Pages: 1 3 5 ...6 ...7 8 9 10 11 12 ... 104

06/10/15

  15:30:00, by Bogdan, 720 words  
Categories: Stiri - Romania, Pareri personale, Jurisprudenta, Drept & Internet, Retentia datelor

Ce decide Curtea Europeană de Justiție în domeniul datelor personale?

Ultima săptămână a însemnat trei decizii majore pe care Curtea Europeană de Justiție (CEJ) le-a dat pentru domeniul protecției datelor cu caracter personal. Unii le-ar putea interpreta ca fiind o lovitură dată industriei, SUA sau instituțiilor publice. Noi le-am considera doar o reîntoarcere la normalul considerării dreptului la viață privată ca un drept fundamental și o răsturnare a deciziilor naționare, europene sau internaționale care desconsideră acest aspect.

Deși la noi a fost comentat mai ales cazul Bara vs. CNAS (pentru ca era un român implicat) trebuie să subliniem că toate cazurile au aceiași importanță practică fiind interpretări oficiale ale dreptului european.

1. Cazul Schrems vs Ireland Data Protection Commissioner - C 362/14 este probabil cazul cu cele mai profunde implicații la nivel internațional - pentru că a declarat invalidă Decizia Comisiei Europene prin care se considera că SUA au un regim adecvat de protecție a datelor personale (cunoscută sub numele de Safe Harbour).

Safe Harbour a fost intotdeauna în lumea specialiștilor (dar inlcusiv în rapoartele Comisiei) ca fiind o glumă proastă. Deși în cazul altor țări s-a făcut o analiză atentă a legislației pentru protecția datelor personale și a aspectelor practice pentru a beneficia de acest nivel de “regim adecvat de protecție", in cazul SUA s-a accepta un fel de auto-certificare, neverificată de nimeni. Adică, zice Facebook că respectă principiile protecției datelor personale? Atunci să-l credem pe cuvânt.

CEJ nu a putut decât să constate că un astfel de sistem, care permitea accesul neîngrădit al autorităților din SUA la datele personale stocate de firme americane și unde drepturile europenilor de acces sau rectificare a datelor erau recunoscute ca fiind de fapt iluzorii, “aduce atingere substanței dreptului fundamental la respectarea vieții private".

Decizia aruncă în aer și deci lipsește de bază juridică orice transfer de date personale dinspre UE către SUA. La cald, unii juriști consideră că soluția ar putea fi niște modele de clauze contractuale, în vreme ce alții punctează că doar o modificare a legislației din SUA ar putea să rezolve problema, de vreme ce contractul nu poate sa contravină legilor americane care permit accesul autoritătilor competente în mod direct la datele respective.

În fine trebuie remarcată frumusețea dreptului în care un tânăr jurist, Max Schrems, inarmat cu argumentele corecte și cu princiipile solide despre drepturile omului, dar și cu nervi și bani ca să-și permită procesul, poate sa câștige în fața uneia dintre cele mai mari firme din lume, a unei decizii a Comisie Europene și a unei Autorități publice ce ar trebui să fie competentă, dar e ineptă (e vorba de Autoritatea pt protecția datelor din Irlanda).

2. Cazul Bara vs CNAS - C 201/2014 precizează faptul că legislația privind protecția datelor cu caracter personal nu poate fi încălcată printr-un simplu protocol între 2 autorități publice (este vorba de CNAS și ANAF în cazul supus judecății).

Ne chinuim de câțiva ani să explicăm instituțiilor publice românești (ultima dată în cazul SIET) că datele personale nu pot fi transferate de la una la alta doar pentru că tehnic este posibil - ci trebuie analizat dacă acest schimb de date personale este necesar într-o societate democratică și care sunt garanțiile acordate pentru evitarea arbitrariului. Lucrurile trebuie analizate așezat și văzute de la caz la caz.

Și în cazul ăsta au apărut titluri pompieristice care consideră că orice transfer de date între autorități ar fi ilegal și că astfel infractorii ar fi protejați. De fapt situația este mult mai complexă și noi nu știm ce baze de date ar fi accesat ANAF și in ce condiții. Cert este insă că legea 677/2001 are suficiente excepții și interpetări care permit transferul de date între terți, dacă se respectă principiile protecției datelor cu caracter personal.

