Pages: 1 ... 7 8 9 ...10 ... 12 ...14 ...15 16 17 ... 104

03/02/12

  10:37:23, by Bogdan, 1199 words  
Categories: Drept & Internet, Drept de autor, Drept & ITC

Cum ratificarea unui tratat gresit devine o cale fara intoarcere

1. Ce e gresit cu ACTA?
Dintr-o parte din comentarii si intrebari primite personal banuiesc ca n-am explicat suficient de bine problemele de fond. (asa cum le vad eu, evident).

1.1 ACTA creeaza un nou standard international in domeniul aplicarii drepturilor de proprietate intelectuala (IPR Enforcement), mai ridicat fata de cel trecut (TRIPS).
Acest lucru este profund eronat, in conditiile unei legi de autor desuete (protectia programelor de calculator pt viata autorului +70 de ani dupa???) si neadaptate la era digitala. “Industriile creative” nu sunt doar cele X mari companii din SUA, ci toti cei ce postam pe Internet orice. Putini isi apara cu indarjire drepturile, unii le ofera mai liberal, iar cei mai multi le ignora cu desavirsire. ACTA n-o sa schimbe cu nimic situatia asta, pentru ca nu are cum.

1.2 ACTA propune modificarea rolului intermediarilor (ISP) in IPR enforcement . De la principiul exonerarii de raspundere pentru cel ce ofera doar gazduirea (Directiva e-commerce + legea 365/2002) + Confidentialitatea comunicarilor (Directiva ePrivacy + legea 506/2004) trecem la “eforturi de cooperare (în cadrul mediului de afaceri) menite să abordeze în mod eficace contrafacerea mărcilor de comerț și încălcarea dreptului de autor sau a drepturilor conexe” si la “avantaje comerciale indirecte” care sunt pedepsibile penal. (asa si un furnizor de acces la Internet are un avantaj comercial indirect din incalcarea IPR daca si 1% dintre utlizatori il folosesc doar pt descarcare de continut neautorizat)

1.3 Un tratat international este extrem de greu de modificat, legislatia nationala sau europeana mai usor. Daca ACTA devine standardul acceptat de IPR enforcement, inseamna ca legea Hadopi in Franta, Legea Sinde in Spania sau contractele private intre ISP si titularii de drepturi sunt regula si nu exceptia.

2. Ce e gresit in ACTA?
Unii comentatori, inclusiv in discutia de ieri - zic - hai sa discutam pe articole. Partial relevant (vezi si urmatorul punct), dar inteleg nevoia oamenilor de a se raporta la ceva concret.

Cred ca documentul produs de zona academica din UE si care se refera la varianta adoptata a textului din Dec 2010 (care este aproape identica cu cea oferita de Comisie) - listeaza 16 puncte precise (desi explicate in termeni juridici) unde dispozitiile ACTA (se refera la intregul tratat, nu doar la capitolul despre digital) exced cadrului normativ al UE. (ce ziceam la punctul 1 de mai sus). O sa ma refer doar la 2 dintre ele, ca si implicatile practice:

A. Extinderea definitiei “scarii comerciale” pentru pedepse penale de IPR enforcement care includ “cel puțin pe cele efectuate sub forma activităților comerciale pentru avantaje economice sau comerciale directe sau indirecte.”

Sa dam exemplu un serviciu online de trimitere de fisiere mari (gen. transfer.ro sau chiar dropbox). Aceste servicii sunt folosite de regula de utilizatori obisnuiti care vor sa trimita filmulete de 1GB cu copilu’ nou-nascut catre prieteni.
Tot aceste servicii sunt folosite de diversi pentru incarcarea unor versiuni neuatorizate ale unor filme si apoi a face linkul public pe site-ul lor.

Proprietarul serviciului de transmitere de fisiere nu verifica (si nu nici nu are obligatia sa o faca) cine ce face.

Cf ACTA: are o activitate comerciala, are un avantaj economic indirect din incalcarea drepturilor de IPR facute de categoria diversilor - deci automat ar putea fi responsabil penal pentru aceasta activitate. (pe legea actuala cf 365/2000 nu este responsabil pina cind nu stie de aceasta activitate presupus ilegala - limitare nu este prevazuta in ACTA)

B. Depasirea masurilor tehnologice de protectie (DRM Breaking)
Nou text zice ca “fiecare parte oferă protecție cel puțin împotriva:
(a) în măsură în care legislația sa prevede acest lucru:
(i) neutralizării neautorizate a unei măsuri tehnice eficace, executate știind sau având motive rezonabile pentru a ști”
(Ca sa fim clari -la ora actuala legea romana incrimineaza penal doar detinerea in vederea comercializarii, punerea la dispozitie, etc., da’ se rezolva repede)

Sa dam exemplu un Monitor Oficial, care scoate legile intr-un format PDF cu masuri tehnice de protectie (DRM) (presupunem si ca ei eu dreptate cind zic ca au un drept de autor asupra formatului… - asta e cam tras de par, dar pt argumentatia mea merge de minune).

Luam un avocat care zice ca legile trebuie stiute de toata lumea si nu doar primele 10 zile dupa publicare, ca atare ia toate PDF-urile, neutralizeaza DRM-ul ca sa nu mai apara un watermark pe ele, eventual le face si cautabile dupa termeni cheie si pe pune pe un site. (De fapt lucrul asta se intampla partial pe MonstrulOficial.ro)

Conform ACTA o astfel de activitate este o infractiune si poate fi considerat un avantaj economic indirect (ca iti vin mai mult clienti de de Internet).

