Pages: 1 ... 7 8 9 ...10 ... 12 ...14 ...15 16 17 ... 103

27/01/12

  16:44:25, by Bogdan, 866 words  
Categories: Viata privata

Protectia datelor personale intra intr-o noua era. Mai buna sau mai rea?

Cum maine este 28 ianuarie - Ziua Protectiei Datelor cu Caracter Personal am zis ca ar fi bine sa scriu la subiect de astazi cu citeva noutati importante din domeniu.

1. Comisia Europeana a anuntat noile propuneri de reglementare europeana in domeniu, care includ un Regulament (deci un instrument juridic european cu aplicare directa, nu mai trebuie transpus in legislatia nationala) si o directiva in domeniul protectiei datelor si zona de combatere a infractiunilor.
Procesul legislativ european este unul de durata (probabil dupa 2-3 ani vor intra in vigoare), dar e bine sa punctam de pe acum citeva noutati interesante, desi principiile de baza raman la fel:

  • Pe scurt, dispare obligativitatea inregistrarii operatorilor de date personale in Registrele nationale, dar se intaresc obligatiile, ar neindeplinirea lor poate duca la sanctionarea cu amenzi de pina la 1 milion de euro sau 2% din cifra de afaceri a unei firme
  • Articolul 3 al noului regulament face clar ca regulile se vor aplica si firmelor din afara UE daca acestea vind servicii sau bunuri in Uniune sau, dar si firmelor care monitorizeaza comportamentul cetatenilor UE
  • Apar noi drepturi ale persoanelor fizice - cum ar fi “dreptul de a fi uitat” sau “dreptul la portabilitatea datelor”
  • Obligatia de notificare pentru pierderea de date cu caracter personal devine o regula pentru toate sectoarele economice (am mai povestit de ea in cazul telecom-urilor)
  • Apar ca principii privacy by design (sau legea prin tehnologie cum i-am zis eu) si privacy by default
  • O noutate interesanta este functia de “data protection officer”, ca persoana responsabila in cadrul unei companii de domeniul asta - acesta va fi obligatorie pentru orice institutie de stat sau companie cu peste 250 de angajati
  • Este prevazuta obligativitatea unui analize de impact asupra vietii private in anumite tipuri de prelucrari.
    Cind am mentionat asta acum 1 an la intalnirea cartilor de identitate s-au uitat la mine ca la un OZN.

Cred ca vom mai discuta pe proiectul asta, pe unele chestiuni punctuale si in viitor. Oricum, va readuc aminte ca este doar un proiect, iar unele dispozitii deja sunt contestate de unele parti din industria de online.

2. Tot maine intra in vigoare si Decizia Dataprotection.ro cu privire la colectarea CNP si alte date asemenea -
Decizia ANSPDCP nr.132/2011 privind conditiile prelucrarii codului numeric personal si a altor date cu caracter personal avand o functie de identificare de aplicabilitate generala
Cred ca putea sa fie si mai dur si mai explicit, dar cel putin defineste consimtamintul mai clar, asa cum este si in directiva actuala.

Art. 3. (1) În domeniul prelucrării datelor cu caracter personal, consimţământul persoanei vizate reprezintă orice manifestare de voinţă expresă, liberă, specifică şi informată, prin care persoana vizată acceptă să fie prelucrate datele cu caracter personal care o privesc.

(2) Consimţământul trebuie dat în mod expres, într-o formă care să permită dovedirea acestuia de către operator.

Decizia se refera si la efectuarea de copii:

Decizia a interzis efectuarea si retinerea de copii de pe cartea de identitate sau de pe documente care contin codul numeric personal, cu exceptia situatiilor in care exista o dispozitie legala expresa sau persoana vizata si-a dat in mod expres acordul, ori a fost obtinut avizul Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal

3. Google anunta ca face o singura politica de confidentialitate pentru toate serviciile sale.

Desi asta face sa o citesti mai usor, asta inseamna si ca datele din diversele sale servicii (Cautare, Docs, Gmail, Calendar, Adwords, Adsenses.. etc.) pot sa fie combinate dupa cum doreste Google (ca tu iti dai acordul cind ai deschis contul).

Google oricum sta pe un munte de date despre fiecare dintre noi, deci politicile sale despre cum datele sunt combinate pentru ei, partajate cu tertii (cam vag capitolul) sau cu autoritatile (la ultimul punct sunt destul de transparenti, ce-i drept) ar trebui sa fie esentiale pt mentinerea increderii.

