Pages: 1 2 ...3 ... 5 ...7 ...8 9 10 11 12 ... 104

14/05/14

  11:57:00, by Bogdan, 742 words  
Categories: Legislatie, Drept & Internet, Comert electronic, Drept & ITC

Se schimba drepturile consumatorilor in comertul online. Cum? Inca nu stim..

Update 12 iunie 2014 - a aparut in Monitorul Oficial noul act - OUG 34/2014. Intra in vigoare maine 13 iunie 2014.

Update 5 iunie 2014 - Stimati cititori, v-am mintit! Asta si pentru ca Guvernul Romaniei ne-a mintit pe noi toti. Pe 30 Aprilie ne-a anuntat ca a adoptat un proiect o lege de modificare a legislatiei de protectie a consumatorilor (care modifica inclusiv regulile pentru vinzarile online) si ca nu poate adopta o ordonanta de urgenta. Ulterior si-a modificat continutul din propria pagina web (stergand titlul legii adoptate).

Doar ca de fapt nu a trimis nimic la Parlament, iar pe 5 iunie ne anunta ca ieri a adoptat o Ordonanta de Urgenta cu aceleasi propuneri (care nu-s publice inca). Deci in citeva zile apare in Monitorul Oficial si va dau textul oficial.

In rest, poate mai bine ne apucam de tenis, ca macar acolo regulile pare mai clare. Hai Simona!

Doua noutati din zona de comert electronic:

1. S-a lansat si in 2014 competitia Gpec. Perioada de inscriere a magazinelor online care vor sa participe la competitie se termina pe 23 mai 2014. Dar ascultati la mine cu 8 editii de Gpec vazute in spate - dincolo de avantajele de 3000 de euro ale participarii, ca unul care a vazut si a vorbit cu magazinele participante la editii trecute va spun ca cel mai important (si necuantificabil) este procesul de invatare, dialog si interactionare oferit de cele 2 etape de jurizare si evenimentele organizate.

Evident, la unele evenimente din Gpec puteti sa participati si fara sa treceti prin jurizare (primul este Gpec Summit de pe 26-28 Mai 2014.

Ca noutate de interes si pentru consumatorii obisnuiti, anul asta Gpec propune si un eveniment B2C numit EcomFest in octombrie 2014 de intalnire intre magazine online si clienti.

Timp de o zi, magazinele online vin in offline pentru a da mana cu internautii si pentru a le arata ca ceea ce ce se intampla in spatele unui website de comert electronic nu e ceva “virtual", ci este cat se poate de real si palpabil.

2. Guvernul a adoptat in sedinta din 30 Aprilie 2014 noi reguli privind protectia consumatorilor in contractele încheiate la distanţă (deci inclusiv cele din zona comertului electronic)

Asta ar fi trebui sa fie stirea numarul 1, doar ca textul actului adoptat nu prea este disponibil…

Haideti sa va explic un picut. Deci Uniunea Europeana adopta o directiva privind protectia consumatorilor in 25 octombrie 2011. De fapt e mai mult o consolidare a mai multor acte normative din zona drepturilor consumatorilor. Directiva nu aduce schimbari atit de complicate, ci mai degraba clarificari (am mai vorbit despre subiectul asta). Directiva trebuia implementata pina in Decembrie 2013, iar noile reguli sa se aplica de la 13 iunie 2014. (sunt multe articole in sensul asta in engleza)

Ei bine, desi Guvernul Romaniei (indiferent cine il conduce, ca au trecut mai mult pe acolo din 2011 pina in prezent) avea timp berechet in 2 ani si jumatate sa faca ceva, alege - ca de obicei - sa nu faca nimic. Iar cand incepe Comisia Europeana sa intrebe de sanatate, baga o Ordonanta de Urgenta pe sedinta guvernului, ca doar arde dom’le (adica este “imperios necesar"). Doar ca Guvernul decide sa o transforme in lege si o trimita spre Parlament.

Evident, Guvenul nu a anuntat nicio dezbatere publica asupra legii si nu stiu pe cineva din zona comertului electronic sa i se fi cerut parerea. Pai daca ne cere UE - ce rost are sa mai intrebam, nu?

Tot la fel de evident, textul adoptat nu se gaseste pe site-ul Guvernului. In mod normal ar trebui sa il trimita in citeva zile la Parlament, doar ca nici pe site-ul Parlamentului nu e de gasit dupa 2 saptamani.

Ca sa nu va las insa cu totul cu gura cascata, eu cred ca textul adoptat va fi exact cel anuntat public de ANPC acum vreo 2 ani. Doar ca ANPC nu are drept de intiativa legislativa si a stat la mila Guvernului.