3. Procedura de ratificare a ACTA

ACTA este un tratat international semnat de X state. Textul e batut in cuie si nu se schimba decit daca se intalnesc din nou toate statele la un loc si negocieaza din nou. Practic - imposibil la momentul actual.

Atit Parlamentul Romaniei, cit si de European au doar 3 variante:

  • Ratifica ACTA
  • Resping ACTA
  • Amina discutia.

Restul, nu exista.
Ca atare, vine intrebarea logica: Ce sa mai dezbati acum pe articole cind nu mai exista alternative ?

Degeaba vine Ministrul Economiei cu un comunicat pompos in care zice ca “In perioada urmatoare MECMA va initia o serie de dezbateri publice pe acest subiect la care sunt invitati sa participe reprezentanti ai tuturor mediilor vizate de reglementarile ACTA.”

Dezbatere ca sa ce? Sa vina Ministerul sa zica ca gresim, sa ne convinga ca nu avem dreptate. Nu, multumesc, am mai fost la una ieri.

Informarile Guvernului sunt eronate si in ceea ce priveste puterea Parlamentului European (care nu da un aviz-conform, ci ratifica) si nu are dreptul sa se exprime pe partea penala a ACTA.
Vezi FAQ despre ACTA - facut de expertii EDRi de la Bruxelles.

10. De ce parlamentele naționale și Parlamentul European votează asupra ACTA? Dacă acordul a fost deja semnat, nu înseamnă că procesul a fost finalizat?

ACTA depășește, parțial, domeniul de aplicare al legislației UE (așa numitul acquis comunitar). Acea parte care depășește domeniul de aplicare al legislației UE (sancțiunile penale) trebuie să fie aprobată de către fiecare stat membru. Partea care intră în domeniul de aplicare al legislației europene poate fi ratificată la nivelul UE. Uniunea Europeană poate doar să accepte sau să respingă întregul text al acordului – deși nu există nimic care s-o împiedice să stabilească propriile ghiduri interne pentru implementarea prevederilor ACTA.

4. Deraieri si argumente

Da, s-au produs suficiente deraieri de la subiect, ajungindu-se la fraze stupide si pur si simplu ne-adevarate. Nu doar la noi, vedeti si in SUA.

Da, versiunea actuala a ACTA este mai buna decit multe decit cele “scurse” anterior. Vezi tot pe ars.tehnica.

Da, sunt chestii mult mai naspa pe care le face Guv.ro si care ar trebui sa trezeasca scandalul: cum sunt pastrarea datelor de trafic sau blocarea site-urilor de Internet.

Da, ACTA va avea nevoie de o lege de aplicare pentru ca multe dintre dispozitii sa aiba si sanctiuni. De aceea am mai precizat ca nu o sa aiba un efect pe termen scurt.

Insa toate acestea nu fac din ACTA un tratat bun. Si mai rau decit atit, din momentul in care ACTA este ratificat de Romania, sa va luati gindul ca se mai poate schimba. Nu uitati,oficialii romani cred ca nu ne comparam nici macar cu Cipru.

Astfel ratificarea unui tratat gresit devine o cale fara intoarcere.

02/02/12

ACTA cea de taina cu MCSI

Alaltaieri primesc un telefon de la cineva dintr-o firma de comunicare, ca dnul ministru de la MCSI, Valerian Vreme, vrea sa se intalneasca cu bloggerii, si ca eu as fi fost un alt treilea ales, recomandat de X si Y (bloggeri cu state vechi) ca m-as pricepe la chestiunea cu ACTA, desi el nu ma cunoaste.

Am intrebat de 2 ori daca sunt siguri ca eu vreau sa vin (ca de obicei eu nu scriu de bine de nimeni, nici macar de mine) si dupa ce au confirmat m-am prezentat ieri seara de la 19 00, alaturi de ceilalti 2 blogeri (Arhi si Dan Dragomir) Arhi a mai scris si in timpul intalnirii si dupa (asta din urma mai consistent). Dan a scris aici.

De partea cealalta 4 persoane de la MCSI, inclusiv Ministrul. La mijloc, Tudor Daescu de la FF Communication.

Personal, n-am inteles scopul acestei intalniri. Daca a avut vreunul.
Daca a fost “doar o intalnire cu blogerii (whatever that means)” atunci probabil ca o putem bifa ca indeplinita.

La inceput Ministrul a zis ca “Voiam sa ma intalnesc de mai multa vreme cu cei din mediul virtual, mai ales cu cei din Bucuresti, si nu neaparat despre ACTA” si “Vreau sa vorbiti voi mai mult” dupa care discutia a saltat de la un subiect la altul (unele mult off-topic), dar a inceput si s-a terminat cu ACTA.

Pe subiect, ce n-am notat eu (mental) si merita mentionat (cu italic comentariile mele de astazi.) Tonul poate parea dur, insa majoritatea discutiilor a fost extrem de ponderate.

- De ce am semnat ACTA? Pentru ca asa ne-a zis UE si nici un minister avizator nu a zis nu. Ce s-ar fi semnat daca nu am fi semnat? Un raspuns mai degraba dedus este ca am fi pusi in aceiasi oala cu China si India, adica o tara sursa de contrafaceri.
Din partea Romaniei nu a participat nimeni la negocieri, Romania doar a primit tratatul pe care putea sau nu sa-l semneze.
Adica Alin a avut perfecta dreptate: servilismul autoritatilor romanesti

- De ce Germania a preferat sa nu semneze inca? Noi nu suntem Germania, ei sunt tara de rangul intai. Ok, atunci de ce Cipru a preferat sa nu semneze inca ? Nu ne comparam nici cu Cipru. Atunci, e momentul sa emigram a fost comentariul meu cinic.

