, in special din UE. Sunt multe state din afara UE care au adoptat aceste standarde (US, Canada, Australia – care merge si mai departe, cerand ca si siturile non-guvernamentale sa se conformeze). Alte exemple ce pot fi utile:

  • Germania – BITV ( versiunea 2 conform cu WCAG 2.0, din 2011 )
  • Olanda - bazat pe WCAG 1 A deocamdata (deci mai permisiv), insa cu mecanisme organizate de auditare in cadrul guvernului si o strategie de impunere foarte dura (pana in 2014, toate siturile autoritatilor publice se vor conforma, indiferent de momentul in care au fost lansate). Se va trece in curand la WCAG 2
  • ONU si alte organisme transnationale au adoptat guidelines similare pentru siturile lor, de exemplu http://www.un.org/webaccessibility/guidelines.shtml pt UN (bazat pe WCAG 1)
  • WCAG 1.0 Conformity AA este obligatoriu pt toate siturile Comisiei Europene inca din 2002
  • Pentru o aplicare mai larga la nivel UE, exista initiative pentru adoptarea unor prevederi comune, cu caracter obligatoriu. Lucrurile s-au miscat foarte incet, mai serios dupa Riga Declaration din 2006, apoi UWEM, si Mandate M 376

Cam asta ar fi povestea accesibilitatii site-urilor web pe scurt. Sper ca sa ne miscam si noi mai cu spor si la nivel practic, nu doar teoretic.

De asemenea, pentru cei interesati pe 27 Noiembrie are loc Gala Persoanelor cu Dizabilitati, deja la a treia editie cu un titlu intructiva din acelasi registru cu ce ne propunem noi astazi - “Accesibilizati libertatea!”.

14/11/12

  14:05:49, by Bogdan, 249 words  
Categories: Stiri - Romania, Drept & Internet, Drept & ITC, Pe scurt

Am aflat: eRomania2 a costat deja cca. 8 milioane de euro

Ca urmare a cererii pe legea 544/2001 privind accesul la informatiile publice, ca si a insemnarii Nu va suparati, ce se mai intampla cu eRomania? am aflat ceea ce am cautat:

Pe scurt: pina acum s-au cheltuit in proiectele eRomania 34 705 084 Lei - adica approx. 8 mil Euro (la un curs mediu de 4.3 Lei pe 1 Euro). Deocamdata nu exista niciun rezultat public, asa cum aprecisem si initial.

Mai jos, raspunsul complet primit zilele trecute:

În ceea ce privește Proiectul eRomania 1, a fost încheiat doar un Acord-Cadru cu firma, dar nu a fost încheiat nici un contract subsecvent. Prin urmare, proiectul nu a fost implementat și nu au fost cheltuite fonduri.

În ceea ce privește Proiectul eRomania 2, licitația a fost câștigată de firma Omnilogic. Sumele efectiv bugetate pentru proiectul eRomania 2 sunt:

2010 – 17.352.542 lei

2011 - 17.352.542 lei

2012 - 17.352.542 lei

Sumele efectiv cheltuite pentru proiectul eRomania 2 sunt:

2010 - 17.352.542 lei

2011 - 17.352.542 lei

2012 – 0 lei

Din iunie 2012, în Ministerul Comunicațiilor (MCSI) s-a constituit o Comisie responsabilă cu managementul contractului eRomânia, al cărei prim rezultat a fost deblocarea proiectului. În urma evaluării făcute de către Comisie, folosind drept criterii prevederile caietului de sarcini și ale contractului, funcționalitatea portalului, relevanța conținutului informațional și respectarea standardelor profesionale s-au constatat o serie de neconcordanțe.

De la momentul evaluării și până în prezent, s-a lucrat activ la dezvoltarea portalului eRomânia. Proiectul urmează a fi transformat într-un portal care să permită interoperabilitatea datelor deținute de diverse autorități gestionare de informați, interactivitate cu publicul utilizator și generare de conținut informațional.

Rezultatele proiectului eRomânia vor fi făcute publice după recepția finală.

