Pages: 1 ... 52 53 54 ...55 ... 57 ...59 ...60 61 62 ... 104

27/03/07

Pedepse penale pentru incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala

UE aduce pedepse penale pentru incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala - Articol publicat in Marketwatch - Martie 2007

O noua directiva europeana, care se refera la domeniul proprietatii intelectuale, este discutata in Parlamentul European si are drept scop armonizarea legislatiilor statelor membre cu privire la pedepsele penale in cazul incalcarii acestor drepturi. Propunerea de Directiva este numita ”Directiva privind masurile penale destinate sa permita aplicarea drepturilor de proprietate intelectuala” (Draft Directive on criminal measures aimed at ensuring the enforcement of intellectual property rights) sau, mai pe scurt, IPRED2.

Ideea directivei nu este noua si a fost promovata prima oara odata cu propunerea initiala a Directivei pentru aplicarea drepturilor de proprietate intelectuala (Directiva 2004/48/EC din 29 aprilie 2004) cunoscuta si sub numele de IPRED. Dispozitiile respective au fost respinse, considerandu-se ca asemenea sanctiuni penale nu ar putea fi impuse de UE in piata interna printr-o simpla directiva. Situatia s-a schimbat insa intre timp - o decizie a Curtii Europene de Justitie din 15 septembrie 2005 (Decizia C-176/03 Comisia vs. Consiliul) a admis posibilitatea de stabilire de norme penale unitare in piata europeana in domeniul mediului inconjurator, dar nu printr-o decizie-cadru, ci printr-o directiva.

Astfel incat ideea unor sanctiuni penale armonizate pentru drepturile de proprietate intelectuala a fost din nou preluata de catre Comisie. Aceasta a propus o noua directiva (IPRED2) actualizata in aprilie 2006, pentru a fi in concordanta cu noile interpretari juridice.

Propunerea de directiva a fost intampinata cu reactii extrem de diverse, nu numai in randul actorilor de pe piata, ci si a parlamentarilor europeni, unii sustinatori ai unor pedepse mai dure, iar altii propunand respectarea mai atenta a drepturilor consumatorilor. Modul de reglementare actuala in statele europene este destul de diferit, unele dintre ele prevazand doar sanctiuni civile pentru incalcarea unora dintre drepturile de proprietate intelectuala, considerand ca titularii drepturilor ar trebui sa fie activi in apararea acestora, iar in caz contrar sa nu fie vreo sanctiune direct aplicabila.

Subiectele dezbaterii

Directiva propusa de Comisie doreste sa incrimineze din punct de vedere penal toate incalcarile cu intentie a drepturilor de proprietate intelectuala realizate de pe scara comerciala. Masurile din aceasta directiva ar obliga statele membre sa adopte o legislatie interna care sa prevada pedepse cu inchisoarea de pana la 4 ani si amenzi de la 100 000 de euro pana la 300 000 de euro pentru incalcarile serioase ale legii. Alte masuri ar putea viza distrugerea bunurilor contrafacute sau confiscarea acestora ori a unor bunuri de o valoare similara, inchiderea localurilor folosite pentru contrafaceri, impiedicarea derularii de activitati comerciale de catre acele persoane, dar si publicarea hotararilor judecatoresti. Noile reguli ar permite si implicarea directa a titularilor drepturilor de proprietate intelectuala.

Insasi ideea din spatele propunerii a fost criticata sever, considerandu-se ca nu exista nici un raport care sa scoata in evidenta aceasta problema de ne-armonizare la nivelul UE (raport care, in mai toate cazurile, sta la baza propunerilor Comisiei) si ca am putea avea, in fapt, un efect negativ pentru companiile din domeniile unde proprietatea intelectuala joaca un rol esential. Unul dintre cele mai importante Institute de Cercetare a Proprietatii Intelectuale, Max Planck, a avertizat ca astfel se creeaza „riscul ca sa fie limitata in mod disproportionat libertatea actorilor de pe piata de a se angaja in afaceri.” Mai mult, toate tarile membre ale UE sunt parte a acordului TRIPS care prin art. 61 impune pedepse pentru actele de contrafacere si piraterie. Iar propunerea actuala a Comisiei nu ar face decat sa treaca in domeniul penal unele cazuri care sunt, esentialmente, de natura civila si apar uneori intre entitati comerciale legitime.