Mai ciudat mi se pare desemnarea punctului de contact al politicii in limba romana in California, si nu in Irlanda (adica parte a UE). Clauza de jurisdictie a noilor termeni este pur si simplu o bomboana. Acra. Pe scurt daca nu vreti sa cititi paragraful minunat de mai jos: daca nu va protejeaza legislatia nationala, sa puneti mina sa luati un bilet de avion in California daca vreti sa dati in judecata Google :-)

În unele ţări, instanţele nu aplică legislaţia din California în anumite tipuri de litigii. Dacă aveţi domiciliul într-una din aceste ţări, în cazurile în care legislaţia din California este exclusă, în litigiile asociate cu prezenţii Termeni şi condiţii se aplică legislaţia ţării dvs. În caz contrar, în cazul litigiilor survenite din sau asociate cu prezenţii Termeni şi condiţii sau cu Serviciile, sunteţi de acord să se aplice legislaţia statului California, S.U.A., cu excepţia reglementărilor statului California cu privire la alegerea legii. În mod similar, dacă instanţele din ţara dvs. nu vă permit să fiţi de acord cu jurisdicţia instanţelor din districtul Santa Clara, California, S.U.A., în cazul litigiilor în legătură cu prezenţii Termeni şi condiţii se aplică jurisdicţia şi legislaţia locală. În caz contrar, toate pretenţiile rezultate din sau în legătură cu prezenţii Termeni şi condiţii sau cu Serviciile vor fi judecate exclusiv de instanţele federale sau statale din districtul Santa Clara, California, S.U.A., iar dvs. şi Google sunteţi de acord cu jurisdicţia personală a respectivelor instanţe.

18/01/12

  10:25:46, by Bogdan, 571 words  
Categories: Stiri - Drept&IT din intreaga lume, Legislatie, Evenimente, Drept & Internet

SOPA si PIPA inchid Web-ul

Ca sa explic titlul: SOPA (Stop Online Piracy Act) si PIPA (PROTECT IP Act) sunt 2 proiecte de acte normative din SUA, iar “inchid Web-ul” se refera la inchiderea temporara voluntara a unor site-uri web pentru a protesta importiva acestor propuneri de acte normative.

In Romania protestele din zilele astea se desfasoara in strada, dar scopul lor mi se pare cel putin ambiguu. Eu marturisesc ca prefer pozitia celor care spun Eu nu, multumesc si actiunea cu mijloacele democratice. Dar in acelasi timp ma ingrozesc cum protestele pot lua o turnura violenta (vezi excelentele reportaje ale lui Vlad Petri), iar represiunea exacerbata si ilogica (vezi “Luati site-ul de cultura si bagati-l in duba“.

Pe Internet, astazi, 18 ianuarie 2012, se anunta cea mai mare masura de protest comuna inregistrata online vreodata. Wikipedia, Google, Reddit sau Wordpress impreuna cu alte site-uri mai mari sau mai mici din toata lumea (din .ro am observat Dexonline.ro) aleg diverse forme de protest - de la inchiderea temporara a paginii la o notificare temporara sau impiedicarea accesului la intregul site pe parcursul unei zile, pentru a arata implicatiile pe care legislatia SOPA si PIPA din SUA ar putea sa le aiba asupra intregului Web.

De obicei nu scriu pe acest blog despre toate legislatiile care ar putea sa apara in legatura cu Internetul, pentru ca altceva nu as mai avea de facut.

In schimb cele 2 propuneri reprezinta, poate, punctul culminant a unei serii intregi de masuri prin care SUA (si alte tari) isi depasesc limitele nationale, incercind sa devina un fel de gardian al Internetului tarii lor (de parca ar fi exista asa ceva), in special pe probleme legate de proprietate intelectuala. Si nu vorbim aici de tari cunoscute ca dictaturi - cum ar fi Belarus-ul - ale caror masuri sunt deja ridicole, ci de tari a caror sustinere pentru drepturile omului este notorie.
Punctez doar citeva deraieri care mi-au sarit in ochi in ultima perioada:

Si putem continua asa cu alte citeva zeci de exemple. De aceea si cele 2 proiecte de lege din SUA au puterea de a influenta dezvoltarea sau reglementarea intregului Internet, astfel incit daca sunteti un cetatean american puteti actiona impotriva acestor proiecte.