08/11/12

Breaking news: Wordpress dat in judecata in Romania! (sau Bloggerii, sondajul, indoiala si colonul)

Scuzati titlul! Era o semi-ironie la adresa titlurilor adevarate din presa romana de astazi.

Adevarul este ca chiar astazi (8 Noiembrie) a fost un proces pe rolul unui instante din Romania in care firma care detine Wordpress (Auttomatic Inc) a fost data in judecata de o firma din Romania. Dar tot astazi am facut o prezentare un titlu similar (cel din paranteza) al insemnarii la Legal Issues in Social Media (organizata de Manafu) despre 2 cazuri de bloguri date in judecata in Romania. (vezi prezentarea integrala mai jos)

De ce au dat in judecata Wordpress?

Ca sa scoata insemnarile pretins defaimatoare la adresa produsului lor (ColonHelp) postate de un blog (Insula Indoielii) gazduit gratuit de Wordpress.org si sa le dea datele personale ale bloggerului (blogul este anonim).

Au vreo sansa?

Personal, cred ca nu. Insemnarile respective par a fi - chiar de departe - in limitele libertatii de exprimare admise si exprima (intr-un ton ironic, evident!) o indoiala (poate va mai uitati o data la titlul blogului!) cu privire la eficacitatea produsului. Mai mult, prejudiciul direct creat ar fi aproape imposibil de demonstrat (ca si legatura de cauzalitate intre insemnarile pretins defaimatoare si prejudiciu)
De asemenea, in acest caz instanta s-ar putea considera ca nu este competenta sa judece o astfel de speta.

Dar este o actiune in instanta solutia cea mai buna?

Cu siguranta ca nu, si asta mi se pare ca este cel mai important rezultat care reiese si in acest an din discutiile de la conferinta de mai sus (si in aceiasi nota concluziile de anul trecut):

Rezolvarea problemelor din social media ar trebui sa se axeze pe aplanarea conflictelor, nu pe exacerbarea lor. Orice atitudine de forta (ba! te dau in judecata!) are sanse doar sa faca dintr-un foc mocnit o ditamai vilvataia. Care sa nu puna intr-o lumina buna firma ta.

Sau cum am pus eu o concluzie in prezentare: Cind aveti o problema care apare in social media, intrebati intai departamentul de Resurse Umane, nu Jurdic! :-)

Din pacate, in cazul politicienilor toate exemplele de mai sus nu se aplica pentru ca sunt alte specimene de homo sapiens. Cazul site-ului Aghiuta.com (care a fost primul prezentat de mine mai jos), unde un blogger a ajuns sa fie condamnat la 5000 de RON daune morale pentru un sondaj online (poll) care intreba “Cat valoareaza onoarea familiei Sechelariu?” (si care a fost considerat de instanta ca aduce atingere vietii private a dnului Sechelariu) ne arata ca inca trebuie sa discutam mai mult si in domeniul juridic ce este libertatea de exprimare si cit de larg ar trebui interpretata. Sau sa se ceara stramutare automata in cazurile de potentati locali, pentru a fi siguri ca regulile se aplica corect. Sper ca sa ajunga cu cazul la CEDO, pentru a se lamuri problema in sensul normal.

Asta ca sa facem din libertatile noastre o chestiune concreta si nu doar teoretica.

06/11/12

  19:23:41, by Bogdan, 1169 words  
Categories: Stiri - Romania, Legislatie, Evenimente, Drept & Internet, Drept de autor

Ce are CNA cu reglementarea Internetului?

Inflamarea recenta a unei parti a media si a blogurilor in scandalul “listei de site-uri ilegale” (via CNA) (care arata si ca suntem departe de o discutie argumentata si mai degraba ne lasam prada emotiilor) poate aduce in discutie citeva subiecte juridice interesate, ce merita sa le punctam:

1. Poate CNA sa reglementeze Internet-ul?

Categoric NU.

Totusi CNA are competenta pe un domeniu destul de strict legate de anumite servicii pe Internet - cel explicat prozaic ca fiind “Radio si TV Online” sau Video-on-Demand . Acestea au intrat in competenta CNA prin Directiva Serviciilor Media Audiovizuale 2010/13/UE ( sau AVMS) transpusa in legislatia interna (inclusiv prin) Decizia 320/2012 a CNA.