La ora actuala, este insa putin credibil ca textul va fi respins de Parlamentul European, dar dezbaterea are inca multe necunoscute, astfel incat textul propus ar putea suferi modificari semnificative pana in momentul adoptarii.

Astfel, mai multi actori-cheie considera discutabila aplicarea directivei la toate obiectele de proprietate intelectuala. Acestea ar cuprinde si dreptul „sui generis” asupra bazelor de date, despre care chiar Uniunea Europeana a admis ca nu a adus nici un beneficiu industriei, si drepturile asupra desenelor si modelelor industriale sau a modelelor de utilitate, care nu sunt, de multe ori, suficient de bine verificate si uneori devin invalidate de catre instante. Discutiile initiale din Parlamentul European duc spre o eliminare din scopul directivei a brevetelor de inventie, lucru nesustinut nici de industrie. O alta varianta mai radicala ar limita directiva doar la dreptul de autor si la marcile inregistrate.

Copia privata si aplicarea directivei in cazul consumatorilor sunt alte subiecte delicate in dezbatere. Mai multi parlamentari europeni au cerut definirea clara a termenilor utilizati in directiva si limitarea directivei la contrafacerea comerciala. Unele definitii propuse pentru scopul actiunii: „avantaj economic direct sau indirect”, au fost criticate serios pentru ca un asemenea avantaj indirect ar putea fi „gasit” si la o persoana privata. Dar amendamente au fost propuse si in sens contrar. Un grup de parlamentari europeni in frunte cu fostul presedinte al Parlamentului European, Nicole Fontaine si Janelly Fourtou, consoarta presedintelui de la Vivendi Universal, au propus un amendament care ar scoate termenul de „scara comerciala”, si ca atare vor fi incluse in scopul directivei si copiile facute pentru uzul personal, inclusiv download-ul de pe Internet.

Proceduri de urmat

Discutia in Parlamentul European a inceput de ceva vreme, fiind finalizate la finalul anului trecut rapoartele consultative din partea a doua a comisiei - cea pentru libertati civile, justitie si afaceri interne si cea pentru industrie, cercetare si energie. Dar raportul obligatoriu al Comisiei Juridice este cel mai important in aceasta procedura. Raportul va fi prezentat de Nicola Zingaretti si ar fi trebuit sa fie prezentat in Comisie la finalul lui ianuarie, insa a fost amanat cu peste o luna. In realitate, o mare parte din „dezbatere” se duce tot in lumea politica, Comisia sau Consiliul incercand sa ajunga la un compromis cu principalele grupuri politice din Parlament pentru a avea un acord rapid asupra Raportului ce va trebui sa fie aprobat, intr-o prima citire de Parlament. Acesta poate sa fie unul din motivele, nedeclarate, ale amanarii citirii raportului in Comisia Juridica. ( Intre timp raportul a fost adoptat de Comisia Juridice pe 20 Martie 2007)

Votul plenarei Parlamentului European asupra raportului (numit si prima citire) ar putea avea loc in a doua parte a lunii martie 2007. ( actualizare - probabil aminat mai mult...)

Posibile consecinte

Desi unul dintre obiectivele propunerii era reducerea contrafacerii si pirateriei, in special in tarile din estul Europei - membre ale Uniunii Europene, observam ca, in functie de textul exact adoptat, s-ar putea ca noi sa nu avem prea multe de modificat in legislatia autohtona. De altfel, legislatia romana in domeniul dreptului de autor, care a implementat directiva IPRED, prevede deja pedepse de pana la 5 ani inchisoare pentru contrafacere, iar alte legislatii est-europene (cum ar fi cea din Cehia) prevad amenzi de pana la 750 000 de euro.