Este important sa mentionez ca nu sunt singurele proiecte de lege care pot influenta Internetul, si daca ar fi sa aleg doar unul care deja a fost semnat la nivel international - atunci as atrage atentia asupra ACTA - un tratat international in domeniul proprietatii intelectuale ce merge dincolo de legislatiile nationale - vezi De ce este ACTA un acord controversat? sau What’s wrong with ACTA week.

Pentru cei interesati de problemele libertatii Internetului, se pot informa pe site-ul ApTI despre mai multe proiecte de reglementari la nivelul Romaniei sau a Uniunii Europene (ori pentru alte chestiuni europene pe site-ul EDRi.

S-auzim de bine!

09/01/12

  12:36:46, by Bogdan, 175 words  
Categories: Anunturi, Evenimente, Drept & Internet

Curs despre guvernanta Internetului

Cine conduce Internetul? Ce a ala ICANN? Cine tine un Whois si de ce? Care sunt diferentele dintre IPv4 si IPv6? Cum poate un utilizator de Internet sa fie implicat in guvernanta Internetului? sau De ce Internetul ramine deschis si peste noapte? :D

Poate cei care cititi acest mesaj stiu raspunsul la o parte din intrebari. Poate celelalte nu va intereseaza.

Dar daca totusi va intereseaza sau credeti ca puteti fi implicat sau mai bine informat in ceea ce inseamna politicile Internet va recomand un curs online de Internet Governance Capacity Building Programme organizat de DiploFoundation care va poate raspunde la aceste intrebari, dar si la altele.

Pretul poate parea prohibitiv, insa aplicantii din Romania pot aplica pentru acoperirea acestor costuri.

Termen limita pentru aplicatii: 1 Februarie 2012.

Cum am anuntat cursul si in anii trecuti si de fiecare data am aflat ca vreunul dintre cititori a profitat de anunt si s-a aratat si incantat de el, cred ca va pot propune un curs interesant, asa pentru inceputul anului.

Detalii si linkul pt aplicatie pe site-ul diplomacy.edu.

22/12/11

  14:29:18, by Bogdan, 1699 words  
Categories: Stiri - Romania, Legislatie, Retentia datelor

Legea pastrarii datelor de trafic a fost respinsa de Senat

Cei care au urmarit subiectul isi amintesc probabil ca, dupa scrisoarea de la Comisie pe tema posibilitatii inceperii procedurii de infringement pentru ne-implementarea directivei privind pastrarea datelor de trafic informational (numita de o parte din presa ca Legea Big Brother), ministrul roman al comunicatiilor s-a supus cerintelor si a scos noua legea in fata.

Si desi am re-amintit de ce este o mare prostie, iar Dataprotection.ro a refuzat sa sustina un copy&paste dupa o lege deja declarata neconstitutionala, Ministrul s-a incapatat sa o sustina in continuare.

Pina la urma se pare insa nu a reusit sa convinga Guvernul ca trebuie adoptata, si a depus-o in Parlament ca proiect propriu (el si inca un deputat).

Intrata in Senat in procedura de urgenta, proiectul a fost rapid, dar nu in directia dorita.
Astfel, opinia Guvernului cu privire la proiect este una tipica pentru Pilat din Pont, si nu pentru un proiect al unuia din Ministri sai- ne spalam pe maini de problema:

Guvernul alege să nu îşi asume niciun punct de vedere, considerând că “Parlamentul este singurul în măsură să se pronunţe asupra adoptării” propunerii legislative.

Comisiile desemnate (juridica si de drepturile omului) au propus respingerea sa, iar Senatul a respins proiectul ieri .

Deci proiectul va trece la Camera Deputatilor, unde urmeaza o alta runda de dezbateri. Speram cu acelasi rezultat.

Puteti urmari mai multe detalii pe pagina de la ApTI.ro

Update - si discutiile din Senat pe aceasta tema inainte de vot. Votul a fost unanim impotriva proiectului. Cititi un pic prima parte pentru a vedea ridicolul situatiei prin care reprezentatntul MCSI sustine proiectul, desi scrisoarea oficiala de la guvern spune exact contrariul.

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind reţinerea datelor
generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de
servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.
Din partea iniţiatorilor, dacă doreşte cineva… Nu doreşte.
Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Fecioru. Vă rog. Microfonul

Domnul Marius-Constantin Fecioru - secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor şi
Societăţii Informaţionale:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Guvernul susţine această iniţiativă legislativă, în special şi datorită faptului că România se
află în al treilea an al procedurii de infringement şi, începând cu luna ianuarie, va intra în ultima
etapă a acestei proceduri, şi anume trimiterea la Curtea de Justiţie.