- Sunteti contra ACTA, deci sunteti pro-piraterie, ni s-a explicat. Ce naiba sa mai comentezi la ineptia asta.

- Industriile de copyright si marci au o problema (adica pirateria) si au gasit solutia (adica ACTA) Veniti voi cu solutii pentru problema lor.

- Dispozitiile referitoare la cooperarea directa intre ISP(mediul privat in general) si titularii de drepturi nu sunt obligatorii. Oricum in Romania se pot obtine date doar daca se iau de la o instanta de judecata (partial adevarat, MCSI are competente pe legea 365/2002, e adevarat ca nu le-a folosit). Corect, am replicat - insa legislatia si oamenii se schimba, un tratat international semnat este extrem de greu de modificat si face parte din dreptul intern, deci este o motivatie suficient de serioasa pt a implementa pe viitor astfel de masuri.

- Solutia MCSI: Sa facem un grup de lucru in care sa fie invitati toti, ca sa explicam (intr-un fel de White Paper) o interpretare corecta a ACTA Personal, am respins ideea - un
asemenea document nu are nicio valoare juridica, putind fi usor respins de oricare din parti in viitor. Mai mult, un astfel de document intocmit acum ar reprezenta doar o pozitie pro-ACTA, iar tratatul nu este obligatoriu inca.

- Industriile de copyright si marci au facut lobby. Guvernele asculta in special industria (eu intotdeauna am crezut ca guvernele trebuie sa asculte de cetateni, nu de firme)

- Nu va convine, faceti lobby contra Well, guess what - exact aia o sa facem ! :-)

Este absurd sa discuti in termenii ultimului dialog mentionat cind ai de a face pe de o parte cu lobby-ul agresiv, global si profesonist al “industriilor creative", iar de pe alta parte vreo 2 maini de cetateni suficient de nebuni sa creada ca trebuie sa aiba si ei dreptate.

In viziunea mea (utopica?) este rolul Guvernului si al Parlamentului sa fie cei care poate sa reprezinte interesul cetatenilor in aceasta dezbatere, si sa intelega sa balanseze interese comerciale in momentul in care aduc atingere unor drepturi fundamentale.

Dar pentru a face asta, ar trebui sa intelegi drepturile omului si de ce ele sunt baza unei societati democratica. Daca nu, orice discutie referitoare la drepturile cetatenilor vs. drepturile industriei sunt lipsite de orice fundament comun. E o discutie in gol.

Intalnirea a fost deschisa insa, iar dialogul civilizat (doar cu unele mici scaparari de o parte si de alta). Unul dintre reprezentantii din MCSI (cum ar fi Secretarul de stat Fecioru, sper ca am retinut bine numele) a fost mai agresiv la adresa a ceea ce spuneam noi, de parca ar fi dorit sa dea replica si era sigur ca are dreptate in orice subiect. Altii (cum a fost Sec. Gen Adj. Bogdan Savonea) a fost mai ponderat si ne-a dat dreptate in unele privinte. Ministrul Vreme a ascultat in dese randuri si a incercat sa vina cu contra-argumente, dar intr-un mod prietenos.
Rog ceilalti participanti la dezbatere sa ma corecteze, daca am gresit pe undeva.

Totusi, ca o concluzie generala - in afara de cele 3 articole probabile din blogosfera - nu stiu daca iese ceva semnificativ din dezbaterea asta. Pacat.

Revin in curind cu o alta insemnare pe fondul problemei ACTA.

30/01/12

  16:42:19, by Bogdan, 906 words  
Categories: Stiri - Romania, Legislatie, Drept & Internet, Drept de autor

Top cinci probleme ale tratatului ACTA

ACTA (Acordul Comercial Împotriva Contrafacerii) ar trebui sa fie un tratat comercial plurilateral. In fapt, este doar o batjocura la adresa cetatenilor obisnuiti si un exemplu perfect de lipsa minima de transparenta legislativa.

Care ar fi problemele majore? (3 pe fond, 2 pe forma)

1. Monitorizarea utilizatorilor de Internet. Practicile propuse de ACTA pot duce la “monitorizarea generalizată a activităților utilizatorilor de internet” si “înregistrarea sistematică a datelor”. O zice Autoritatea Europeana de Protectie a Datelor Personale negru pe alb (Aviz 2010 ref la ACTA).
Un asemenea sistem de monitorizare generaliazata a fost deja declarat ilegal de catre Curtea European de Justitie (cazul Scarlet vs. Sabam)

2. Ignorarea statului de drept si “privatizarea aplicarii legii” Articolul 27 al ACTA vorbeste despre cooperarea cu mediul de afaceri pentru aplicarea dispozitiilor civile si penale ale tratatului. Adica poate fi deconectarea utilizatorilor de Internet de catre ISP, pe baza unor simple presupuneri ale titularilor de drepturi. Fara proces, fara drept la aparare.Asta s-a intamplat in Irlanda printr-un acord privat intre titularii de drepturi si principalul ISP de pe piata.