Definitia din legea romana a audiovizualului este urmatoarea:

serviciu „video la cerere” - tip de serviciu media audiovizual la cerere, neliniar, denumit şi video on demand, care oferă utilizatorului acces, la cerere individuală şi la momentul ales de către acesta, la vizionarea de filme, videoclipuri, spectacole, live sau înregistrate, precum şi alte tipuri de conţinut video reunite în cadrul unui catalog de programe, indiferent de forma sub care acestea sunt selecţionate şi organizate în cadrul catalogului;

Iar decizia nu se aplica:

a) serviciilor web care nu intră în concurenţă cu serviciile media audiovizuale, conţinutul audiovizual prezent pe site fiind doar ocazional şi accesoriu scopului principal al serviciului, cum ar fi site-urile web care conţin doar într-o manieră auxiliară elemente grafice animate, videoclipuri, fragmente din programele audiovizuale, dacă acestea sunt prezente doar ocazional şi exclusiv pentru ilustrare, scurte spoturi publicitare sau informaţii legate de un produs ori serviciu care nu este audiovizual;
b) site-urilor web care furnizează conţinut audiovizual generat de către utilizatori privaţi, în scopul punerii în comun şi al schimbului în cadrul unei comunităţi de interese, spre exemplu You Tube, Google, Vimeo; (si uita asa, desi nu e voie, unele servicii sunt promovate chiar prin lege!!)
c) oricărei forme de corespondenţă privată;
d) jocurilor de noroc online, inclusiv loteriile, pariurile şi alte forme de servicii din domeniul jocurilor de noroc, cu excepţia jocurilor şi concursurilor difuzate, în condiţiile legii, în cadrul unui serviciu media audiovizual;
e) versiunilor electronice ale ziarelor şi revistelor;
f) motoarelor de căutare pe internet.

Acesti furnizori de servicii sunt obligati sa se notifice la CNA si sa respecte o serie de conditii (mai degraba de bun simt) detaliate in decizia mai sus amintita.

2. Are CNA-ul dreptul sa se pronunte pe dreptul de autor?

Categoric NU.

Nu exista nimic in legislatia specifica CNA care sa le dea competente in domeniul dreptului de autor, cu atit mai putin sa spuna ca un site este ilegal sau nu.

Pe de alta parte, daca ne uitam mai bine la extrasul din procesul-verbal al sedintei din 1 Noiembrie observam ca de fapt nici nu este clar daca au facut acest lucru. Nota oficiala zice:

Adresa nr.12971/07.09.2012 de la S.C. PRO TV SA - referitoare la servicii media audiovizuale la cerere nenotificate la C.N.A.
“Consiliul a hotărât să se trimită adresă către Poliție. În măsura accesului la site-uri, se vor transmite adrese de atenționare.”

Deci ProTV i-a atentionat ca exista servicii on demand care nu s-au notificat la CNA. Care este sanctiunea ne-notificarii? O contraventie. Doar ca, probabil, CNA nu a gasit cui sa aplice contraventia, de aceea a trimis adresa catre Politie (presupun doar).

In orice caz, eu nu am gasit deocamdata vreo hotarire a CNA sau vreo declaratie a lor care sa zica negru pe alb ca aceea ar fi “o lista de site-uri ilegale” sau site-uri care incalca dreptul de autor. Asta pentru ca nu sunt competenti sa o faca. (nu au atributii in acest sens).

Dar daca au facut-o in sedinta publica, atunci au dat-o in bara rau de tot.

Chiar si asa, din punctul meu de vedere, CNA ar fi trebuit inainte sa trimita lista catre Politie (sau sa o faca publica - lucru care oricum a fost doar o publicitate imensa pentru site-uri sau o atentionare sa se ascunda) ar fi trebui sa analizeze cel putin:

  • - daca site-urile identificate se incadreaza in definitia citata mai sus (de ex. http://www.freshon.tv pare a fi mai degraba un tracker de torrente si nicidecum un serviciu de video on-demand)
  • - daca site-urilor identificate li se poate aplica legea romana. (nu ma refer aici la domeniul web, exista niste reguli in directiva AVMS).