Si uita asa - in loc sa discutam pe fond - ce se schimba, cum sa schimba si cand - tot ce putem anunta este ca se va schimba ceva, fara sa stim detalii…

In practica nu cred insa ca Romania se va indeparta de litera directivei (ca noi copiem, nu implementam directivele), deci puteti sa luati textul de acolo cam aproape exact ce va fi adoptat.

Si uite asa - daca vrei sa fii un magazin online care vrea sa se pregateasca sa respecte legea - nu prea ai cum. Ah, si nu vreti sa aflati si ca - de fapt - directiva ar putea fi invocata si direct dupa 14 iunie 2014 de partile interesate… (in cazul asta consumatorii) :D

13/05/14

  12:53:00, by Bogdan, 898 words  
Categories: Pareri personale, Jurisprudenta, Drept & Internet, Viata privata

Numele tau apare in Google? Instanta europeana zice ca motorul de cautare ar putea fi responsabil...

O decizie de astazi a Curtii Europene de Justitie vine sa clarifice o situatie din ce in ce mai intalnita in practica (decizia integrala este aici):

Ce faci daca la o cautare dupa numele tau in Google apar niste linkuri cu numele tau? Poti sa-i ceri motorului de cautare sa scoata anumite linkuri din lista de rezultate?

Raspunsul scurt este: Da, de principiu.

Cazul in speta decisa astazi este cu atit mai interesant cu cat in cauza respectiva datele personale ale subiectului au fost colectate legal - era vorba de 2 pagini dintr-un ziar - La Vanguardia - publicate în ianuarie 1998 și, respectiv, în martie 1998 unde figura printre altele un anunț cu privire la o vânzare la licitație a unor imobile organizată ca urmare a unei proceduri de executare silită desfășurate în vederea recuperării datoriilor pe care le avea domnul respectiv la asigurările sociale.

Decizia este foarte interesanta si bine motivata si, in mare, mi se pare ca atinge destul de bine problema proportionalitatii dintre cele 2 drepturi (de a informa publicul vs. a proteja datele personale). Am totusi citeva intrebari la final…

Cateva alte aspecte importante decise de instanta:

  • Google prelucreaza date personale in sensul directivei.

    Curtea constată mai întâi că, prin explorarea în mod automat, constant și sistematic a informațiilor publicate pe internet, operatorul unui motor de căutare efectuează o „colectare” a datelor în sensul directivei. (…) Aceste operațiuni (…) trebuie calificate drept „prelucrare” indiferent de faptul că operatorul motorului de căutare le aplică în mod nediferențiat atât în privința datelor cu caracter personal cât și în privința altor informații. De asemenea, Curtea amintește că operațiunile menționate de directivă trebuie calificate drept prelucrare chiar dacă privesc exclusiv informații deja publicate ca atare în mass-media.

  • Google Spania este responsabila pentru prelucrarea datelor din Spania

    Curtea reține că Google Spain constituie o filială a Google Inc. pe teritoriul spaniol și, prin urmare, un „sediu” în sensul directivei. Curtea respinge argumentul potrivit căruia prelucrarea datelor cu caracter personal de către Google Search nu este efectuată în cadrul activităților sediului respectiv în Spania.

  • Motorul de cautare trebuie sa stearga linkurile care contin informatii referitoare la o persoana, chiar daca informatia inca exista pe pagina de pe care a fost indexata….

    Curtea constată că acesta este obligat, în anumite condiții, să elimine de pe lista de rezultate, afișată în urma unei căutări efectuate plecând de la numele unei persoane, linkurile către paginile web
    publicate de terți și care conțin informații referitoare la această persoană. Curtea precizează că o
    astfel de obligație poate exista și în ipoteza în care acest nume sau aceste informații nu sunt
    șterse în prealabil sau simultan de pe paginile web respective, iar aceasta, dacă este cazul, chiar
    dacă publicarea lor în sine pe paginile menționate este licită.

  • … dar nu in toate cazurile

    Totuși, întrucât eliminarea unor linkuri de pe lista de rezultate ar putea avea, în funcție de informația în cauză, repercusiuni asupra interesului legitim al utilizatorilor de internet potențial interesați de a avea acces la această informație, Curtea constată că trebuie căutat un echilibru just între acest interes și drepturile fundamentale ale persoanei vizate, în special dreptul la respectareavieții private și dreptul la protecția datelor cu caracter personal.