3. Pedepse penale pentru avantaje economice “indirecte” Parlamentul European a cerut deja dispozitii pentru o clauza de minimis - care ar exclude in mod expres pedepse penale pentru activitatile “facute de persoane in scop personal si nonprofit", ca si pentru activitatile legate de exceptiile prevazute de legea drepturilor de autor (comentariu, critica, etc.). Comisia nu a tinut cont de aceste aspecte, deci a lasat textul din tratat vag. Oricum se includ activitatile - “cel puțin pe cele efectuate sub forma activităților comerciale pentru avantaje economice sau comerciale directe sau indirecte.” Ce-i aia un avantaj economic indirect? Un schimb de bannere?

4. ACTA a fost negociata nerespectind cele mai elementare reguli de transparenta. Reprezentantii societatii civile si chiar membrii Parlamentului European au fost respinsi de le negocieri. Textele, negociate din 2008, se aflau pe surse. Doar reprezentatilor marilor titulari de drepturi si ai statelor au putut participa la dezbateri. Nici chiar acum, cind textul documentului final este public, nu s-au putut obtine aceste documente. Aceasta este cu atit mai important la un tratat international, cita vreme aceste documente sunt folosite pentru interpretarea corecta a tratatului. Sa nu mai spun ca in Romania nu auzise mai nimeni de ACTA pina acum la semnarea acestuia.

5. Textul este vag si neclar In momentul in care ai un tratat la nivelul acesta si care vorbeste inclusiv de pedepse penale, este necesar sa fie cit mai corect explicitat. Mai ales ca fiecare tara va trebui sa-l implementeze dpdv legislativ. Luati textul si cititi-l.(romana sau engleza) Fara un expert in probleme de probleme juridice de proprietate intelectuala, nu cred ca intelege cineva mare lucru. Dupa cum vedeti si comentariile mele sunt pe interpretari si nu pe un text extrem de precis. Oricine ar dori sa incepe o noua afacere pe Internet, ar trebui sa se gandeasca de n-spe ori daca face un avantaj comercial indirect, chiar prin potentiala utilizare ilegala a operelor de catre altii. WTF?

Daca as fi de rea-credinta as spune ca punctele 4 si 5 de fapt ascund realitatea a ceea ce se doreste: un sistem de tipul celor 3 lovituri (ca in Franta) de implementat in toata lumea si realizarea de Deep Packet Inspection pentru toti utilizatorii de Internet.

Daca as fi de buna credinta, ar trebui sa zic ca un singurul lucru este cert: Tratatul pune drepturile de proprietate intelectuala mai presus de drepturile fundamentale.

Dupa cum spuneam mai sus - textul este in mare masura periculos pentru interpretarile care se pot face. Tocmai de aceea e bine sa mentionam opiniile detaliate ale mai multor specialisti care au analzat ACTA:

Opinii contra ACTA


Opinii pro-ACTA

Pentru cei ce sunt interesati de actiunea, site-ul Asociatiei pentru Tehnologie si Internet (ApTI) va prezinta mai multe informatii cu privire la cum se va decide in Parlamentul European si cel al Romaniei si cum puteti actiona. Poate si cu un site separat.

Gasiti detalii referitor la actiunea la nivelul Parlamentului European si la:
http://edri.org/stopacta
https://www.laquadrature.net/wiki/How_to_act_against_ACTA
http://acta.ffii.org/

Maine, sunt la o discutie online pe tema asta la Hotnews,
daca aveti mai multe intrebari sau pur si simplu aveti chef sa dezbatem subiectul.

In final 3 idei:

a)Sa nu demonizam propunerea mai mult decit este in realitate. Nu se propune nici inchiderea Internetului si nici pedepese cu inchisoarea pentru cei care dau jos de pe torrente (de fapt astea deja exista, doar ca nu prea se aplica). Isteria nu ajuta, argumentele da.

b)Dezbaterea referitoare la ACTA se va intinde pe mai multe luni sau poate chiar ani. Media traditionala si politicientii isi vor pierde interesul (asa cum nici nu l-au avut pina acum 6 zile), dar problema ramine.

c)IMHO, ACTA nu este cel mai rau act normativ care ar putea fi adoptat si ar aduce atingere grava drepturilor fundamentale pe Internet. Chestiunile de blocare a Internetului sau de pastrare a datelor de trafic sunt pe teava ori au fost adoptate - si au efecte directe chiar incepind de maine.

Asa ca pastrati-va ochii deschisi si judecata limpede! :D

27/01/12

  16:44:25, by Bogdan, 866 words  
Categories: Viata privata

Protectia datelor personale intra intr-o noua era. Mai buna sau mai rea?

Cum maine este 28 ianuarie - Ziua Protectiei Datelor cu Caracter Personal am zis ca ar fi bine sa scriu la subiect de astazi cu citeva noutati importante din domeniu.