Chiar si legislatia romana cu privire la alte elemente de proprietate intelectuala - brevete de inventie, marci si chiar desene si modele industriale - deja are integrate pedepse penale pentru contrafacere. Mai mult, si legislatia privind dreptul de autor trateaza ca „penal” upload-ul intr-un sistem de tip p2p (situatie explicata mult mai clar in articolele precedente din Marketwatch).

Insa cazurile de pedepse penale majore aplicate de instante lipsesc, chiar si in situatiile flagrante de contrafaceri in domeniul dreptului de autor - indiscutabil cel mai afectat domeniu.

Deci motivatia directivei este cel putin discutabila si poate ar fi cazul sa ne uitam mai in adancimea problemei, ca si in ograda tuturor actorilor implicati. Un lucru este cert insa: marirea pedepselor nu va duce cu siguranta la schimbarea opiniei sau pozitiei care deja exista (sau nu exista deloc!?) in cazul majoritatii populatiei cu privire la incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala.

23/03/07

  10:16:16, by Bogdan, 671 words  
Categories: Articole / Studii / Rapoarte, Pareri personale, Comert electronic

TVA, Uniunea Europeana si serviciile electronice

Articol publicat in revista Link

Pentru ca din 1 Ianuarie 2007, Romania este deja membra a Uniunii Europene cred ca e important sa incercam sa clarificam citeva aspecte legate de chestiunile mai putin discutate pina acum in ceea ce priveste comertul electronic si Uniunea Europeana.

Cum domeniul comertului electronic este reglementat destul de unitar in Uniunea Europeana, nu vor fi diferente semnificative de la o tara la alta. Altfel spus, un furnizor de orice fel de servicii pe Internet, prin inregistrarea sa legala in Romania (nimic spectaculos – inregistrare la Registrul Comertului si la organele competente fiscale) va putea sa-si ofere serviciile si produsele oriunde pe Internet catre alti cetateni ai UE, fara a fi nevoit sa plateasca orice taxe suplimentare. Si reciproca este la fel de adevarata, deci orice furnizor inregistrat conform legislatiei respective din tara membra a UE va putea sa ofere produse si servicii cetatenilor romani, fara vreo formalitate sau taxa suplimentara.

Pina aici toate bune si frumoase, numai ca exista o exceptie de la regula de mai sus. Execeptia face referire la serviciile furnizate electronic si a fost introdusa in Mai 2002 pe o perioada limitata, si apoi extinsa pina pina in Decembrie 2008. (pentru amatorii de texte legislative este vorba de Directiva 2002/38/EC si Regulamentul 792/2002). S-a incercat sa se creeze un cadru fiscal egal pentru furnizorii din UE si din afara UE in cazul serviciilor furnizate electronic, dar si in cazul serviciilor de televiziune si radio. Astfel, s-au stipulat doua reguli importante:

* Cind aceste servicii sunt furnizate de persoane juridice stabilite in UE pentru cumparatori din afara UE, ele sunt exceptate de la plata TVA.
* Cind aceste servicii sunt furnizate de persoane juridice stabilite in afara UE pentru cumparatori din UE, trebuie sa includa TVA, dar furnizorii din afara UE pot sa isi faca un singur punct de contact pentru plata TVA.

Ce se include in acest termen de servicii furnizate electronic (enumerarea nu este exhaustiva):

* Furnizarea si gazduirea de site-uri informatice, intretinerea de la distanta a programelor si echipamentelor.
* Furnizarea si actualizarea programelor informatice.
* Furnizarea de imagini, texte si informatii si punerea la dispozitie a unor baze de date.
* Furnizarea de muzica, filme si jocuri, inclusiv jocuri de noroc si pariuri, si de emisiuni si manifestari politice, culturale, artistice, sportive, stiintifice si de divertisment.
* Furnizarea de servicii de invatamant la distanta.