3. Cazul Weltimmo s.r.o. vs Nemzeti C 230/14 confirmă faptul că legea națională de protecție a datelor poate fi aplicață operatorilor care au o activitate - fie ea și minimală - legată de teritoriul respectiv, chiar dacă este o firmă străină.

Aceasta reconfirmare a principiului din cazul Google Spania vine să confirme situațiile în care mari firme (cum ar fi Facebook, Google sau Apple) refuză să aplice legislația națională pentru protecția datelor (și vă trimit în Irlanda, cum a fost cazul Schrems de mai sus), dar în schimb desfășoară o activitate comercială reală în țara respectivă - de la vândut reclame și până la recuperat creanțe.

Vom reveni în zilele următoare pe blogul Privacy.apti.ro cu mai multe detalii legate de primele 2 cazuri.

08/05/15

  16:48:00, by Bogdan, 1196 words  
Categories: Stiri - Romania, Pareri personale, Drept & Internet, Retentia datelor, Viata privata

3 bune si 3 proaste în noul proiect de lege privind accesul la datele de trafic

Update 5 octombrie 2015 - procesul legislativ a fost atit de rahat, incat nu a existat nicio oportunitate reala de a discuta pe fondul legii propuse - acum e in promulgare la presedinte, deci avem o ultima incercare de a propune sa se faca dezbaterea corect.

Sumar (TL;DR): Noul proiect de lege de acces la datele de trafic este mai bun decat inițiativele vechi, renunțând la propunerile de supraveghere generală. Totuși, este scris prost și promovat prin metode care contrazic principiile transparenței decizionale.

Printr-o procedură rapidă și care nu a mai fost întâlnită până acum, un nou proiect cu privire la accesul autorităților la datele de trafic informațional a apărut în Senat, susținut de toate partidele politice (presate de Președintele Iohannis).

Vă rog să citiți cu atenție documentele pe care se bazează această analiză de pe fișa proiectului de lege în Senat și anume proiectul de lege (scurt - are doar 2 pagini) și expunerea de motive (5 pagini).

Ne-am propus să încercăm o analiză primară a textului propus, în special în contextul ultimelor 3 legi din zona conexă declarate neconstituționale de Curtea Constituțională în 2014-2015.

Ca un preambul trebuie notat că este un proiect de lege nou, care nu are nimic în comun cu cele 3 legi declarate neconstituționale și care își propune să rezolve în primul rând accesul autorităților competente la datele de trafic deja deținute de către operatorii de telefonie și Internet. Accesul la acestea a fost interzis oricărei autorități de paragraful 79 din decizia CCR 440/2014, în lipsa unui temei legal clar (vezi și propunerile noastre din octombrie 2014).

Trei Chestiuni Bune

A. Noua propunere nu este o lege de supraveghere generalizată (adică un Big Brother).

Ceea ce am criticat la actele normative precedente erau măsurile de supraveghere generalizată impuse de stat. Păstrăm toate datele de trafic alte tuturor cetățenilor, doar pentru a putea prinde niște eventuali teroriști. Cerem toate datele de identificare ale abonaților pre-pay și a celor ce folosesc WiFi doar pentru a-i putea identifica pe unii, dacă avem nevoie.

Această dorință care se circumscrie întrebării „Trebuie să supraveghem TOT pentru a-l prinde pe X sau Y?” nu se include în prezentul text.

Dar, atenție mare! - ideea înregistrării cartelelor pre-pay sau a unei legi extrem de largi de securitate cibernetice nu a plecat din spațiul public. Deci este posibil să vedem din nou aceleași discuții… Doarcă acum nu sunt…

B. Principiul necesității datelor de trafic este clar: aveți voie să păstrați doar ce este necesar pentru facturare, interconectare sau alte chestiuni conexe. Autoritățile au acces doar la aceste date.

Astfel se renunță la principiul păstrării unei serii impresionante de date de trafic pentru toți clienții (care erau în legile de păstrarea a datelor de trafic - 298/2008 și 82/2012).