1. Comisia Europeana a anuntat noile propuneri de reglementare europeana in domeniu, care includ un Regulament (deci un instrument juridic european cu aplicare directa, nu mai trebuie transpus in legislatia nationala) si o directiva in domeniul protectiei datelor si zona de combatere a infractiunilor.
Procesul legislativ european este unul de durata (probabil dupa 2-3 ani vor intra in vigoare), dar e bine sa punctam de pe acum citeva noutati interesante, desi principiile de baza raman la fel:

  • Pe scurt, dispare obligativitatea inregistrarii operatorilor de date personale in Registrele nationale, dar se intaresc obligatiile, ar neindeplinirea lor poate duca la sanctionarea cu amenzi de pina la 1 milion de euro sau 2% din cifra de afaceri a unei firme
  • Articolul 3 al noului regulament face clar ca regulile se vor aplica si firmelor din afara UE daca acestea vind servicii sau bunuri in Uniune sau, dar si firmelor care monitorizeaza comportamentul cetatenilor UE
  • Apar noi drepturi ale persoanelor fizice - cum ar fi “dreptul de a fi uitat” sau “dreptul la portabilitatea datelor”
  • Obligatia de notificare pentru pierderea de date cu caracter personal devine o regula pentru toate sectoarele economice (am mai povestit de ea in cazul telecom-urilor)
  • Apar ca principii privacy by design (sau legea prin tehnologie cum i-am zis eu) si privacy by default
  • O noutate interesanta este functia de “data protection officer”, ca persoana responsabila in cadrul unei companii de domeniul asta - acesta va fi obligatorie pentru orice institutie de stat sau companie cu peste 250 de angajati
  • Este prevazuta obligativitatea unui analize de impact asupra vietii private in anumite tipuri de prelucrari.
    Cind am mentionat asta acum 1 an la intalnirea cartilor de identitate s-au uitat la mine ca la un OZN.

Cred ca vom mai discuta pe proiectul asta, pe unele chestiuni punctuale si in viitor. Oricum, va readuc aminte ca este doar un proiect, iar unele dispozitii deja sunt contestate de unele parti din industria de online.

2. Tot maine intra in vigoare si Decizia Dataprotection.ro cu privire la colectarea CNP si alte date asemenea -
Decizia ANSPDCP nr.132/2011 privind conditiile prelucrarii codului numeric personal si a altor date cu caracter personal avand o functie de identificare de aplicabilitate generala
Cred ca putea sa fie si mai dur si mai explicit, dar cel putin defineste consimtamintul mai clar, asa cum este si in directiva actuala.

Art. 3. (1) În domeniul prelucrării datelor cu caracter personal, consimţământul persoanei vizate reprezintă orice manifestare de voinţă expresă, liberă, specifică şi informată, prin care persoana vizată acceptă să fie prelucrate datele cu caracter personal care o privesc.

(2) Consimţământul trebuie dat în mod expres, într-o formă care să permită dovedirea acestuia de către operator.

Decizia se refera si la efectuarea de copii:

Decizia a interzis efectuarea si retinerea de copii de pe cartea de identitate sau de pe documente care contin codul numeric personal, cu exceptia situatiilor in care exista o dispozitie legala expresa sau persoana vizata si-a dat in mod expres acordul, ori a fost obtinut avizul Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal

3. Google anunta ca face o singura politica de confidentialitate pentru toate serviciile sale.

Desi asta face sa o citesti mai usor, asta inseamna si ca datele din diversele sale servicii (Cautare, Docs, Gmail, Calendar, Adwords, Adsenses.. etc.) pot sa fie combinate dupa cum doreste Google (ca tu iti dai acordul cind ai deschis contul).

Google oricum sta pe un munte de date despre fiecare dintre noi, deci politicile sale despre cum datele sunt combinate pentru ei, partajate cu tertii (cam vag capitolul) sau cu autoritatile (la ultimul punct sunt destul de transparenti, ce-i drept) ar trebui sa fie esentiale pt mentinerea increderii.

Mai ciudat mi se pare desemnarea punctului de contact al politicii in limba romana in California, si nu in Irlanda (adica parte a UE). Clauza de jurisdictie a noilor termeni este pur si simplu o bomboana. Acra. Pe scurt daca nu vreti sa cititi paragraful minunat de mai jos: daca nu va protejeaza legislatia nationala, sa puneti mina sa luati un bilet de avion in California daca vreti sa dati in judecata Google :-)

În unele ţări, instanţele nu aplică legislaţia din California în anumite tipuri de litigii. Dacă aveţi domiciliul într-una din aceste ţări, în cazurile în care legislaţia din California este exclusă, în litigiile asociate cu prezenţii Termeni şi condiţii se aplică legislaţia ţării dvs. În caz contrar, în cazul litigiilor survenite din sau asociate cu prezenţii Termeni şi condiţii sau cu Serviciile, sunteţi de acord să se aplice legislaţia statului California, S.U.A., cu excepţia reglementărilor statului California cu privire la alegerea legii. În mod similar, dacă instanţele din ţara dvs. nu vă permit să fiţi de acord cu jurisdicţia instanţelor din districtul Santa Clara, California, S.U.A., în cazul litigiilor în legătură cu prezenţii Termeni şi condiţii se aplică jurisdicţia şi legislaţia locală. În caz contrar, toate pretenţiile rezultate din sau în legătură cu prezenţii Termeni şi condiţii sau cu Serviciile vor fi judecate exclusiv de instanţele federale sau statale din districtul Santa Clara, California, S.U.A., iar dvs. şi Google sunteţi de acord cu jurisdicţia personală a respectivelor instanţe.

18/01/12

  10:25:46, by Bogdan, 571 words  
Categories: Stiri - Drept&IT din intreaga lume, Legislatie, Evenimente, Drept & Internet

SOPA si PIPA inchid Web-ul

Ca sa explic titlul: SOPA (Stop Online Piracy Act) si PIPA (PROTECT IP Act) sunt 2 proiecte de acte normative din SUA, iar “inchid Web-ul” se refera la inchiderea temporara voluntara a unor site-uri web pentru a protesta importiva acestor propuneri de acte normative.