Aceste reguli nu se aplica:

* Furnizarii de download gratuit, acces gratuit la informatie sau a funizarii de servicii unde Internetul este doar mijlocul de comunicare (de ex. O consultanta trimisa prin e-mail)
* Oferirii online de bunuri fizice care sunt trimise prin mijloacele traditionale
* In cazul serviciilor de telecomunicatii

Aceste reguli au o importanta practica in special in cazul relatiei cu consumatorii din cadrul Uniunii Europene. Practic, toti furnizorii de servicii electronice din Romania vor trebui sa se conformeze urmatoarelor reguli:

* in situatia in care cumparatorul este din afara UE, nu trebuie sa se puna TVA la serviciile prestate
* in situatia in care cumparatorul este din UE, dar este o persoana fizica (consumator), situatia ramina neschimbata, deci trebuie adaugat TVA la nivelul tarii de origine al vinzatorului (adica Romania)
* in situatia in care cumparatorul este din UE si este o persoana juridica, acesta va trebui sa plateasca taxa pe valoare adaugata aferenta acestor servicii catre autoritatile romane (reverse charge – taxare inversa). In acest caz, insa, factura trebuie sa contina referirea la taxarea inversa a TVA. Trebuie sa recunosc ca nu sunt un expert in chestiuni contabile sau fiscale, dar, din ce am studiat, procedura “taxare inversa” este impusa in UE in anumite situatii (serviciile electronice fiind una din ele) si prin aceasta cumparatorul-persoana juridica isi va putea deduce (total sau partial) TVA-ul.

De asemenea, este important de precizat ca actele normative europene au fost implementate in Romania in ultimele modificari aduse codului fiscal, (inclusiv normele metodologice). Vezi in special art 125^1 pct. 26, art. 133, lit g) pct.12, ca si art 153^4 si urmatoarele. De ajutor va poate fi si informatia existenta pe paginile web ale Uniunii Europene pe tema “VAT electronic services”.

Succes la vinzari si la discutiile cu contabilii ai autoritatile fiscale!

22/03/07

  12:32:48, by Bogdan, 470 words  
Categories: Anunturi, Evenimente, Drept & Internet, Libertate de exprimare

Blog vs. Jurnalism

Am fost invitat de catre Ambasada SUA la o dezbatare pe tema Blog vs Jurnalism - Transforma blogurile presa traditionala ?

Mai jos aveti spicuiri din comunicatul care va aprea in presa pe luni. Intrarea este libera, DAR este obligatorie inregistrarea in prealabil !
Ne vedem acolo, pentru cei interesati

Comunicatul :

Ambasada SUA are placerea sa va invite la o dezbatere despre influenta unei modalitati noi de comunicare – blogul - asupra jurnalismului traditional. Pot fi considerate blogurile o forma serioasa de jurnalism? Reprezinta blogerii o amenintare pentru ziaristi? Este nevoie ca jurnalistii sa-si regandeasca abordarile traditionale de transmitere a stirilor? Care sunt limitele etice de care blogerii ar trebui sa tina cont? Acestea sunt doar cateva din intrebarile la care vom incerca sa gasim un raspuns.