Domnul Vasile Blaga:
Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.
Domnule preşedinte Greblă, vă rog. Este raport comun al comisiilor.

Domnul Toni Greblă:
Este un raport comun cu Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi. Membrii
ambelor comisii, în unanimitate, au hotărât să adopte un raport de respingere a propunerii legislative.
Pe scurt, stimaţi colegi, vreau să vă informez că, în 2008, o lege similară, Legea nr. 98/2008,
a fost adoptată de Parlament. Curtea Constituţională, un an mai târziu, a declarat-o în întregime
neconstituţională. De atunci, în vidul legislativ, s-a venit recent cu această propunere legislativă,
pentru care atât Consiliul Legislativ, cât şi Guvernul opinează în documentele scrise, transmise
comisiilor reunite, că textul legii pare a fi neconstituţional pentru că este identic cu cel din 2008, dar
că respectă prevederile directivei Uniunii Europene. Şi Guvernul, pentru prima dată, în scris,
consideră că Parlamentul este singurul în măsură să se pronunţe asupra adoptării acestuia.
Neputând să trecem peste acest aspect al neconstituţionalităţii textului de lege în întregime,
vă propunem un raport de respingere a propunerii legislative.
Legea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Domnul Vasile Blaga:
Vă mulţumesc.
Din partea colegilor senatori sunt puncte de vedere?

Domnule senator Ţuţuianu, vă rog.
(Domnul senator Adrian Ţuţuianu, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul
central pentru a lua cuvântul.)

Domnul Adrian Ţuţuianu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi,
Am rugămintea la dumneavoastră să fim atenţi cu privire la această propunere legislativă,
pentru că este una nu doar cu încărcătură politică, ci şi cu serioase aspecte care privesc drepturi şi
libertăţi fundamentale ale omului.
Am să încep, mai întâi, întrebând reprezentantul Guvernului dacă cumva a primit alt mandat
de la Guvern, pentru că în punctul de vedere comunicat în scris Parlamentului, nu are rost să intru în
toate detaliile, se spune aşa:
„Având în vedere obiectul de reglementare al acestei propuneri legislative, considerăm că
Parlamentul este singurul în măsură să se pronunţe asupra adoptării acesteia.”
Deci, în niciun caz, Guvernul nu a spus, cel puţin prin acest document, că susţine această
propunere legislativă.
În al doilea rând, să ne lămurim puţin despre ce este vorba. Este vorba despre o propunere
legislativă aparţinând celor doi deputaţi din PDL, domnul Valerian Vreme şi Adrian Bădulescu, domnul
Valerian Vreme fiind şi ministrul comunicaţiilor, prin care se reia, practic, textul Legii nr. 298/2008 prin
care se instituie furnizorilor de servicii şi reţele publice de comunicaţii electronice destinate
publicului sau de reţele publice de comunicaţii, obligaţia de a stoca pe o perioadă de 6 luni datele de
trafic şi localizare a persoanelor fizice şi juridice. Aceasta reprezintă, potrivit art. 3 din lege, datele
necesare pentru urmărirea şi identificarea sursei, destinaţiei, datei, orei şi duratei unei comunicări,
tipul de comunicare, echipamentul de comunicaţie sau a dispozitivelor folosite de utilizator, a
locaţiei echipamentului de comunicaţii mobile.
De asemenea, art.1 alin. (2) include în categoria datelor de trafic şi localizare a persoanelor