Iar cu lista care rezulta ar fi putut mai bine sa incerce sa identifice direct proprietarii site-urilor - de exemplu la cele din .ro - cu o adresa catre RoTLD.

De aceea impresia mea este ca CNA tocmai s-a legat la cap cu o problema pe care inca nu o intelege deplin.

3. Drepturi de autor si ipocrizie

3.1. Interesant este in schimb ca nimeni nu vorbeste de (inca) o modificare a legii dreptului de autor 8/1996, care a trecut prin Senat repejor si are toate sansele sa treaca la fel si prin Camera Deputatilor.
Si care iar are propuneri absurde si de “intarire a drepturilor de autor” de genul:

… si altele pe care probabil nu am avut timp sa le verific in detaliu. In loc se semnati petitii si sa dati like-uri mai bine intrebati-i pe politicienii ce o sa va ceara votul in cam o luna despre ce fac in Parlament.

3.2. Si mai ipocriti mi se par cei ce sar de fund in sus cind interesul lor comercial imediat pare pus in pericol, dar cind e vorba de al altora se fac ca ploua.

Iar cei mai ipocriti sunt vasnicii aparatori ai drepturilor de autor, care s-au dat subit la fund cind a fost sa comenteze plagiatul ordinar al unui personaj politic ajuns in postura de prim ministru. Cred ca suntem ridicoli sa vorbim despre drepturi de autor, fara sa cerem sanctionarea celui mai flagrant caz aparut public in ultimii ani.

3.3. Personal, putin imi pasa de Voyo sau Vplay sau alte servicii. Daca au o problema unul cu altul (pe orice subiect) sa mearga in instanta de drept comun si sa se judece cum doresc (si aici are dreptate dnul Batrineanu de la ANISP) si daca instanta decide inchiderea site-ului (whatever that means) atunci asta este.
Probabil ca Vplay.ro ar putea sa fie laudat in viitor pentru ca ne arata ca romanii vor si pot sa plateasca pentru continut. Si ne arata si pretul minimal si oferta pe care o cauta. Deci exista un business case. (cam asta zice si Stefan). Pacat ca nici un leu nu ajunge si la autori.

In rest, ma enerveaza rau de tot cind cite o institutie publica incepe sa faca liste de “site-uri ilegale", incercind sa ia rolul unei instanta de judecata. Si chiar cind jurnalistii sau blogerii inteleg asta in mod gresit. E o lectie, pe care inca nu am invatat-o.

15/10/12

  11:07:34, by Bogdan, 460 words  
Categories: Stiri - Romania, Pareri personale, Legislatie, Drept & ITC

Legislatie libera si gratuita

Pe scurt: Insemnare de promovare a proiectului Legi libere de la Restart Romania 2012

Acum 10 ani scriam un Ghid de utilizare a resurselor juridice romanesti de pe Internet.

Acum 6 ani ma intrebam (retoric) Cit de accesibila este de fapt legislatia romaneasca?

Astazi imi dau seama ca nici nu are rost sa ne asteptam de la Parlament sa dea o lege prin care Monitorul Oficial sa devina liber si nici ca Guvernul sau Ministerul Justitiei sa faca vreun portal eficient de legislatie romaneasca (desi au o obligatie europeana pentru N-lex), desi ar fi obligatia lor, conform practicii CEDO (termenul “prevazut de lege” inseamna nu doar ca masura respectiva sa aiba o baza in dreptul intern, ci se refera inclusiv la calitatea legii in cauza: astfel aceasta trebuie sa fie accesibila justiabililor si previzibila in efectele sale vezi caz CEDO VgT VEREIN vs. SWITZERLAND punctul 52)

Aceste este motivul principal pentru care am propus impreuna cu alti colegi proiectul Legi libere la Restart Romania 2012, dupa o discutie informala la finalul Open Media Challenge cu ceilalti participanti.

Textele legislative sunt in domeniul public, din punct de vedere al legii drepturilor de autor, la fel ca si jurisprudenta (atita cit exista prin proiectul Jurindex).