Și se revine la principiul din art. 5 (1) al legii 506/2004 - datele de trafic trebuie șterse sau anonimizate dacă ele nu mai sunt necesare operatorului (și nu autorității):

(1) Datele de trafic referitoare la abonați și utilizatori, prelucrate și stocate de către furnizorul unei rețele publice de comunicații electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicații electronice destinat publicului, trebuie să fie șterse sau transformate în date anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, cu excepția situațiilor prevăzute la alin. (2), (3) și (5).

Unde s-a adăugat un termen de 3 ani maximal pentru păstarea acestora (care nici nu ajută, dar nici nu strică).

Ca să luăm un exemplu practic - un furnizor de Internet (ISP) care oferă un abonament fără limită de trafic nu trebuie să colecteze date de trafic care nu îi sunt necesare pentru facturare și intereconectare. Astfel el va trebui să anonimizeze sau să șteargă imediat datele de trafic, pentru că acestea nu sunt necesare nici pentru facturare (pentru că nu contează la factură) și nici pentru interconectare (nefiind cazul la ISP, ele pot fi eventual păstrate în mod anonimizat la nivelul furnzorului).

De fapt el asta trebuia să facă și până în 2008, până când legea 298/2008 a schimbat principiul.

C. Orice acces la datele de trafic trebuie autorizat în prealabil de către un judecător.

Noua propunere din art 12^1 (1) este clară și se aplică pentru toate autoritățile care ar cere acces la datele de trafic - fie că sunt organe de urmărire penale sau organe din domeniul securității statului. Aceasta este - din nou - o îmbunătățire evidentă față de propunerile vechi care făceau distincție între cele două categorii, lasând organismele din domeniul securității statului în afara controlului judecătoresc.

Trei Chestiuni Proaste

A. Modul de promovare a noii legii a “driblat” dezbaterea publică.

Acesta este motivul pentru care am reacționat ieri cu alte organizații într-un protest public. Introducerea legii direct în Senat a fentat legea 52/2003 privind transparența decizională și face extrem de grea orice îmbunătățire a textului actual. De asemenea, procedura asumării textului proiectului de către toate partidele va face orice parlamentar extrem de reticent de a propune, dar mai ales de a vota schimbări la textul propus de șefii lor.

Sperăm ca în ceasul al 12-lea oamenii noștrii politici care au cap să înțeleagă că textul poate fi îmbunătățit - pentru toate părțile - printr-un proces de dezbatere transparență.

B. Textul legii suferă serios la capitolul claritate și interpretare coerentă.

Cu toate că la nivelul principiilor pare ok, textul de doar 2 pagini ridică uneori mai multe semne de întrebare cu privire la logica sa. Câteva din ele sar în ochi:

  • Noul articol 2^1 cu privire la datele de trafic (nu de identificare) ale cartelelor pre-pay este pur și simplu bizar. Prespun că „în scopul stabilirii obligațiilor contractuale” (ce contract? contractul cadru al operatorului, termenii de utilizare?) cred că vrea să se refere la păstrarea duratei convorbirii și numărul apelat (inclusiv din ce rețea este), care sunt necesare în deducerea sumelor de bani de pe cartelă. Dar perioada de 3 ani este însă imensă și inutilă, dpdv al protecției vieții private. Este absolut neclar dacă textul e o derogare de la art. 2 sau e o perioadă maximală. Termenul de „prelucrare” este impropriu în acest context.
  • definiția de la punctul 1 este ilogică - „date de identificare a echipamentului” pare a fi codul IMEI sau IMSI, dar definiția se referă la date de identificare al amplasamentului (GPS). Ori acestea sunt 2 chestiuni diferite. De asemenea dacă operatorii nu colectează aceste date, nu înțeleg de ce trebuie adăugate.
  • Nu înțeleg nici ce rost are art. 12^1 (2).
  • La art. 12^1 (3), ar trebui ca datele să fie obligatoriu date în format electronic și semnate electronic, altfel cele pe hârtie pot fi ușor modificate.
  • Art. 12^1 (6) nu merge în practică - instanța “uită” să se pronunțe pe aspecte de genul acesta, dacă cel interesat nu este una din părți.