fizice şi juridice datele conexe necesare pentru identificarea abonatului sau a utilizatorului
înregistrat, fără a defini ce înseamnă aceste „date conexe”.
Cam acesta este obiectul de reglementare.
Acum, cu privire la evoluţia legislativă în materie, vreau să vă sesizez că această Lege
nr. 298/2008 a fost atacată la Curtea Constituţională care, prin Decizia nr. 1258 din 8 octombrie
2009, a declarat legea neconstituţională în integralitatea ei.
Ce au făcut cei doi colegi ai noştri? Au reintrodus în dezbaterea parlamentară acelaşi proiect
de lege, cu aceleaşi date şi cu aceeaşi formă, iar eu cred că acest lucru ne arată două chestiuni.
În primul rând, acest Guvern nu a fost în stare, din anul 2009 până astăzi, doi ani de zile, să
elaboreze un act normativ care să ţină seama, pe de o parte, de directiva europeană în materie iar, pe
de altă parte, de ceea ce a reţinut Curtea Constituţională în motivarea Deciziei nr. 1258/2009.
În al doilea rând, se vine de către iniţiatori cu ideea că această reglementare este absolut
necesară şi trebuie rezolvată problema de urgenţă pentru că România ar putea face obiectul unei
acţiuni de infringement. Sigur că se pune întrebarea de ce Guvernul, doi ani de zile, nu a fost în
stare să vină să rezolve această problemă, respectând şi normele dreptului naţional, dar şi ale
dreptului comunitar? De ce se apelează astăzi la această manieră de legiferare de chiar ministrul
comunicaţiilor, care era responsabilul pe domeniu şi era obligat să vină cu o reglementare care să
respecte cele două cerinţe?
Acum, pe fondul legii, tot pentru a nu fi considerat subiectiv, am să vă citez câteva lucruri
pe care le reţine Curtea Constituţională, fiindcă textele sunt identice. Iată ce spune Curtea
Constituţională a României.
„Curtea Constituţională consideră că lipsa unei reglementări legale precise, care să
determine cu exactitate sfera acelor date necesare identificării persoanelor fizice sau juridice
utilizatoare, deschide posibilitatea unor abuzuri în activitatea de reţinere, prelucrare şi utilizare a
datelor stocate de furnizorii serviciilor de comunicaţii electronice destinate publicului sau de
reţelele publice de comunicaţii.
Limitarea exerciţiului dreptului la viaţă intimă şi la secretul corespondenţei şi a libertăţii de
exprimare, de asemenea, trebuie să aibă loc într-o manieră clară, previzibilă şi lipsită de echivoc,
astfel încât să fie îndepărtată, pe cât posibil, eventualitatea arbitrariului sau abuzului autorităţilor în
acest domeniu. (…)
Legiuitorul nu defineşte – reţine, de asemenea, Curtea Constituţională – ce se înţelege «prin
ameninţări la adresa securităţii naţionale», astfel că, în lipsa unor criterii precise de delimitare,
diverse acţiuni, informaţii sau activităţi obişnuite de rutină ale persoanelor fizice şi juridice pot fi
apreciate în mod arbitrar şi abuziv, ca având natura unor astfel de ameninţări.(…)
În materia drepturilor personale – reţine, de asemenea, Curtea Constituţională –, cum sunt
dreptul la viaţă intimă şi libertatea de exprimare, precum şi a prelucrării datelor cu caracter
personal, regula unanim recunoscută este aceea a garantării şi respectării acestor drepturi” şi că
statul are obligaţia să se abţină în a emite reglementări care să contravină unor drepturi şi libertăţi
fundamentale.