Uneltele tehnice s-au dezvoltat, perfectionat si chiar democratizat (in sensul accesibilitatii lor) in special in ultimii 5 ani - ceea ce inseamna ca o astfel de idee se poate implementa cu o mana de voluntari cu simt civic, in loc sa lasam ca cine stie ce institutie publica sa mai toace alte milioane de euro.

Ca atare - pentru ce dorim noi - un portal liber de legi si jurisprudenta, in format liber si nerestrictionat, in care cautarea sa fie punctul forte, iar din care datele sa poate fi exportate automat in mod liber si fara restrictii tehnice (ca juridice oricum nu sunt) ar trebui sa fie fezabil ca un proiect civic, cu implicare de know-how si programare din partea mai multor voluntari.

De aceea l-am propus la Restart Romania 2012. Va rog sa il votati, comentati sau partajati cu alti prieteni care ar trebui sa stie de el sau sa il sustina!

De asemenea, daca ati ajuns pina aici si va intereseaza sa va implicati activ (indiferent daca cistigam sau nu la Restart, care e mai degraba un pretext de motivare),dati-mi un email pe adresa personala.

Comentariile sunt inchise pe blog la aceasta insemnare, pentru ca sunt deschise pe pagina proiectului unde conteaza la votare.

O saptamina placuta!

PS: Da, stiu destul de bine de celelalte initiative de legislatie libera dintre care cel mai promitatoare in directia pe care o urmarim sunt civvic.ro (care are o baza de date libera, dar cu acte normative doar pina in 1996), Monitorul Oficial in format plain text de la Dsclex.ro sau PDF de la Kurtyan.org (cu ultima actualizare acum 1 an)

12/10/12

  12:22:42, by Bogdan, 248 words  
Categories: Stiri - Romania, Drept & Internet, Drept de autor

Date deschise - citeva aspecte juridice introductive si alte prezentari legate de subiect

Particip astazi la Conferința “Tehnologii, date și cunoștințe geospațiale libere", 12-13 octombrie 2012 - București, unde am facut o prezentare pe care o gasiti mai jos cu citeva aspecte introductive legate de drepturi de autor si date deschise (open data), inclusiv despre Open Government Partnership (despre care am mai scris si eu) si modificarile propuse ale directivei privind reutilizarea informatiilor publice.

Pentru cei care sunt interesati de mai multe detalii recomand calduros Manualul pentru date deschise al lui Open Knowledge Foundation tradus in romana de o echipa de voluntari acum citeva luni.

Imi pare bine ca am vazut (pina acum) si alte prezentari interesante, cum ar fi prezentare omonima a aspectelor introductive (mai tehnice) a lui Nicolaie Constantinescu de la Kosson.ro, cea despre Open Street Map a lui Andrei sau prezentarea a doua dintre proiectele castigatoare de la Open Media Challenge - care ne arata ce pot face citeva maini dibace - cel al Culorilor Politice ale Romaniei (vezi si mai jos un embed) sau a unei cartari care arata vizual cam unde se duc subventiile pentru agricultura in Romania, facuta de Alex Morega.

Toate prezentarile vor fi disponibile pe pagina Conferintei.

Si mai jos prezentarile/imaginile de care vorbeam:

Full story »

10/10/12

  17:35:45, by Bogdan, 728 words  
Categories: Evenimente, Criminalitate informatica

Criminalitatea informatica in dezbaterea judecatorilor romani

La sfarsitul saptamanii trecute a avut la Targu Jiu a 4-a editie (consecutiva!) anuala a conferintei “Justitie si Criminalitate Informatica” organizata de Tribunalul Gorj si Curtea de Apel Craiova.