Dezbaterea va fi impartita in trei sesiuni distincte, fiecare dintre ele fiind moderata de catre trei vorbitori, dupa cum urmeaza:

10:00 – 11:00
“Blogging, Jurnalism & Credibilitate”
Ioana Avadani, Director Executiv, Centrul pentru Jurnalism Independent
Alan Elsner, Knight International Press Fellow
Bradut Ulmanu, Director, Start Media

11:00 – 11:15 – pauza de cafea

11:15 – 12:00
“Blogging - Aspecte Legale si Financiare”
Iulian Comanescu, Managing Partner Comanescu SRL
Cristian Manafu, Consultant Media & Internet, M&C Consult
Bogdan Manolea, Administrator www.legi-internet.ro

12:00 – 12:15 – pauza de cafea

12:15 – 13:00
“Blogging – Activism Social”
Emery Dalesio, Fulbright Professor
Dragos Novac, CEO Krogos Software
Madalina Ionescu, Coordonator Relatii Publice Bucuresti, Asociatia pentru Relatii Comunitare

Dezbaterea va debuta cu vizionarea documentarului “If You Can’t Beat ‘Em, Blog ‘Em” (22 min.) produs de ABC News, care abordeaza modul in care aceasta forma de comunicare interfereaza cu jurnalismul traditional. Filmul analizeaza comunitatea americana a blogerilor si stirile importante descoperite si comunicate de acestia, insistand asupra modalitatilor prin care blogul difera de metodele traditionale de jurnalism. Filmul include un interviu cu o profesoara din Virginia, al carei blog a generat o dezbatere politica de amploare care, la randul sau, a dus la modificari legislative importante pentru comunitate. In acelasi timp, documentarul aduce in discutie modul in care natura imediata si stilul personal al blogurilor pot avea rezultate spectaculoase – atat de spectaculoase si puternice incat responsabilitatea jurnalistica reprezinta, astazi, o controversa in domeniul blogurilor.

Dezbaterea va fi moderata de Kathy Kavalec, atasat cultural al Ambasadei SUA.

Evenimentul va avea loc miercuri, 28 martie, cu incepere de la ora 10:00, la Centrul Cultural American (str. Dumbrava Rosie nr. 10, langa Gradina Icoanei).

Accesul ziaristilor se va face pe baza legitimatiilor de presa, cu incepere de la ora 9:00, pentru a permite efectuarea controlului de securitate in timp util . In afara jurnalistilor, oricine altcineva interesat sa participe, dar care nu poseda legitimatie de ziarist, este rugat sa contacteze Biroul de Presa al Ambasadei SUA pentru a-si confirma prezenta. Accesul invitatilor se face doar pe baza confirmarilor.

Persoane de contact, Biroul de Presa, Ambasada SUA: Sabina Antoniu, 200 – 3694, antonius@state.gov; Ana Maria Popa, 200 – 3695, popaam@state.gov, Alina Coman, 200 – 3704, comana@state.gov, Rodica Horvath, 200 – 3698, horvathr@state.gov

20/03/07

  19:30:44, by Bogdan, 145 words  
Categories: Anunturi, Stiri - Romania, Jurisprudenta

Informari despre activitatea Curtii Europene de Justitie in limba romana

Am mai spus ca institutiile europene incep sa aiba si comunicate in limba romana. Este de datoria noastra sa promovam aceste resurse si sa invatam mai mult din ele despre UE.
Iata ca am primit de la Curtea Europeana de Justitie mesajul de mai jos, pe care am si permisiunea sa il fac public, pentru cei dintre voi care sunt interesati de actiunile si jurisprudenta CEJ.

Va rog sa ma contactati daca doriti informatii despre activitatea si
jurisprudenta Curtii de Justitie. Va pot trimite comunicate de presa si
informatii rapide prin posta electronica si raportul anual al Curtii si alte
materiale de informare prin serviciul postal clasic.

Ioana Cristina MIHAIL
Curtea Europeana de Justitie
Serviciul de Presa si Informare
L-2925 Luxembourg
SecÅ£ia Ungaria, Republica CehÄf, Slovacia,Romania
THM 2123
L-2925 Luxembourg
Tel.: 00 352 4303 4704
Fax: 00 352 4303 2028
E-mail: ioana_cristina.mihail@curia.europa.eu
www.curia.europa.eu

19/03/07

  15:32:29, by Bogdan, 246 words  
Categories: Articole / Studii / Rapoarte, Pareri personale, Drept & Internet

Ce este o pagina web dpdv juridic ?