C. Textul legii pare incomplet.

Cel puțin 3 chestiuni trebuie considerate serios înainte de adoptarea acestuia:

  • Modificarea este practic inutilă pentru accesul autorităților la date fără modificarea art 152 CPP (am explicat aici).
  • Din 2008 până anul trecut practic accesul la datele de trafic a fost permis doar pentru investigarea infracțiunilor grave (a cărei definiție oricum a fost dezbătută serios la nivel european). Ar trebui să considerăm să păstrăm această limitare pentru a evita abuzurile - am auzit de multe ori - pe vechiul cod penal - că se cereau date de acest tip pentru eventuale procese de calomnie.
  • Avem nevoie de transparență suplimentară și pentru acest sistem - trebuie încurajate instituțiile să publice din proprie inițiativă numărui acestor cereri, iar operatorilor să li se permită includerea acestor statistici în rapoartele lor de transparență.

16/03/15

Doua filme de neratat saptamina asta

Se spune ca o imagine face cat o mie de cuvinte, dar atunci un film cat face?

Saptamina asta (16-22 martie) este festivalul de filme documentare de drepturile omului One World, deci un prilej bun de a ne infesta cu citeva povesti ce ne pot pune pe ganduri cu privire la viata noastra si mai ales a celorlalti.

Poate mai mult ca in anii trecuti - anul acesta sunt 2 filme care trebuie neaparat sa fie vazute de cei care sunt interesati sau vor sa intelega mai multe despre subiectele libertatii digitale, pe care tot incerc sa le promovez eu aici, dar si prin ApTI

1. Cetateanul patru (Citizenfour)
vorbeste despre revelatiile lui Edward Snowden despre interceptarile si activitatile NSA de supraveghere generalizata a spatiului digital. Snowden si mai ales reportajele facute pe baza documentelor sale au rasturnat prezumtii si au schimbat (zic eu) cursul vietii multor oameni. Castigatorul Oscarului 2015 pentru documentare va fi proiectat marți 17 martie de la 20:30 la Cinema Studio și vineri 20 martie de la 21:00 la Muzeul Țăranului Român

2. Killswitch este un documentar care se bazeaza pe citeva interviuri pentru a puncta (putea sa o faca si mai bine, zic eu) importanta libertatii digitale din zilele noastra - vazute din 3 unghiuri aparent total diferite (Neutralitatea Internetului, masuri absurde de incalcare a drepturilor de autor si supravegherea digitala). Un film care poate sa ridice mai multe semne de intrebare, pentru cei nefamiliarizati cu cele 3 aspecte ale libertatii digitale.

Atunci cand sunt informati, cetatenii pot fi responsabili pentru propria guvernare, este motto-ul filmului Killswitch, inspirat de Thomas Jefferson.

Killswitch o sa fie pe 21 martie, 20:00 la Cinema Studio si pe 22 martie, 16:30 la Muzeul National al Taranului Roman.

17/02/15

  17:14:00, by Bogdan, 451 words  
Categories: Stiri - Romania, Pareri personale, Jurisprudenta, Comert electronic

Semnatura electronica de pe contraventiile pt lipsa rovinietei nu este legala

Un recurs in interesul legii (RIL) decis ieri de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie (vezi comunicat integral mai jos) pune punct unei povesti destul de ciudate care arata cat de prost sunt intelese aspectele juridice legate de semnatura electronica de decidenti politici, astfel incat multe sisteme IT sunt facute prost din start.

Pe scurt - povestea este cam asa: Daca circulati fara rovinieta, puteti primi acasa o amenda (conform Ordonanţei Guvernului nr.15/2002 cu completari). Amenda va vine prin plic acasa. Conform cadrului general din domeniul contraventiilor (OG 2/2001 cu completari), procesul-verbal de constatare a amenzii trebuie semnat de catre agentul constatator, altfel este motiv de nulitate absoluta.

Doar ca in amenda dvs. exista doar o linie care scria ceva de genul “Aceasta amenda a fost semnata electronic de catre Ion Popescu conform legii semnaturii electronice 455/2001 Si … atit.

Cand am vazut prima oara un astfel de proces-verbal - de la un amic avocat, i-am zis ca din punctul meu de vedere, aceea nu este o semnatura electronica. Nici simpla (art 4 pct 3), nici extinsa (art.4 pct 4), nici calificata (art 5). Pentru ca…. este pe hartie. Ori toate semnaturile electronice sunt niste date in forma electronica Deci din momentul in care le-ai pus pe hartie, ea isi pierde valoarea juridica pe care i-o da legea.