  • Exista un drept de a fi uitat in Internet
  • Curtea arată că, în ipoteza în care se constată, ca urmare a unei cereri formulate de persoana vizată, că includerea acestor linkuri pe lista de rezultate este, în stadiul actual, incompatibilă cu directiva, informațiile și linkurile cuprinse în lista amintită trebuie să fie șterse. În această privință, Curtea observă că și o prelucrare inițial licită a unor date exacte poate deveni cu timpul incompatibilă cu această directivă în cazul în care, având în vedere ansamblul împrejurărilor caracteristice speței, aceste date sunt inadecvate, nu sunt sau nu mai sunt pertinente ori sunt excesive în raport cu scopurile pentru care au fost prelucrate și cu timpul care s-a scurs.

  • Google este obligat sa dea curs unor astfel de cereri, daca sunt temeinice.

    Curtea precizează că persoana vizată poate adresa astfel de cereri direct operatorului motorului de
    căutare, care trebuie apoi să examineze în mod corespunzător temeinicia acestora. În cazul în
    care operatorul nu dă curs acestor cereri, persoana vizată poate sesiza autoritatea de
    supraveghere sau autoritatea judecătorească pentru ca acestea să efectueze verificările necesare
    și, pe cale de consecință, să dispună ca operatorul respectiv să adopte măsuri precise.

Desi, de principiu, mi se pare o decizie foarte buna, sunt citeva semne de intrebare asupra implicatiilor sale:

- este Google (sau alt motor de cautare) capabil sa ia o decizie pe acest subiect? Nu ducem de fapt motorul de cautare in zona de privatizare a aplicarii legii, cu consecinte deosebit de grave asupra libertatii de exprimare? Ma gindesc ca Google ar vrea sa rezolve problema cat mai rapid si fara complicatii, deci ar sterge cam tot fara sa examineze in detaliu fiecare caz.

- n-ar trebui ca o astfel de decizie sa fie intotdeauna subsidiara stergerii informatiilor de pe pagina indexata? Altfel, orice alt motor de cautare o va indexa fara probleme. Nu vom ajunge doar sa folosim mai multe motoare de cautare pentru a vedea totalitatea informatiilor indexate?

- daca Google trebuie sa filtreze rezultatele cautarii pentru a proteja interesele persoanelor fizice, atunci - pe baza aceluiasi rationament - nu ar trebui sa filtreze si pentru a proteja interesele tertilor ? (de ex.pentru incalcarea dreptului de autor) (De fapt in practica deja o face - 25 de milioane de linkuri au fost solicitate sa fie de-indexate)

10/04/14

  22:54:00, by Bogdan, 627 words  
Categories: Stiri - Romania, Pareri personale, Drept & Internet, Viata privata

Lectia de logica: Curtea Europeana de Justitie zice NU supravegherii, Guvernul Romaniei o largeste

Dupa cum v-am povestit acum 2 zile, Curtea Europeana de Justitie a declarat, fara echivoc, ca stocarea datelor de trafic ale tuturor cetatenilor europeni este ilegala si incalca drepturile fundamentale ale cetatenilor europeni. Chiar daca ai nevoie de date pentru lupta impotriva terorismului. Nu ai voie, este prea mult, este disproportionat.

(…)the directive covers all subscribers and registered users. It therefore entails an interference with the fundamental rights of practically the entire European population.

In this respect, it must be noted, first, that Directive 2006/24 covers, in a generalised manner, all persons and all means of electronic communication as well as all traffic data without any differentiation, limitation or exception being made in the light of the objective of fighting against serious crime.

Directive 2006/24 affects, in a comprehensive manner, all persons using electronic communications services, but without the persons whose data are retained being, even indirectly, in a situation which is liable to give rise to criminal prosecutions. It therefore applies even to persons for whom there is no evidence capable of suggesting that their conduct might have a link, even an indirect or remote one, with serious crime. Furthermore, it does not provide for any exception, with the result that it applies even to persons whose communications are subject, according to rules of national law, to the obligation of professional secrecy.

Ei bine, unele guverne - ca Finlanda sau Luxemburg - au luat in serios decizia si au zis ca vor analiza modul cum legislatia interna poate sa respecte drepturile omului. Altii - cum ar fi Suedia, care nici nu au implementat-o, au zis ca nici nu se gandesc sa o faca. Unii ISP-isti suedezi au sters deja toate datele pastrate.

Guvernul Romaniei - liniste. Ce daca sunt probabil mii de procese penale pe rol cu date colectate pe legea 82/2012 care este posibil sa fie declarate ca fiind colectate incalcand drepturile omului - si deci sa se lase cu procese anulate?