Cum este a doua oara anul asta cind primesc intrebarea asta (prima data a fost de fapt postata pe un forum) si deci inseamna ca este o problema juridica deosebita - profit de ocazie pentru a posta si aici raspunsul pe care l-am dat (si care acum judec ca nu este prea rau).

Intrebare : Ce este o pagina web din punct de vedere juridic ?

Raspuns :
Raspund cu o intrebare : ce este o carte ? Ar fi fost foarte bine ca o carte sa fie definita intr-o lege. S-ar elimina multe neclaritati. :D

Am mai scris despre Interpretarea dreptului IT
si de ce NU ar trebui sa insistam pentru definirea termenilor.
Voi va dati seama ca azi ar trebui sa definim si Hub de DC, Blog, FTP account, Email, etc.. Dar maine cind se va pune problema RSS sau Wimax ?

Sa incerc totusi sa raspund la intrebare .
Ce este o pagina web dpdv juridic ?
- este un produs, daca ne referim la un contract de dezvoltare pagina web
- este un obiect al dreptului de autor, daca ne referim la legea dreptului de autor
- este un suport pentru un serviciu, daca ne referim la oferirea de publicitatea pe ea
- este un serviciul al societatii informationale, daca vindem ceva prin el , si atunci ni se aplica legea 365 privind comertul electronic
- este o adresa, daca ne referim la o identificarea unui locatii pe Internet.

In mod paradoxal, cam acelasi lucru poate fi spus si pentru o carte. :D
Si totusi, sunt 2 lucruri diferite...

15/03/07

  19:11:14, by Bogdan, 155 words  
Categories: Legislatie, Drept & Internet, Spam, Comert electronic

ANRCTI-ul se va ocupa si de domenii .ro si de comert electronic

Pina la urma, se incearca sa se dea si ceva atributii ANRCTI pe domeniul Tehnologiei Informatiei.
Conform noului Regulament de Organizare si Functionare supus consultarii publice se adauga si noi domenii de care ANRCTI sa se ocupe :

(3) ANRCTI exercită următoarele atribuţii specifice în domeniul tehnologiei
informaţiei:
1. reglementează la nivel naţional administrarea TLD (top level domain) „.ro” şi a
adreselor IP;
2. supraveghează şi controlează respectarea prevederilor legale din domeniul
comerţului electronic, exercitate în calitate de autoritate de reglementare, în conformitate
cu prevederile Legii nr.365/2002 privind comerţul electronic, republicată;
3. exercită atribuţiile autorităţii de reglementare şi supraveghere în domeniul
semnăturii electronice, prevăzute de Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică;
4. exercită atribuţiile care revin autorităţii de reglementare şi supraveghere potrivit
Legii nr.451/2004 privind marca temporală;
5. exercită atribuţiile care revin autorităţii de reglementare şi supraveghere potrivit
Legii nr.589/2004 privind regimul juridic al activităţii electronice notariale.

12/03/07

  16:34:10, by Bogdan, 168 words  
Categories: Stiri - Drept&IT din intreaga lume, Legislatie, Drept & Internet

Noua directiva privind serviciile audiovizuale face inca un pas

Am mai povestit despre noile planuri ale Comisiei Europene de a actualiza directiva Televiziunea fara Frontiere, cu o noua denumire - Directiva privind serviciile media audiovizuale.

La sfirsitul saptamanii trecute Comisia a publicat noua versiunea a directivei, ca urmare a modificarilor aduse de Prima Citire din Parlamentul European.)

Noua versiune va fi discutata in a doua citire de Parlament si Consiliu, urmind ca abia apoi sa devina Directiva obligatorie pentru statele membre.

Pentru cei interesati de detaliile aduse, Comisia a publicat un comunicat de presa extins, dar si o serie de intrebari frecvente despre noile propuneri ( e un tabel care explica mai bine tipurile de servicii lineare si non-lineare.