Ei bine, au fost mai multe procese impotriva acestor amenzi - unele castigate si altele nu - cert este ca RIL-ul promovat ieri de ICCJ decide clar - aceea nu este o semnatura valida, si orice contraventie pe hartie trebuie sa aiba semnătura olografa a agentului constatator!

Asta ne arata cum un inca sistem electronic destept, facut pe bani buni a fost facut cu picioarele, ignorand niste aspecte juridice simple. Si ca toate amenzile date in ultimii ani pt lipsa rovinietei si care pot fi anulate pe banda rulanta. Q.E.D.

Comunicat complet - Decizia nr.6 în dosarul nr. 14/2014

Full story »

28/01/15

  12:50:00, by Bogdan, 391 words  
Categories: Stiri - Romania, Evenimente, Drept & Internet, Retentia datelor, Viata privata

Cadoul pentru Ziua protectia datelor din 2015 a fost ieri

Aceast cadou este publicarea motivarii deciziei CCR privind securitatea cibernetica - care este un adevarat ghid cu privire protectia vietii private si a datele personale in contextul securitatii informatice.

Este o bijuterie juridica a carei fundamente ar trebui sa fie baza oricarei legislatii catre protectia vietii private si a datelor personale.

Doua chestiuni merita sa fie mentionate in detaliu aici si acum - pentru ca vorbim de date personale:

  • faptul ca CCR sublinieaza inca o data (si nu e prima data) ca datele cu un profund caracter tehnic - cum ar fi datele de trafic sau altele - poti fi date cu caracter personal si ca atare trebuie acordata o atentie deosebita unei reglementari detaliate in domeniu si nu doar una generala si vaga. (vezi par. 59-61)
  • faptul ca CCR recunoaste in mod explicit adresa IP ca fiind o data cu caracter personal (par 75) si importanta tratarii sale ca atare in contextul datelor de trafic. Desi aceasta opinie este in conformitate cu opiniile Grupul de Lucru art 29, ea este in mod constant contestata de diversi actori din zona tehnologica, pe baza unor interese de obicei pur comerciale.

Multumim CCR pentru acest cadou!

De fapt daca Romania exista cu numele in orice publicatie internationala din zona protectiei datelor personale si a dreptului la viata privata, ea se regaseste prin citarea deciziei CCR 1258/2009 privind neconstitutionalitatea datele de trafic. Sunt convins ca si motivarea deciziei publicata ieri va avea acelasi statut - evident, daca va fi tradusa in engleza.

Dar daca privim la cadrul larg de reglementare actual putem sa citim astazi din The Guardian: Noile masuri antitero - Comisia Europeana vrea sa stie si ce mananca pasagerii avioanelor - EU PNR.

Ne astepta un an greu in care incercarile de masuri de supraveghere generalizata vor continua. Si din partea statului si din partea unor privati. Si la nivel european si la nivelul Romaniei. Poate ar fi bine sa invatam sa discutam aceste aspecte si sa luam in considerare practica CEDO, CEJ si CCR inainte de a ajunge la aceste instante. Si atunci putem spera la o dezbatere pe argumente si nu.

Cam chestiile astea le-am zis la dezbaterea organizata astazi de Autoritatea pentru Protectia Datelor cu ocazia Zilei Protectiei Datelor - 28 Ianuarie 2015. Mi s-a parut extrem de ironic faptul ca “moderatorul simpozionului” a fost principalul sustinator “civil” al legislatiilor Big Brother. Sper ca anul viitor il cheama pe cineva de la NSA.

19/12/14

  15:07:00, by Bogdan, 467 words  
Categories: Legislatie, Retentia datelor, Viata privata

Mos Craciun ne aduce securismul cibernetic votat de Parlament

Articol publicat inițial pe Privacy.apti.ro

Dupa ce 3 luni de zile Senatul a dormit in păpușoi la așa-numita lege a securității cibernetice,s-a activat cu puțin timp inainte de Crăciun. Dupa 9 decembrie, într-o ședința în care au fost invitați doar SRI, MAI și MSI, Comisia de securitate națională a confirmat (cu modificari neesențiale) proiectul de lege al SRI cu privire la securismul cibernetic. (deși am trimis în repetate rânduri criticile textului actual, nici măcar nu le-au publicat pe site, darămite să se la ia în considerare.)