Ah, ba nu - nu este liniste. Guvernul anunta ieri noi masuri de supraveghere generalizata:
  • toti cetatenii care se conecteaza le WiFI-uri gratuite trebuie identificati
  • toti cetatenii care cumpara o cartela pre-pay trebuie sa fie inregistrati cu mai multe date personale - inclusiv CNP
  • toti cei 10 milioane de utilizatori de cartele pre-pay trebuie sa se inregistreze in 6 luni, daca nu - serviciul este dezactivat

Impact asupra drepturilor omului? Nu e important si daca alte state o fac (e vorba de fapt de 6 din 28 cf Comisiei Europene) inseamna ca nu e o problema, zice guvernul.
Consultare publica? hahahahaha
S-au respins deja 3 legi in Parlament exact pe acelasi subiect? Eh, detalii….
Argumente contra? Nu conteaza…oricum nu plateste guvernul.

Nici nu mai intru pe fond pentru a arata ca inregistrarea celor ce cumpara cartele pre-pay nu rezolva niciuna din problemele de fond - pentru ca atita vreme cit gasesti o carte de identitate la un click distanta, orice masura de acest tip este iluzorie in cel mai bun caz.

Cel mai rau ma deranjeaza ca acum cand justitia (in fine!) pare ca merge si ca dau roade masurile sadite in ultimii 5 ani si ca ii prind pe cei cu mainile in borcanul cu miere, ei bine - vin CSAT si Guvernul cu o miscare de tip stat politienesc si securistoid, fara niciun fel de explicatie logica, sfidand drepturile cetatenilor si dand apa la moara tuturor coruptilor care dau lectii - cu un interes evident - despre ingradirea libertatilor.

Asta pentru ca nu se intelege distinctia intre supraveghere generala (“Trebuie sa supraveghem TOT, pentru a-l prinde pe X sau Y?”) si actiune legala bine tintita ("Il suspectam pe X sau Y si luam mandat de la judecator si il urmarim pina in gaura de sarpe").

Ceea ce in final doar inflameaza paranoia generalizata de interceptare si pune la indoiala o justitie care tinde sa se miste in directia buna.

Si atunci - de ce?

08/04/14

Directiva privind pastrarea datelor de trafic este nevalida - decide Curtea Europeana

Curtea Europeana de Justitie a decis astazi că directiva europeana privind pastrarea datelor de trafic (data retention) este nevalida, incalcand in mod grosolan drepturile omului in general si dreptul la viata privata in special. (vezi decizie integrala - in engleza)

Cazul nu poate decat sa imi dea apa la moara, pentru ca am scris de 10 ani  despre ineptia asta si am argumentat fie la nivel national sau european de ce avem de a face cu o incalcare crasa a drepturilor omului. Evident “expertii romani” au putut sa scrie in lege si ca nu exista un impact la adresa dreptului la viata privata.

Dupa ce inclusiv Curtea Constitutionala romana a decis ca legea nationala este o mare porcarie, iata ca si Curtea Europeana de Justitie - in 2 cazuri conexate initiate de colegi din EDRi (AK vorrat Austria si Digital Rights Ireland) desfiinteaza fara drept de apel si cu argumente irefutabile ceea ce am argumentat in ultimii 10 ani:

Curtea consideră că prin impunerea păstrării acestor date și permițând accesul autorităților naționale competente, directiva reprezintă o imixtiune deosebit de gravă în drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal. În plus, faptul că păstrarea și utilizarea ulterioară a datelor sunt efectuate fără ca abonatul sau utilizatorul înregistrat să fie informat poate da persoanelor vizate sentimentul că viața lor privată este obiectul unei supravegheri constante.

si

Curtea consideră că prin adoptarea directivei privind păstrarea datelor, legiuitorul Uniunii a depășit limitele impuse de respectarea principiului proporționalității. (…)  ingerința amplă și deosebit de gravă în drepturile fundamentale în cauză nu este suficient delimitată pentru a garanta că ingerința respectivă se limitează efectiv la strictul necesar.

Sunt bucuros pe de o parte pentru ca argumentele aduse vreme de ani de zile (nu numai in Romania) sunt reluate intr-o decizia a celei mai inalte Curti din Uniunea Europeana. In acelasi timp sunt trist pentru ca toate argumentatiile legate de acest subiect s-au lovit de prea multe urechi si minti inchise, pentru care drepturile omului sunt doar niste litere pe o hartie. Daca nu luam in serios ce ne califica drept oameni, avem toate sansele sa creeam un regim juridic in care suntem doar niste animale.