Evenimentul incepe sa capete contur precis si din ce in ce mai multa substanta, nu doar prin includerea sa in calendarul oficial al evenimentelor organizate de Institutul National al Magistraturii (de fapt cred ca este singurul din zona dreptului si IT), ci si prin 3 trasaturi ce il fac din ce in ce mai necesar:

- continuitatea este poate un element care la prima vedere nu ar fi important. Dar este mult mai usor sa organizezi un eveniment o data (sau de 2 ori) si mult mai greu sa il repeti anual pe o perioada indelungata. Aici principalul “vinovat” este jud. Florin Encescu, care are nu doar o pasiune pentru subiectul conferintei, ci si o “manie a organizarii perfecte", care te obliga sa te simti bine. :D

- multi-disciplinaritatea este inerenta subiectului. Nu poti intelege pe deplin infractiunea de acces fara drept la un sistem informatic, daca nu stii ce poate fi in practica un sistem informatic. Dar dincolo de teorie, doar daca pui la un loc reprezentanti din sectoare atit de diverse - de la mediul privat bancar sau solutii de securitate si pina la judecatori - este imposibil sa nu iasa macar una sau doua idei/interpretari sau macar intrebari pe care le poti folosi in activitatea ta zilnica.

- evolutia tehnologica este atit de rapida incat ai ceva nou de discutat in fiecare an. Din pacate cam acelasi lucru se poate spune si despre evolutia normelor legislative, unde insa rapiditatea nu este neaparat un element pozitiv. Iar calitatea normelor… hai mai bine sa nu intram in detaliile aceastea

Cu siguranta, ca este loc si de mai bine - dar criticile le trimit direct organizatorilor. :)

Revenind la subiect in sine, nu o sa abordez prezentarea mea de la eveniment ce s-a axat pe diferentele de definitie a monedei electronice si interpretarile sale ( Intre Legea 127/2011 si legea 365/2002) si o speta interesanta exact pe o asemenea interpretare culeasa din Jurindex - 664 din 28 octombrie 2009 (via Juridice.ro). Pentru ca ar putea fi referitoare la un subiect de nisa ce sa plictiseasca pe multi.

In schimb, o sa va propun 2 teme de reflectie, mai generale, bazate de 2 subiecte de discutie din a doua zi:

a. Prezentarile colegilor din BCR (ce pacat ca au fost la finalul celei de-a doua zile) au aratat cel putin 2 directii noi (si concrete cu exemple si fotografii!) de infractiuni din domeniu. De la utilizarea unei… tineti-va bine !… furculite :!::!::!: (da, da, furculita aia pe care o folositi la o masa obisnuita) la scoaterea unor bani in mod ilegal dintr-un bancomat si pina la un malware dedicat pentru o aplicatie de Internet banking a unei banci anume dintr-o tara din Uniunea Europeana.

Prezentarile m-au facut sa ma gindesc (dupa eveniment, ce-i drept) la un joc de-a soarecele si pisica in care pisica deseori pierde pentru ca trebuie sa joace dupa anumite reguli, pe cind soarecele nu are nicio limita impusa.

Asta ma face sa ma gindesc ca solutia pentru problema de fond nu este si nu poate fi (doar) in justitie. Ci tine mai degraba in educatie si in unele penalizari legale sau contractuale in cazul in care niste conditii de bun simt de securitate nu sunt respectate.

b. Unul din panel-urile de dezbatere s-a invartit (cu public cu tot) in jurul subiectului de expert tehnic judiciar din domeniul tehnologiei informatiei (am mai scris in trecut despre asta 1 si 2) Desi s-au conturat citeva posibile solutii (iar in Civil se pare ca ar fi mai mult loc de manevra - cum indicam si eu anul trecut intr-o speta de la Tribunalul Bucuresti), par mai degraba niste paliative si nu o solutie pe fond.

Nici macar improspatarea listei cu experti a MJ nu ar rezolva pe depin problema de fond. De fapt cei mai buni specialisti din zona IT (sau a securitatii IT) sunt bine platiti in privat si nici nu se pune problema ca ei sa stea la cheremul unei instante. (time is money, remember?). Cred in continuare cu tarie ca solutia reprezinta schimbarea modului de a privi problema. (adica ideea de “numire a expertilor” de catre Ministerul Justitiei).

Pina atunci, parafrazind ce ziceam acum un an:
Imi e mila de judecatorii care au nevoie intr-un proces de un expert juridic IT. Ba chiar si de avocatii ce cauta asa ceva.

28/09/12

Nu va suparati, ce se mai intampla cu eRomania?