De asemenea, se reţine de către Curtea Constituţională că nu este justificată într-un mod
acceptabil obligaţia legală cu caracter continuu, general aplicabilă, de stocare a acestor date de
interes personal.
Ca să tragem o concluzie, fiindcă decizia are o motivare pe patru-cinci pagini, eu cred că
această propunere legislativă încalcă drepturi şi libertăţi fundamentale, este de neacceptat într-o
democraţie constituţională şi într-un stat de drept şi că Guvernul, aşa cum am spus, avea obligaţia să
pună de acord această decizie a Curţii Constituţionale cu reglementarea europeană, şi nu să vină în
faţa noastră cu un nou act normativ, care îl copiază pe cel declarat neconstituţional.
Acestea sunt argumentele pentru care grupul nostru parlamentar nu va susţine adoptarea
propunerii legislative.
Vă mulţumesc mult.
(Domnul senator Adrian Ţuţuianu, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)

Domnul Vasile Blaga:
Mulţumesc mult şi eu, domnule senator, pentru precizările făcute.
Nemaifiind luări de cuvânt, declar încheiate…

Domnul senator Frunda? Vă rog.
Scuzaţi-mă, dar nu v-am observat. Microfonul 2.

Domnul Frunda György:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Foarte scurt, sub un minut.
Într-adevăr, este nevoie de reglementare în domeniu. Aşa este, cum a spus domnul coleg,
există o contradicţie între directiva la care se face referire şi decizia Curţii Constituţionale române,
care a declarat neconstituţionale articolele. Trebuie să respingem această cerere şi s-o trimitem la
Camera Deputaţilor, unde se poate face sincronizarea constitutivă a iniţiativei legislative.
Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Blaga:
Vă mulţumesc mult.
Absolut de acord cu dumneavoastră, domnule senator, ca, de altfel, şi cu domnul senator Ţuţuianu.
Declar încheiate dezbaterile generale.
Votul, după ora 12.30.
***************************************************

La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind reţinerea datelor
generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de
servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.
Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă
Cameră sesizată.
Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.
Vă rog să votaţi.
Raportul de respingere a întrunit 91 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, iar
proiectul de lege a fost respins.

12/12/11

Datele publice libere si libertatea de a fi penibil

Intro - daca nu stiti la ce ne referim cind vorbim de date publice deschise (open data), un document al ApTI din Aprilie 2011 poate fi de folos pentru o introducere in subiect.

Astazi Neelie Kroes, Comisarul European pt Agenda Digitala a facut apologia datelor publice deschise care trebuie sa fie puse la dispozitia tuturor celor interesati in mod liber. Un set de modificari ale directivei PSI isi propune sa fie mai activ in deschiderea acestei “mine de aur". (“Administrațiile publice europene stau pe o „mină de aur” cu un potențial economic neutilizat, reprezentat de volumele mari de informații colectate de numeroase autorități și servicii publice.”)

Dna Neelie Kroes
Astăzi transmitem un semnal puternic administrațiilor. Datele de care dispuneți valorează mai mult dacă le dați mai departe. Puneți-le acum la dispoziția publicului: utilizând acest cadru pentru a vă alătura altor lideri inteligenți care profită deja de pe urma deschiderii datelor. Contribuabilii au plătit deja pentru aceste informații și s-ar cuveni ca noi să le punem la acum dispoziția acelora care doresc să le utilizeze în moduri noi, care să ajute cetățenii și să creeze locuri de muncă și creștere economică.

Un articol din Capital de ieri ne arata nu doar faptul ca singurul sistem electronic din Romania (SEAP - elicitatie.ro) care punea datele la dispozitie intr-un format electronic automat a inchis robinetul, ci si penibilitatea si impotenta intelectuala a liderilor romani:

Cristina Trailă, președintele ANRMAP:
menționează că pe acest portal sunt prezentate informațiile oficiale pe care ar trebui să le folosească cei interesați. „Celelalte site-uri sunt creații ale unor firme private care nu fac altceva decât să intermedieze informația, în scopul obținerii de contracte de consultanţă“

MCSI
nu încurajează existența site-urilor „ce prezintă utilizatorilor săi informații provenite din surse neconforme și/sau nevalidate de o instituție abilitată în gestionarea acestor informații

Ce ne trebuie noua sector privat care sa re-utilizeze informatiile publice? Sa piara aceste capuse care traiesc pe spatele statului!!! :>:>:>

Oare e vreun exemplu mai bun ne trebuie sa intelegem cum privesc conducatorii institutiilor publice sectorul care il pastoresc ca pe o mosie personala? Poate doar, daca mai tineti minte panoplia de servicii din eRomania1 (care ar fi trebuit sa fie finalizat pina acum) si care erau identice cu cele dezvoltate de privati?

Tot pe tema Open Data, vezi si un articol recent al lui Mircea Sarbu in Business Magazin - Date pentru tot poporul.

02/12/11

  15:15:58, by Bogdan, 546 words  
Categories: Evenimente, Viata privata

Se asculta Internetul !? :-)

Cica ni se asculta telefoanele. Multi dintre amicii mei zic asta. Unii cu functii mai mari, altii cu functii mai mici iar unii dintre ei fara niciun fel de functii, dar cu o convingere ferma. Ne asculta dom’le.

Sa fie vremurile apuse de vina pentru o asemenea conceptie generalizata? Sa fie prea desele convorbiri din diverse dosare din instante ce apar in presa? Sau ca telefonul tau bipaie cind suni la un alt numar? (ala cred ca e sunetul distinct de la portabilitate, zic eu).

Mai nou aflu de la diversi ca “se asculta” si Internetu’!? N’ai aflat, toate emailurile sunt stocate undeva la americani! (daca au auzit si de programul Echelon, asta devine deja e o certitudine).

Nu stiu cum sa va spun dar eu, ca unu’ care citeste si scrie despre viata privata de ceva anisori, nu cred in toate bazaconiile astea. Nu ne asculta dom’le nimeni Internetul. Gata, am decretat.