Marturisesc ca inca nu stiu ce se va intampla cu legile de implementare ale directivei, fiind o chestie procedurala europeana care ma depaseste. Observ doar ca in comuncatul de presa se conteaza ca “Întrucât Curtea nu a limitat efectele în timp ale hotărârii, declararea nevalidității își produce efectele de la data intrării în vigoare a directivei.", ceea ce ar putea sa insemne ca toate legile de implementare incalca drepturile omului, iar toate cazurile care sunt bazate pe aceste legi sunt bazate pe probe obtinute pe o lege neconstitutionala. Ramine de vazut - o sa intreb niste oameni mai destepti decat mine.

Oricum, aceasta decizie este probabil cea mai importanta hotarire a CJE cu privire la drepturile omului. Din cite stiu eu, s-ar putea sa fie si prima care invalideaza o directiva pentru incalcarea drepturilor omului prevazute in Carta Europeana.

03/04/14

Neutralitatea Internetului - consacrata in lege de Parlamentul European

Parlamentul European a votat astazi, 3 aprilie 2014, in favoarea unui text care consacra principiul neutralitatii Internetului din punct de vedere legislativ. In mod suprinzator (sau nu!) media online romaneasca a ignorat acest subiect aproape intru totul, desi efectul asupra pietei de servicii ar fi fost unul semnificativ.

“Net neutrality” means the principle according to which all internet traffic is treated equally, without discrimination, restriction or interference, independently of its sender, recipient, type, content, device, service or application.

Desi bucuria in randul suporterilor este mare - pentru ca este si rezultatul unei campanii intense cu peste zecii de mii de emailuri, faxuri si telefoane catre europarlamentari din partea utilizatorilor obisnuiti de Internet - meciul nu este jucat pina la capat. Textul va ajunge acum in Consiliul European unde reprezentantii statelor membre vor putea sa accepte textul adoptat sau sa inceapa alte negocieri cu Comisia si Parlamentul. Care pot sa duca meciul la final sau… in prelungiri. :) (adica sa se inceapa o alta negociere).

Probabil textul de astazi va fi mai vizibil in cadrul campaniei pentru europarlamentare pentru decizia de a aboli taxele de roaming din Decembrie 2015, o decizia logica in sensul unei piete unice europene si in zona telecom.

Dar - cel mai important - cred ca sunt alte 2 idei care merita subliniate:

1. Deciziile importante se iau din ce in ce mai mult la Bruxelles si nu la Bucuresti. Dap, pare o butada europeana, dar textul de mai sus ne da dreptate in special daca ne uitam ca in afara de Olanda si Slovenia, toate statele europene s-au codit sa respecte dreptul la un Internet liber in ciudat tuturor argumentelor de bun simt si a dovezilor clare de blocarea sau limitare a traficului!

Mai mult, textul adoptat este un Regulament, deci va fi direct aplicabil in statele membre.

2. Opinia cetatenilor conteaza.

Cu toate ca este departe de a fi un organism democratic perfect, Parlamentul European ramine deschis si atent la optiunea cetațenilor, exprimate din ce în ce mai mult prin unelte online de activism. Din pacate europarlamentarii romani actuali sunt in mare masura repetenti la aceste mesaje venite din partea cetatenilor interesati. Cu 1-2 exceptii si nici acelea constante, toti europarlamentarii romani nu au catadisctit sa raspunda la intrebarile si problemele adresate public.

In aceste conditii, daca va mai pasa in ce Europa traim, e importanta participarea la alegerile europarlamentare de la sfarsitul lui mai 2014, dar mai ales sa votati cu cei care promit sa respecte drepturile noastre digitale de actori ai Internetului si sa-i trageti de mineca inclusiv pe perioada mandatului.

S-auzim de bine!

14/03/14

  23:36:00, by Bogdan, 705 words  
Categories: Stiri - Romania, Legislatie, Drept de autor, Drept & ITC

Manuale Digitale: Cum Ministerul Educatiei rămâne repetent

(daca nu ați mai citit până acum despre subiectul manualelor digitale vă recomand ca lectură introductivă - Istoria manualelor digitale in Romania (anul 2013))

Astăzi am participat la conferința Educație Deschisă România, un eveniment în cadrul Săptămânii educației deschise, unde am fost și co-organizator (prin ApTI, împreună cu Fundația Soros și ANBPR). Subiectele de discuție propuse în panel-uri au fost educația deschisă și manualele digitale în România.