Astazi este Ziua International a Dreptului de a sti- cu alte cuvinte, sărbătorim, fiecare după propriile puteri, libertatea de-a avea acces la informaţii.

Asa se lanseaza astazi http://nuvasuparati.info/, un proiect prin care ne propunem sa promovam legea accesului la informatiile publice, dar si o metoda mai simpla de a trimite o solicitare pe legea 544 si sa primesti un raspuns. (la nivelul UE este deja un site care face asta - http://www.asktheeu.org/en)

In site, o sa ma gasiti si pe mine la ambasadori, cautind sa aflu cite camere de luat vederi sunt in Bucuresti

Dar astazi dimineata mi-a rasarit o intrebare si mai stringenta, catre Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale:

Nu va suparati, ce se mai intampla cu eRomania?

Motivatie: eRomania a fost denumirea generica a unui proiect de informatizare a serviciilor publice in care s-a estimat ca se vor aloca circa 500 de milioane de euro in perioada 2010-2013.
Cu toate acestea pina in ziua de astazi nu se stie in ce mod s-au alocat anumite sume de bani si ce s-a intamplat cu proiectele deja finantate.
Am mai scris si in trecut despre proiect:
Pandemia informatizarii
E-governmentul meu! Sau unde se duce 1/2 miliard de euro?
Manifestul pentru un proiect deschis eRomania

Intrebarile concrete sunt:

Conform HG 195 din 9 Martie 2010 privind aprobarea Strategiei naţionale “e-România” 2010-2013, MCSI este coordonatorul portalului eRomania si al componentelor sale.

1. Citi bani au fost cheltuiti pe implementarea acestei Strategii si care sunt rezultatele (disponibile public)?

2. Care este stadiul licitatiei/contractului pentru eRomania1? Citi bani au fost cheltuiti pe acesta? Care sunt rezultatele proiectului eRomania 1 disponibile in mod public?

Nota: Conform informatiilor din presa Proiectul eRomania 1 va costa 10 milioane euro, fara TVA, si presupune o platforma prin care cetatenii romani sa utilizeze serviciile autoritatilor prin internet.
Proiectul va fi realizat de Sysware System Integration, Total Soft, Provision Software Division, Star Storage, Softwin si Teamnet International.


3. Care este stadiul licitatiei/contractului pentru eRomania2? Citi bani au fost cheltuiti pe acesta? Care sunt rezultatele proiectului eRomania 1 disponibile in mod public?

Nota: Conform informatiilor din presa Proiectul eRomania2 va costa 11.8 milioane euro, fara TVA, si presupune un portal cu informații despre localitățile țării. Proiectul a fost cistigat de Omnilogic.

Prin urmare, am luat modelul propus la Nuvasuparati.info si le-am trimis un email astazi catre MCSI. O sa public raspunsul tot pe blog.
Puteti sa faceti si voi acelasi lucru, daca va preocupa o problema de interes public la care institutiile din Romania pot raspunde.

Acum, intre noi fie vorba - stim ca nu exista niciun rezultat public din eRomania - da’ macar sa o stim oficial.
Si intrebarea mea ar fi catre sectorul privat:

Ce proiect IT ati face cu 40 de milioane de euro (fara TVA) in 3 ani de zile? Cu ce rezultate?

PS: Apropo - cu aproape 0 lei, dar cu oameni dedicati si inimosi Wiki Loves Monuments Romania a adunat intr-o luna peste 5 800 de imagini libere ale monumentelor istorice din Romania
Mai jos si afisul de ultimul weekend.

wiki loves monuments 2012

1 ... 4 5 6 ...7 ... 9 ...11 ...12 13 14 ... 103

Blog juridic al lui Bogdan Manolea cu informatii referitoare la legislatie, jurisprudenta, articole si stiri legate de domeniul Dreptului Tehnologiei Informatiei din Romania si strainatate.

Subscrie la acest blog pentru a primi actualizarile prin e-mail

Adresa de e-mail


Realizat de FeedBlitz

  XML Feeds

Search

July 2017
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
 << <   > >>
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
31            

Multumesc

V-a fost util ceva de pe blog sau pe de site ?
De azi va permit sa imi lasati un multumesc
powered by b2evolution free blog software