După care astăzi, pe 19 decembrie proiectul a trecut rapid prin Senat și votat cu unanimitate (sunt curios daca oamenii aia stiu pentru ce ridică mâna). Legea este practic adoptată de către Parlament, dar încă nu este în vigoare. Teoretic, parlamentarii Opoziţiei o pot contesta la Curtea Constituţională. Dacă nu va trimisă la CCR, legea va fi trimisă spre promulgare la Cotroceni, acolo unde preşedintele Klaus Johannis are trei variante: o poate promulga, o poate întoarce în Parlament spre reexaminare sau o poate trimite şi el la Curtea Constituţională.

Din punctul nostru de vedere va fi Primul Test adevărat al lui Johannis, care poate decide dacă vrea să creem un stat polițienesc sau unul cetățenesc.

Pe fond, am scris de mai multe ori despre problemele majore ale legii (că de cele minore nu mai are rost să mai zicem ceva):

  1. Art 17 -Toți deținătorii de sisteme cibernetice (adică toate persoanele juridice care au un calculator - vezi art. 2) trebuie sa “permita accesul la date” acestor autoritati (SRI, MApN, MAI, ORNISS, SIE, STS, SPP, CERT-RO si ANCOM). Accesul se face la simpla “solicitare motivata". În condițiile în care astăzi orice acces la sistemele informatice unde se află date informatice se face doar cu autorizarea unui judecator, textul actual ne aruncă în haos. De fapt și accesul la date de trafic este de fapt imposibil astăzi, dacă este să respectăm decizia CCR privire la directiva privind păstrarea datelor de trafic. Din punctul nostru de vedere art. 17 este vădit neconstituțional.
  2. Art 16 - Toți deținătorii de sisteme cibernetice (adică toate persoanele juridice care au un calculator) vor obligați să aplice politici de securitate cibernetică și să identifice şi să implementeze măsurile tehnice şi organizatorice adecvate pentru a gestiona eficient riscurile de securitate. Asta inseamnă minim 1500 de euro/firma investiți in securitate. Dacă nu - amendă de la 500 la 5000 de RON
  3. Art 10 - In vreme ce UE discută ca aceste instituții care se ocupa de domeniul securității cibernetice să fie “organisme civile, care să funcționeze integral pe baza controlului democratic, și nu ar trebui să desfășoare activități în domeniul informațiilor”, noi dam SRI-ul ca cea mai democratica, civila si apropriata de cetateni dintre institutii. Competenta tehnica o avea, dar sub control democratic nu este. Si nici nu cunoaste termeni precum dezbatere publica, acces la informatii publice sau transparenta decizionala.

Poate doar 2015 să ne mai lumineze!

11/11/14

  09:12:00, by Bogdan, 515 words  
Categories: Anunturi, Pareri personale, Legislatie, Viata privata

Protectia datelor personale nu poate sa blocheze depistarea votului multiplu


Articol publicat pe blogul Privacy.apti.ro

Trei ONG-uri au cerut saptamina trecuta Autoritatii Electorale Permanente “sa verifice toate listele suplimentare pentru indicii de vot multiplu, inclusiv prin compararea lor cu cele permanente.". De asemenea au declarat ca “decizia Biroului Electoral Central de a ingradi accesul la obtinerea de copii dupa listele electorale organizatiilor neguvernamentale si candidatilor independenti este una restrictiva.”

Practic decizia BEC spune ca doar reprezentantii partidelor politice din birourile de votare ale sectiilor de votare - care au depus in prealabil o cerere scrisa prin care dovedesc ca sunt inscrise ca operatori de date cu caracter personal - au voie sa faca copii dupa aceste liste suplimentare, ca si dupa tabelele electorale permanente in conditiile legii 677/2001.

Interpretarea este una eronata din punctul nostru de vedere. In primul rand ca niciuna din legile invocate de decizia BEC nu precizeaza in mod expres ca cineva ar avea dreptul sa faca copii dupa listele electorale (fie ele normale sau suplimentare). Legea 677/2001 privind protectia datelor cu caracter personal nici nu le-ar da un asemenea drept in lipsa unui scop adecvat si precis, si doar pentru satisfacerea unui drept legitim.