Acum o lună când ne-am apucat mai serios de promovare, prima oara s-a vorbit cu Ministrul Educației Pricopie. Ne-a anunțat că va fi plecat, dar fiind un subiect de interes pentru minister, va desemna cu siguranța pe cineva pentru ambele panel-uri de dezbateri. În fiecare săptămână și până cu o zi înainte de eveniment s-a încercat contactare ministerului, cu același răspuns – vom veni, e de interes, trimitem pe cineva care să participe activ. Evident, nu a venit nimeni din partea Ministerului Educației la nici unul dintre panel-uri.

Nu au fost interesați și nici mișcați de faptul că am reușit să aducem prima data împreună prezentări de bune practici în zona educației deschise în România – de la firul ierbii și realizate cu mult entuziasm – de la Focșani, Timișoara, Arad, Târgu Mureș sau Brașov. Probabil că știau de mult de toate activitățile – de la cele de la Centrul de eLearning din Politehnica din Timișoara până la Educație.Inmures.ro făcut de o firmă privată din fonduri proprii.

Dar absența aceasta era cumva așteptată. Nu este nici prima și nici ultima oară când niște reprezentanți guvernamentali nu vin la evenimente atunci când promit. Sau poate chiar o fi fost o problema deosebită a persoanelor care trebuiau să vină. Se mai întâmplă în viață și chestii de genul ăsta în care nu ai cum să dai un telefon să anunți că nu ajungi…

Dar cumva a reușit Ministerul să ne lase pe toți cu gura căscată. Pentru că doar cu o oră și jumătate înainte să înceapă discuția pe manuale digitale, am aflat de pe net (sic!) că, de fapt, Ministerul Educației a lansat chiar la ora 13:34 deja mult-așteptata licitație.

Adică a reușit să-i jignească pe toți cei 80 de participanți care doreau, poate, să-și spună opinia despre manuale digitale. I-au tratat cu sictir pe reprezentații panelului – de la profesori autori de manuale, la reprezentanți produse software sau ai Uniunii Editorilor din România. Și ne-au mințit pe noi, cei care am organizat evenimentul (și ne-am chinuit să îi invităm și pe cei care au opinii contrare cu alte noastre), și ne-au luat de proști.

Această atitudine este de pură nesimțire. Batjocură directă față de toți cei care ar trebui să fie de fapt parteneri de dezbatere. Ar trebui să le fie rușine! (Nu cred ca au făcut-o intenționat, dar arată realul interes față de dezbaterea publică față de orice subiect). Cireașa de pe tort este fraza asta din comunicatul Ministerului:

Transparenţa procesului de modernizare a manualelor este asigurată de procedurile şi metodologia pe care MEN le-a discutat public cu toţi actorii interesaţi.

În condițiile în care Ministerului îți arată că nu dă 2 lei pe opinia ta, ce să mai comentezi pe fond? Cum să le explici specialiștilor care deja știu tot că HTML 5 (anunțat inițial) e mai bun decât PDF? Ce să mai explici despre necesitatea unei aplicații multi-platformă sau responsive design?

Ce să mai zici că mint în propriul calendarul propus, adică cel făcut azi 14 martie unde figurează data de 7 martie ca fiind data la care s-a lansat licitația? Cum poți să anunți că vei avea 6 săptămâni pentru crearea a 2 manuale atât fizic, cât și digital? (sau poate deja cei ce trebuie să câștige au deja manualele…)

Paul Balogh de la Read Forward comenta cinic în prima parte a evenimentului: „Tratez Ministerul ca pe o posibila calamitate - nu știi când se întâmpla, dar nu poate decât de rău - deci trebuie supravegheat”. Avea să afle peste 2 ore câtă dreptate are.

Educație deschisă menționată in programul de guvernare? O glumă proastă de la un Minister incompetent. Norocul nostru este că cei care chiar fac efectiv educație deschisă sunt actori din domeniul educațional nu se bazează deloc pe minister. Partea proastă este că unii sunt în ilegalitate pentru ca legea îi obligă să folosească doar manuale acreditate. Care pentru unele discipline tehnice nici măcar nu există.

Noapte bună România!

10/03/14

  18:30:00, by Bogdan, 1077 words  
Categories: Articole / Studii / Rapoarte, Pareri personale, Legislatie, Comert electronic

FAQ - returnarea produselor în comerțul electronic

În diverse întrebări de pe Ecompedia sau cu magazinele participantele la Galele Premiilor Ecommerce (GPEc) apar diverse chestiuni legate de modul corect de interpretare al dispozițiilor legate de dreptul de a renunța la cumpărare și a primi banii înapoi. (denumit atât drept de retragere sau drept de denunțare unilaterală) Am menționat mai jos cele mai des întâlnite întrebări – atât din partea clienților, cât și a magazinelor online, în speranța de a clarifica anumite aspecte.