In Romania protestele din zilele astea se desfasoara in strada, dar scopul lor mi se pare cel putin ambiguu. Eu marturisesc ca prefer pozitia celor care spun Eu nu, multumesc si actiunea cu mijloacele democratice. Dar in acelasi timp ma ingrozesc cum protestele pot lua o turnura violenta (vezi excelentele reportaje ale lui Vlad Petri), iar represiunea exacerbata si ilogica (vezi “Luati site-ul de cultura si bagati-l in duba“.

Pe Internet, astazi, 18 ianuarie 2012, se anunta cea mai mare masura de protest comuna inregistrata online vreodata. Wikipedia, Google, Reddit sau Wordpress impreuna cu alte site-uri mai mari sau mai mici din toata lumea (din .ro am observat Dexonline.ro) aleg diverse forme de protest - de la inchiderea temporara a paginii la o notificare temporara sau impiedicarea accesului la intregul site pe parcursul unei zile, pentru a arata implicatiile pe care legislatia SOPA si PIPA din SUA ar putea sa le aiba asupra intregului Web.

De obicei nu scriu pe acest blog despre toate legislatiile care ar putea sa apara in legatura cu Internetul, pentru ca altceva nu as mai avea de facut.

In schimb cele 2 propuneri reprezinta, poate, punctul culminant a unei serii intregi de masuri prin care SUA (si alte tari) isi depasesc limitele nationale, incercind sa devina un fel de gardian al Internetului tarii lor (de parca ar fi exista asa ceva), in special pe probleme legate de proprietate intelectuala. Si nu vorbim aici de tari cunoscute ca dictaturi - cum ar fi Belarus-ul - ale caror masuri sunt deja ridicole, ci de tari a caror sustinere pentru drepturile omului este notorie.
Punctez doar citeva deraieri care mi-au sarit in ochi in ultima perioada:

Si putem continua asa cu alte citeva zeci de exemple. De aceea si cele 2 proiecte de lege din SUA au puterea de a influenta dezvoltarea sau reglementarea intregului Internet, astfel incit daca sunteti un cetatean american puteti actiona impotriva acestor proiecte.

Este important sa mentionez ca nu sunt singurele proiecte de lege care pot influenta Internetul, si daca ar fi sa aleg doar unul care deja a fost semnat la nivel international - atunci as atrage atentia asupra ACTA - un tratat international in domeniul proprietatii intelectuale ce merge dincolo de legislatiile nationale - vezi De ce este ACTA un acord controversat? sau What’s wrong with ACTA week.

Pentru cei interesati de problemele libertatii Internetului, se pot informa pe site-ul ApTI despre mai multe proiecte de reglementari la nivelul Romaniei sau a Uniunii Europene (ori pentru alte chestiuni europene pe site-ul EDRi.

S-auzim de bine!

09/01/12

  12:36:46, by Bogdan, 175 words  
Categories: Anunturi, Evenimente, Drept & Internet

Curs despre guvernanta Internetului

Cine conduce Internetul? Ce a ala ICANN? Cine tine un Whois si de ce? Care sunt diferentele dintre IPv4 si IPv6? Cum poate un utilizator de Internet sa fie implicat in guvernanta Internetului? sau De ce Internetul ramine deschis si peste noapte? :D

Poate cei care cititi acest mesaj stiu raspunsul la o parte din intrebari. Poate celelalte nu va intereseaza.

Dar daca totusi va intereseaza sau credeti ca puteti fi implicat sau mai bine informat in ceea ce inseamna politicile Internet va recomand un curs online de Internet Governance Capacity Building Programme organizat de DiploFoundation care va poate raspunde la aceste intrebari, dar si la altele.

Pretul poate parea prohibitiv, insa aplicantii din Romania pot aplica pentru acoperirea acestor costuri.

Termen limita pentru aplicatii: 1 Februarie 2012.

Cum am anuntat cursul si in anii trecuti si de fiecare data am aflat ca vreunul dintre cititori a profitat de anunt si s-a aratat si incantat de el, cred ca va pot propune un curs interesant, asa pentru inceputul anului.

Detalii si linkul pt aplicatie pe site-ul diplomacy.edu.

22/12/11

  14:29:18, by Bogdan, 1699 words  
Categories: Stiri - Romania, Legislatie, Retentia datelor

Legea pastrarii datelor de trafic a fost respinsa de Senat

Cei care au urmarit subiectul isi amintesc probabil ca, dupa scrisoarea de la Comisie pe tema posibilitatii inceperii procedurii de infringement pentru ne-implementarea directivei privind pastrarea datelor de trafic informational (numita de o parte din presa ca Legea Big Brother), ministrul roman al comunicatiilor s-a supus cerintelor si a scos noua legea in fata.

Si desi am re-amintit de ce este o mare prostie, iar Dataprotection.ro a refuzat sa sustina un copy&paste dupa o lege deja declarata neconstitutionala, Ministrul s-a incapatat sa o sustina in continuare.

Pina la urma se pare insa nu a reusit sa convinga Guvernul ca trebuie adoptata, si a depus-o in Parlament ca proiect propriu (el si inca un deputat).