De remarcat este faptul ca este unul din primele acte normative care priveste ( e adevarat, inca tangential) continutul pe Internet (este vorba de continutul video). Actul, deja criticat pentru lipsa de precizie, ar putea sa aduca in ograda CNA-ului o serie de servicii TV pe web.
Dar reglementarile actuala privesc doar o minimala interferenta si inca nu a venit ceasul .. :)

09/03/07

  10:32:58, by Bogdan, 1503 words  
Categories: Stiri - Drept&IT din intreaga lume, Jurisprudenta, Libertate de exprimare

CEJ declara ilegale sanctiunile penale ale Italiei pentru pariuri sportive

O decizie extrem de interesanta a fost luata de Curtea Europeana de Justitie (CEJ) in cazul Italiei, care a luat masuri (si penale) extrem de dure impotriva caselor de pariuri si a agentilor acestora - inclusiv a celor de pe Internet.

CEJ nu este la prima decizie negativa la adresa Italiei pe acest domeniu, dar noua decizie clarifica Decizia Gambelli din 2003, despre
care am mai vorbit, inclusiv asupra efectelor ei in Romania.
Daca prin decizia respectiva CEJ a mai lasat o portita deschisa autoritatilor italiene in a alege calea corecta, noua decizie este mult mai transanta.

Decizia actuala stipuleaza clar :
" Legislatia nationala care interzice activitatile de colectare, plasare si trimitere de oferte de pariuri, in speta pariuri sportive, fara o licenta sau autorizatie de la Politie emisa de Statul Membru, reprezinta o restrictie a libertatii de stabilire si de libertate de a furniza servicii conform Articolelor 34 si 49 din Tratatul Comunitatii Europene.

Mai precis, se spune si ca " Un stat membru nu poate aplica o pedeapsa penala pentru ne-completarea unei formalitati administrative, in cazul un care acea completare a fost refuzata sau facuta imposibila de Statul Membru, aceasta fiind o incalcare a dreptului comunitar"
(Sunt traducerile mele, recomand citirea deciziei in original - inca nu exista o traducere in romana)

Mai prozaic spus, un stat membru nu poate impune o interdictie unor case de pariuri din alt stat membru numai pentru ca nu au o licenta in acel stat, daca nu le-a dat posibilitatea sa obtina una.

Decizia da un baros in cap noului proiect de lege propus de Ministerul Finantelor roman si care doreste sa interzica total toate "jocurile de noroc organizat prin intermediul sistemelor de comunicaţii de tip internet sau intranet, precum şi cele organizate prin intermediul altor sisteme de comunicaţii (sisteme de telefonie fixă sau mobila) sau asimilate acestora", organizarea acestora fiind infractiune.

Practic o asemenea lege ar fi considerata contrara normelor UE si practicii CEJ, care este obligatorie si pentru instantele si autoritatile romanesti.

Si ghici cine Marea Britianie va cistiga bani din sistemul de licentiere bine pus la punct pentru casele de pariuri ?

Profitam de faptul ca site-ul CEJ are comunicatele de presa si in romana, reproducem mai jos comunicatul Curtii pe aceasta tema :

Full story »

1 ... 52 53 54 ...55 ... 57 ...59 ...60 61 62 ... 104

Blog juridic al lui Bogdan Manolea cu informatii referitoare la legislatie, jurisprudenta, articole si stiri legate de domeniul Dreptului Tehnologiei Informatiei din Romania si strainatate.

Subscrie la acest blog pentru a primi actualizarile prin e-mail

Adresa de e-mail


Realizat de FeedBlitz

  XML Feeds

Search

November 2017
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
 << <   > >>
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30      

Multumesc

V-a fost util ceva de pe blog sau pe de site ?
De azi va permit sa imi lasati un multumesc
powered by b2evolution free blog software