Înainte de a trece efectiv la întrebări, trebuie explicat că dreptul de denunțare unilaterală este prevăzut în OG 130/2000, iar ca orice legislație pentru protecția consumatorului – ea trebuie interpretată în favoarea consumatorului. La acest articol am avut în vedere legislație aplicabilă până la 10 Martie 2014, ca și diverse discuții publice cu reprezentați ai ANPC sau ai unor Asociații de protecție a consumatorului pentru clarificarea conceptelor. Interpretările și comentariile sunt însă personale și nu reprezintă un sfat juridic.

  • Dacă clientul ridică produsul din magazin, mai este aplicabil dreptul de retragere?

  • Da.

    Dreptul de denunțare unilaterală se aplică în cazul contractelor la distanță, deci contează doar dacă acordul de voință s-a făcut la distanță (Internet, telefon, fax etc.). Este irelevant modul de trimitere sau ridicare a produsului, ca și modalitatea de plată. Singurul caz în care nu ar fi aplicabil este cel în care clientul comandă un produs online, vine în magazin și acolo se răzgândește și de fapt cumpără un alt produs văzut acolo.

  • Se aplică legea și persoanelor juridice? Sau unui PFA?

  • Nu

    OG 130/2000 se aplică doar consumatorilor definiți la art. 2 (b) din OG 130/2000, deci nu li se aplică PFA sau persoanelor juridice. Cu toate acestea, dacă magazinul online dorește, el poate să extindă în mod expres acest drept și persoanelor juridice. În acest caz magazinul poate să impună și condiții suplimentare față de ce cere legea. În caz de conflict referitor la aplicarea sau interpretarea regulilor, dacă părțile nu ajung la o situație amiabilă, soluția este apelarea la instanța competentă.

  • Se poate cere clientului să folosească același mod de transmitere al produsului ca și la livrare?

  • Nu.

    Orice obligație adresată consumatorului suplimentar față de cerințele legii pentru a beneficia de dreptul de retragere poate fi considerată o limitare și deci contravine OG 130/2000. Consumatorul poate decide singur cum dorește să returneze produsului. Cu toate acestea consumatorul este responsabil de integritatea produsului până în momentul intrării în posesia magazinului, deci i se poate recomanda un anumit mod de transmiterea care poate să garanteze integritatea produsului la transportul de retur.

    Totuși conform noii directive a UE pentru protecția consumatorilor (ce ar trebuie implementată și să intre în vigoare până la 14 iunie 2014) se va putea să nu se ramburseze sumele plătite pentru livrarea non-standard (art 13 alin 2 din Directivă).

  • Se poate cere clientului să returneze produsul doar în ambalajul original?

  • Nu.

    Orice obligație suplimentară cerută consumatorului pentru a beneficia de dreptul de retragere poate fi considerată o limitare și deci contravine OG 130/2000. Totuși consumatorului i se poate cere să returneze toate accesoriile cu care produsul a fost livrat inițial.

  • Poate magazinul să ofere înlocuirea produsului cu un altul în loc de rambursarea banilor?

  • Da, dar doar dacă consumatorul este de acord.

    Dacă părțile sunt de acord cu înlocuirea produsului sau cumpărarea altuia în schimb, atunci nu este niciun motiv de dispută între părți și deci nu există o problemă. Cu toate acestea magazinul nu poate să înlocuiască dreptul de denunțare unilaterală cu posibilitatea de înlocuire a produsului.

  • Suma returnată trebuie să includă și cheltuielile de livrare inițială?

  • Da.

Legea prevede în mod expres că „Singurele costuri care pot cădea în sarcina consumatorului sunt cheltuielile directe de returnare a produselor.” Deci orice cheltuială suplimentară față de suma plătită pentru returnarea bunurilor care ar fi reținută acestuia se consideră o limitare a drepturilor consumatorului și deci contravine OG 130/2000.

Totuși conform noii directive a UE pentru protecția consumatorilor (ce ar trebuie implementată și să intre în vigoare până la 14 iunie 2014) se va putea să nu se ramburseze sumele plătite pentru livrarea non-standard (art 13 alin 2 din Directivă).

  • Poate magazinul să extindă perioada de răzgândire la mai mult de 10 zile?