In schimb, cred ca diverse programe, aplicatii, proiecte si unelte pot sa urmareasca (tracking)activitatea noastra online (indeosebi in scopuri de marketing, cu identificare indirecta in multe cazuri) sau chiar sa supravegheze (indeosebi in scopuri politice sau de santaj) comunicatiile electronice. Tocmai de aceea exista dreptul la viata privata ca drept fundamental. Tocmai de aceea se vobeste tot timpul de faptul ca limitarile aduse acestui drept trebuie sa fie justificate si proportionale.

  • Nu poti sa strangi toate datele de trafic ale tuturor cetatenilor, pentru ca s-ar putea sa fie unii teroristi unde sa-ti fie de folos datele astea. (asta a decis Curtea Constitutionala a Romaniei)
  • Nu poti sa colectezi ADN-ul tuturor suspectilor si al martorilor unei infractiuni si apoi sa refuzi sa il stergi. Pentru ca astfel iti doresti o baza de date a tuturor cetatenilor (asta a decis CEDO)
  • Nu poti sa il condamni pe cineva ca fiind vinovat, pina cind nu este declarat de o instanta. (asta au decis … americanii?? :D)

Si totusi evenimentele din ultimele zile si nu numai ne arata ca avem de a face cu cazuri grosolane de incalcare a vietii private in zona digitala:

Si atunci, mai putem crede ca exista viata privata daca decizi sa te conectezi la Internet? Putem sa ne protejam? Trebuie sa facem noi ceva sau lasam guvernele si companiile sa decida ce este mai bine pentru noi?

Personal, eu cred ca mai exista viata privata pe Internet si ca te mai poti proteja cit de cit. Trebuie insa sa fi bine informat (uneori foarte bine informat) si responsabil cu ceea ce faci tu (si unde dai datele tale) si ce servicii folosesti.

Tu poti crede altceva, asa ca poti comenta mai jos sau la o dezbatere publica pe tema asta organizata de ApTI unde te invit sa participi daca te intereseaza subiectul vietii private in era digitala.

25/11/11

  16:32:58, by Bogdan, 205 words  
Categories: Stiri - Romania, Pareri personale, Drept de autor

Europeana, cifre si cultura de linga noi

Ne-am obsinuit cu Romania care e pe la coada mai tuturor clasamentelor facute in Uniunea Europeana. Ca atare nu trebuie sa ne mire ca nici la numarul operelor culturale postate in Europeana.eu - celebrul portal online de cultura a Uniunii Europene - nu stam prea bine(approx 36 000).

Comisia Europeana a trasat sarcina (exagerez, este doar o recomandare) ca pina in 2015 sa ajungem la 789 000 de opere. Deocamdata Ministerul Culturii nu zice ce facem in directia asta.

In plan paralel un concurs de fotografie strange approx 6 000 de imagini originale ale monumentelor istorice din Romania. (Se poate sa fie si alte exemple in acest sens - orice recomandare in comentarii ar fi buna). Toate sub o licenta libera, ce permit incarcarea lor in Europeana.eu fara nicio bataie de cap legata de drepturile de autor.

Nu stiu cum, dar mie mi se pare ca reprezentantii Romaniei responsabili de popularea Europeana.eu cu continut cultural de valoare din Romania ar trebui sa sara in sus de bucurie ca cineva le-a facut o parte din treaba. Nu am vazut nicio reactie.

Poate ca nu au stiut, asa ca ne-am gindit sa le trimitem o scrisorica sa intrebam ce si cum.

(Sfarsitul acestui episod, cind lumea cumpara in draci de BlackFriday si noi intrebam de cultura. Bre.)

24/11/11

  10:31:37, by Bogdan, 654 words  
Categories: Jurisprudenta, Drept de autor, Viata privata, Libertate de exprimare

Decizie Curtea Europeana de Justitie: Un ISP nu poate fi obligat sa filtreze intreg traficul de Internet pentru a depista p2p

Later edit - am modificat titlul din “Un ISP nu are voie sa…” in “Un ISP nu poate fi obligat sa", pentru a fi clar ca vorbim in speta asta doar de o eventual obligatie venita din exterior, nu una voluntara.