Intrata in Senat in procedura de urgenta, proiectul a fost rapid, dar nu in directia dorita.
Astfel, opinia Guvernului cu privire la proiect este una tipica pentru Pilat din Pont, si nu pentru un proiect al unuia din Ministri sai- ne spalam pe maini de problema:

Guvernul alege să nu îşi asume niciun punct de vedere, considerând că “Parlamentul este singurul în măsură să se pronunţe asupra adoptării” propunerii legislative.

Comisiile desemnate (juridica si de drepturile omului) au propus respingerea sa, iar Senatul a respins proiectul ieri .

Deci proiectul va trece la Camera Deputatilor, unde urmeaza o alta runda de dezbateri. Speram cu acelasi rezultat.

Puteti urmari mai multe detalii pe pagina de la ApTI.ro

Update - si discutiile din Senat pe aceasta tema inainte de vot. Votul a fost unanim impotriva proiectului. Cititi un pic prima parte pentru a vedea ridicolul situatiei prin care reprezentatntul MCSI sustine proiectul, desi scrisoarea oficiala de la guvern spune exact contrariul.

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind reţinerea datelor
generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de
servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.
Din partea iniţiatorilor, dacă doreşte cineva… Nu doreşte.
Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Fecioru. Vă rog. Microfonul

Domnul Marius-Constantin Fecioru - secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor şi
Societăţii Informaţionale:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Guvernul susţine această iniţiativă legislativă, în special şi datorită faptului că România se
află în al treilea an al procedurii de infringement şi, începând cu luna ianuarie, va intra în ultima
etapă a acestei proceduri, şi anume trimiterea la Curtea de Justiţie.

Domnul Vasile Blaga:
Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.
Domnule preşedinte Greblă, vă rog. Este raport comun al comisiilor.

Domnul Toni Greblă:
Este un raport comun cu Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi. Membrii
ambelor comisii, în unanimitate, au hotărât să adopte un raport de respingere a propunerii legislative.
Pe scurt, stimaţi colegi, vreau să vă informez că, în 2008, o lege similară, Legea nr. 98/2008,
a fost adoptată de Parlament. Curtea Constituţională, un an mai târziu, a declarat-o în întregime
neconstituţională. De atunci, în vidul legislativ, s-a venit recent cu această propunere legislativă,
pentru care atât Consiliul Legislativ, cât şi Guvernul opinează în documentele scrise, transmise
comisiilor reunite, că textul legii pare a fi neconstituţional pentru că este identic cu cel din 2008, dar
că respectă prevederile directivei Uniunii Europene. Şi Guvernul, pentru prima dată, în scris,
consideră că Parlamentul este singurul în măsură să se pronunţe asupra adoptării acestuia.
Neputând să trecem peste acest aspect al neconstituţionalităţii textului de lege în întregime,
vă propunem un raport de respingere a propunerii legislative.
Legea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Domnul Vasile Blaga:
Vă mulţumesc.
Din partea colegilor senatori sunt puncte de vedere?

Domnule senator Ţuţuianu, vă rog.
(Domnul senator Adrian Ţuţuianu, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul
central pentru a lua cuvântul.)