  • Da

    În acest caz, citiți cu atenție la ce se referă aceasta prelungire, pentru că extinderea perioadei la peste 10 zile poate să vină cu condiții sau obligații suplimentare din partea magazinului.

    Ceea ce nu are voie să facă magazinul este să limiteze drepturile consumatorilor în cele 10 zile sub pretextul prelungirii perioadei. (de ex. Pentru că perioada de răzgândire a crescut la 30 de zile, consumatorul trebuie să returneze produsul doar în ambalajul original)

  • De când se calculează cele 10 zile?

  • Legea este destul de clară în acest sens.

Termenul de 10 zile lucrătoare prevazut pentru exercitarea acestui drept incepe sa curga:
a) pentru produse, de la data primirii lor de catre consumator;
b) pentru servicii, din ziua incheierii contractului sau dupa incheierea contractului (…) cu conditia ca intarzierea sa nu depaseasca 90 de zile.

Atenție însă – dacă clientul nu a fost informat corespunzător de acest drept – legea prelungește termenul automat la 90 de zile.

  • Se poate reține o taxă, dacă produsul a fost folosit?

  • Nu.

Conform legii în vigoare astăzi, o asemenea taxă stabilită unilateral de magazin este considerată un cost suplimentar pentru consumator și deci aceasta este ilegală indiferent de motivația și cuantumul acesteia.

Totuși conform noii directive a UE pentru protecția consumatorilor (ce ar trebuie implementată și să intre în vigoare până la 14 iunie 2014) se va putea reține valoarea diminuării bunurilor returnate (vezi detalii în art 14 alin 2 din directivă).

  • Atunci dacă mi se dă înapoi un produs deteriorat, este obligat magazinul să ramburseze banii?

  • Nu

Din punctul nostru de vedere, dacă produsul nu este identic cu cel vândut nu mai avem de a face cu o identitate dpdv al produsului și deci o returnare este imposibilă pentru că părțile nu mai pot fi puse în situația anterioară contractului. Aici vorbim de cazurile în care produsul este deteriorat (de ex. o mașinuță pentru copii mai are doar 3 roți în loc de 4) și nu de cazurile în care produsul este doar folosit. (caz în care s-ar aplica răspunsul de la punctul anterior). Atenție însă! În cazul în care produsul este deteriorat, consumatorul ar putea avea alte drepturi cu privire la repararea sau aducerea la conformitate a produsului respectiv.

  Atenție insă! Directiva la care fac referire in text nu este aplicabilă direct – deci trebuie să așteptăm o lege în România care să implementeze directiva pentru a fi aplicabile acele dispoziții (și modul cum vor fi ele transpuse).

Această însemnare a apărut și pe site-ul Ecompedia - intrebari, articole, resurse: totul despre e-commerce.

13/02/14

  14:02:00, by Bogdan, 725 words  
Categories: Stiri - Romania, Jurisprudenta, Drept de autor

Curtea Europeana de Justitie: Puneti linkuri catre ce vreti, ca aveti voie!

Nu-i asa ca vi se pare ca e logic sa pui un link catre orice este disponibil public, fara sa ceri consimtamintul celui catre care linkezi?

Nu-i asa ca nici macar nu v-ati gandit ca a pune un simplu link catre o alta pagina (sau videoclip sau imagine sau orice alta opera etc.) ar putea fi considerat ca o incalcare a dreptului de autor?

Ei bine - nu numai ca unii s-au gandit, ci si i-au dat in judecata pe altii - pentru a ca prin linkul pe care l-ar fi pus, le-ar fi incalca dreptul de autor.

Iarasi ei bine - Curtea Europeana de Justitie (CJUE) a decis astazi ca e o prostie sa crezi ca un simplu link creeaza un nou drept de comunicare publica penrtu titularii de drepturi catre care sa linkeaza. Adica a zis sa mai termine cu prostiile si sa se lase sa se linkeze in voie.

Mai jos comunicatul de presa integral al CJUE, iar decizia o cititi integral de aici.

Full story »

1 2 ...3 ... 5 ...7 ...8 9 10 11 12 ... 104

Blog juridic al lui Bogdan Manolea cu informatii referitoare la legislatie, jurisprudenta, articole si stiri legate de domeniul Dreptului Tehnologiei Informatiei din Romania si strainatate.

Subscrie la acest blog pentru a primi actualizarile prin e-mail

Adresa de e-mail


Realizat de FeedBlitz

  XML Feeds

Search

November 2017
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
 << <   > >>
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30      

Multumesc

V-a fost util ceva de pe blog sau pe de site ?
De azi va permit sa imi lasati un multumesc
powered by b2evolution free blog software