Intr-o decizie istorica pronuntata astazi de Curtea Europeana de Justitie in cazul Scarlet vs Sabam, instanta suprema europeana statueaza ca “Dreptul Uniunii Europene se opune unui ordin judecătoresc pronunţat de o instanță națională prin care se impune unui furnizor de acces la internet instituirea unui sistem de filtrare pentru a preveni transferurile ilegale de fișiere

Decizia are un rol esential in protectia libertatii Internetului ca o retea deschisa. O opinie contrara ar fi dus inevitabil la retele de Internet supuse permanent filtrarii si supravegherii. Un FAQ mai detaliat (dar in engleza) despre implicatiile decizie poate fi gasit pe site-ul EDRi.

Comunicatul de presa al Curtii noteaza ca decizia nu doar pune in aplicare principiul din directiva e-commerce conform caruia un ISP nu trebuie sa isi supravegheze in mod activ reteaua pentru a depista continutul ilegal, ci si se refera - in mod cu totul justitificat - la efectul unei asemenea decizii asupra drepturilor omului - libertatea de exprimare si a dreptului la viata privata.

Spicuiesc mai jos din comunicatul oficial:

“În această privință, Curtea constată că ordinul judecătoresc în discuție ar obliga societatea Scarlet (un ISP - n.m.) să efectueze o supraveghere activă a ansamblului datelor tuturor clienților săi pentru a preveni orice încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală. Rezultă că ordinul ar impune o supraveghere generală care este incompatibilă cu Directiva privind comerțul electronic. În plus, un astfel de ordin nu ar respecta drepturile fundamentale aplicabile.
(…)

Or, în speță, ordinul judecătoresc de a institui un sistem de filtrare implică supravegherea, în interesul titularilor drepturilor de autor, a integralității comunicațiilor electronice realizate în cadrul rețelei furnizorului de acces la internet în cauză, această supraveghere fiind, în plus, nelimitată în timp. Astfel, un ordin de această natură ar determina o atingere gravă a libertății societății Scarlet de a desfășura o activitate comercială, deoarece ar obliga-o să instituie un sistem informatic complex, costisitor, permanent și pe cheltuiala sa exclusivă.

În plus, efectele ordinului nu s-ar limita la societatea Scarlet, sistemul de filtrare fiind susceptibil în egală măsură să aducă atingere drepturilor fundamentale ale clienților săi, mai precis dreptului lor la protecția datelor cu caracter personal, precum și libertății lor de a primi și de a transmite informații, aceste drepturi fiind protejate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Astfel, este cert, pe de o parte, că acest ordin ar implica o analiză sistematică a tuturor conținuturilor, precum și colectarea și identificarea adreselor IP ale utilizatorilor care se află la originea transmiterii de conținuturi ilicite în cadrul rețelei, aceste adrese fiind date cu caracter personal protejate. Pe de altă parte, ordinul ar risca să aducă atingere libertății de informare, din moment ce ar fi posibil ca acest sistem să nu facă în mod suficient distincția între un conținut ilicit și un conținut licit, astfel că utilizarea lui ar putea avea drept consecință blocarea comunicațiilor cu conținut licit.

În consecință, Curtea constată că, prin adoptarea ordinului judecătoresc de obligare a societății Scarlet să instituie un astfel de sistem de filtrare, instanța națională nu a respectat cerința de a asigura un just echilibru între dreptul de proprietate intelectuală, pe de o parte, și libertatea de a desfășura o activitate comercială, dreptul la protecția datelor cu caracter personal și libertatea de a primi și de a transmite informații, pe de altă parte.

Prin urmare, Curtea răspunde că dreptul Uniunii se opune unui ordin judecătoresc adresat unui furnizor de acces la internet de a institui un sistem de filtrare a tuturor comunicațiilor electronice care circulă prin intermediul serviciilor sale, care se aplică, fără deosebire, întregii sale clientele, cu titlu preventiv, pe cheltuiala sa exclusivă și pentru o perioadă nelimitată.

Decizia integrala a Curtii va fi este disponibila in cursul zilei de astazi pe site-ul ECJ.

1 ... 7 8 9 ...10 ... 12 ...14 ...15 16 17 ... 103

Blog juridic al lui Bogdan Manolea cu informatii referitoare la legislatie, jurisprudenta, articole si stiri legate de domeniul Dreptului Tehnologiei Informatiei din Romania si strainatate.

Subscrie la acest blog pentru a primi actualizarile prin e-mail

Adresa de e-mail


Realizat de FeedBlitz

  XML Feeds

Search

July 2017
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
 << <   > >>
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
31            

Multumesc

V-a fost util ceva de pe blog sau pe de site ?
De azi va permit sa imi lasati un multumesc
powered by b2evolution free blog software