In al doilea rand informatiile cu privire la cine a votat, sau care sunt exact persoanele care au votat pe listele suplimentare sunt deosebit de importante pentru orice partid politic si pot fi folosite in scopuri evident eronate. De exemplu, un partid care a “incurajat participarea la vot” poate sa vada daca anumite persoane de pe lista au votat sau nu - inchipuiti-va ce inseamna asta in cazul unei comune relativ mici. In cazul in care unul din partide ar incuraja “turismul electoral” lista suplimentara poate reprezenta un instrument de santaj pentru acele persoane care se stie ca au votat de 2 ori.

facebook-screentshotMai mult, datele personale pot fi folosite in alte scopuri - cum ne arata si postarea anexata de pe Facebook (vezi screenshot in stanga) al unui fost candidat la presedentie intrat in posesia unei astfel de liste si care nu are nicio problema sa posteze online date personale, cu acuze nefondate - in mod vadit ilegal.

In acest conext, opinia noastra este ca regimul listelor electorale si al listelor suplimentare, in contextul aplicarii corecte a legii 677/2001, este ca nimeni nu are voie sa faca copii ale acestor liste, in afara de regimul stabilit prin lege - si anume ca acele informatii se trimit catre Autoritatea electorala permanenta (AEP).

Cu toate acestea, pentru indeplinirea obiectivului unui vot corect si a depistarii infractiunilor legate de votul multiplu, AEP ar putea sa permita accesul tertelor parti (ONG-uri, cetateni interesati, partide, etc.) la aceste date personale, daca prelucrarea este necesară în vederea realizării unui interes legitim al AEP (depistarea votului multiplu) si sunt folosite doar in acest scop. Mai direct spus, legea privind protectia datelor personale nu trebuie sa fie folosita - in mod gresit - pentru a bloca verificari legate de corectitudinea voturilor.

In acest sens AEP ar trebui sa adopte o procedura clara pentru a permite protectia datelor personale in contextului accesului la date, care ar putea fi confirmata de Autoritatea pentru protectia datelor, si care ar putea contine masuri de genul:

Vezi finalul articolului pe http://privacy.apti.ro

30/10/14

  10:00:00, by Bogdan, 506 words  
Categories: Legislatie, Viata privata

Nimic despre securitatea cibernetica

La una din ultimele insemnari scriam de pericolul iminent numit legea privind securitatea cibernetica si felul cum Senatul a dat doar 2 zile pentru depunerea unui raport Ei bine, conform site-ului Senatului nu s-a mai intamplat nimic de atunci pe acest proiect.

Nu stiu daca e vorba doar de vacanta electorala, faptul ca s-au temut sa discute acest subiect in plina campanie electorala sau daca, intr-o actiune de nebunie, au inceput sa citeasca deciziile CCR pe subiectul pastrarii datelor de trafic sau al inregistrarii cartelelor pre-pay sau utilizatori WiFi si sa inteleaga ca trebuie sa puna niste garantii, altfel este posibil ca si legea asta sa fie declarata neconstitutionala.

Cert este ca presiunea din partea celor care au propus legea continua, iar argumentele nu conteaza. Articolul intreaba - Cum isi pregateste Romania strategia de securitate informatica? Raspunsul este simplu din textul articolului - doar autoritatile publice o pregatesc. Restul nu au voie - mai ales daca nu sunt de acord cu unele propuneri.

Asa ca mai bine va dau 3 linkuri din recent lansatul nostru blog colaborativ al ApTI pe teme de protectia datelor si privacy (apropo, daca aveti vreun subiect interesant, contactati-ne ca sa va publicam):

Sa fiti sanatosi!

1 3 5 ...6 ...7 8 9 10 11 12 ... 104

Blog juridic al lui Bogdan Manolea cu informatii referitoare la legislatie, jurisprudenta, articole si stiri legate de domeniul Dreptului Tehnologiei Informatiei din Romania si strainatate.

Subscrie la acest blog pentru a primi actualizarile prin e-mail

Adresa de e-mail


Realizat de FeedBlitz

  XML Feeds

Search

November 2017
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
 << <   > >>
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30      

Multumesc

V-a fost util ceva de pe blog sau pe de site ?
De azi va permit sa imi lasati un multumesc
powered by b2evolution free blog software