Domnul Adrian Ţuţuianu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi,
Am rugămintea la dumneavoastră să fim atenţi cu privire la această propunere legislativă,
pentru că este una nu doar cu încărcătură politică, ci şi cu serioase aspecte care privesc drepturi şi
libertăţi fundamentale ale omului.
Am să încep, mai întâi, întrebând reprezentantul Guvernului dacă cumva a primit alt mandat
de la Guvern, pentru că în punctul de vedere comunicat în scris Parlamentului, nu are rost să intru în
toate detaliile, se spune aşa:
„Având în vedere obiectul de reglementare al acestei propuneri legislative, considerăm că
Parlamentul este singurul în măsură să se pronunţe asupra adoptării acesteia.”
Deci, în niciun caz, Guvernul nu a spus, cel puţin prin acest document, că susţine această
propunere legislativă.
În al doilea rând, să ne lămurim puţin despre ce este vorba. Este vorba despre o propunere
legislativă aparţinând celor doi deputaţi din PDL, domnul Valerian Vreme şi Adrian Bădulescu, domnul
Valerian Vreme fiind şi ministrul comunicaţiilor, prin care se reia, practic, textul Legii nr. 298/2008 prin
care se instituie furnizorilor de servicii şi reţele publice de comunicaţii electronice destinate
publicului sau de reţele publice de comunicaţii, obligaţia de a stoca pe o perioadă de 6 luni datele de
trafic şi localizare a persoanelor fizice şi juridice. Aceasta reprezintă, potrivit art. 3 din lege, datele
necesare pentru urmărirea şi identificarea sursei, destinaţiei, datei, orei şi duratei unei comunicări,
tipul de comunicare, echipamentul de comunicaţie sau a dispozitivelor folosite de utilizator, a
locaţiei echipamentului de comunicaţii mobile.
De asemenea, art.1 alin. (2) include în categoria datelor de trafic şi localizare a persoanelor
fizice şi juridice datele conexe necesare pentru identificarea abonatului sau a utilizatorului
înregistrat, fără a defini ce înseamnă aceste „date conexe”.
Cam acesta este obiectul de reglementare.
Acum, cu privire la evoluţia legislativă în materie, vreau să vă sesizez că această Lege
nr. 298/2008 a fost atacată la Curtea Constituţională care, prin Decizia nr. 1258 din 8 octombrie
2009, a declarat legea neconstituţională în integralitatea ei.
Ce au făcut cei doi colegi ai noştri? Au reintrodus în dezbaterea parlamentară acelaşi proiect
de lege, cu aceleaşi date şi cu aceeaşi formă, iar eu cred că acest lucru ne arată două chestiuni.
În primul rând, acest Guvern nu a fost în stare, din anul 2009 până astăzi, doi ani de zile, să
elaboreze un act normativ care să ţină seama, pe de o parte, de directiva europeană în materie iar, pe
de altă parte, de ceea ce a reţinut Curtea Constituţională în motivarea Deciziei nr. 1258/2009.
În al doilea rând, se vine de către iniţiatori cu ideea că această reglementare este absolut
necesară şi trebuie rezolvată problema de urgenţă pentru că România ar putea face obiectul unei
acţiuni de infringement. Sigur că se pune întrebarea de ce Guvernul, doi ani de zile, nu a fost în
stare să vină să rezolve această problemă, respectând şi normele dreptului naţional, dar şi ale
dreptului comunitar? De ce se apelează astăzi la această manieră de legiferare de chiar ministrul
comunicaţiilor, care era responsabilul pe domeniu şi era obligat să vină cu o reglementare care să
respecte cele două cerinţe?
Acum, pe fondul legii, tot pentru a nu fi considerat subiectiv, am să vă citez câteva lucruri
pe care le reţine Curtea Constituţională, fiindcă textele sunt identice. Iată ce spune Curtea
Constituţională a României.
„Curtea Constituţională consideră că lipsa unei reglementări legale precise, care să
determine cu exactitate sfera acelor date necesare identificării persoanelor fizice sau juridice
utilizatoare, deschide posibilitatea unor abuzuri în activitatea de reţinere, prelucrare şi utilizare a
datelor stocate de furnizorii serviciilor de comunicaţii electronice destinate publicului sau de
reţelele publice de comunicaţii.
Limitarea exerciţiului dreptului la viaţă intimă şi la secretul corespondenţei şi a libertăţii de
exprimare, de asemenea, trebuie să aibă loc într-o manieră clară, previzibilă şi lipsită de echivoc,
astfel încât să fie îndepărtată, pe cât posibil, eventualitatea arbitrariului sau abuzului autorităţilor în
acest domeniu. (…)
Legiuitorul nu defineşte – reţine, de asemenea, Curtea Constituţională – ce se înţelege «prin
ameninţări la adresa securităţii naţionale», astfel că, în lipsa unor criterii precise de delimitare,
diverse acţiuni, informaţii sau activităţi obişnuite de rutină ale persoanelor fizice şi juridice pot fi
apreciate în mod arbitrar şi abuziv, ca având natura unor astfel de ameninţări.(…)
În materia drepturilor personale – reţine, de asemenea, Curtea Constituţională –, cum sunt
dreptul la viaţă intimă şi libertatea de exprimare, precum şi a prelucrării datelor cu caracter
personal, regula unanim recunoscută este aceea a garantării şi respectării acestor drepturi” şi că
statul are obligaţia să se abţină în a emite reglementări care să contravină unor drepturi şi libertăţi
fundamentale.

De asemenea, se reţine de către Curtea Constituţională că nu este justificată într-un mod
acceptabil obligaţia legală cu caracter continuu, general aplicabilă, de stocare a acestor date de
interes personal.
Ca să tragem o concluzie, fiindcă decizia are o motivare pe patru-cinci pagini, eu cred că
această propunere legislativă încalcă drepturi şi libertăţi fundamentale, este de neacceptat într-o
democraţie constituţională şi într-un stat de drept şi că Guvernul, aşa cum am spus, avea obligaţia să
pună de acord această decizie a Curţii Constituţionale cu reglementarea europeană, şi nu să vină în
faţa noastră cu un nou act normativ, care îl copiază pe cel declarat neconstituţional.
Acestea sunt argumentele pentru care grupul nostru parlamentar nu va susţine adoptarea
propunerii legislative.
Vă mulţumesc mult.
(Domnul senator Adrian Ţuţuianu, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)

Domnul Vasile Blaga:
Mulţumesc mult şi eu, domnule senator, pentru precizările făcute.
Nemaifiind luări de cuvânt, declar încheiate…

Domnul senator Frunda? Vă rog.
Scuzaţi-mă, dar nu v-am observat. Microfonul 2.

Domnul Frunda György:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Foarte scurt, sub un minut.
Într-adevăr, este nevoie de reglementare în domeniu. Aşa este, cum a spus domnul coleg,
există o contradicţie între directiva la care se face referire şi decizia Curţii Constituţionale române,
care a declarat neconstituţionale articolele. Trebuie să respingem această cerere şi s-o trimitem la
Camera Deputaţilor, unde se poate face sincronizarea constitutivă a iniţiativei legislative.
Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Blaga:
Vă mulţumesc mult.
Absolut de acord cu dumneavoastră, domnule senator, ca, de altfel, şi cu domnul senator Ţuţuianu.
Declar încheiate dezbaterile generale.
Votul, după ora 12.30.
***************************************************

La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind reţinerea datelor
generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de
servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.
Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă
Cameră sesizată.
Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.
Vă rog să votaţi.
Raportul de respingere a întrunit 91 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, iar
proiectul de lege a fost respins.

12/12/11

Datele publice libere si libertatea de a fi penibil

Intro - daca nu stiti la ce ne referim cind vorbim de date publice deschise (open data), un document al ApTI din Aprilie 2011 poate fi de folos pentru o introducere in subiect.

Astazi Neelie Kroes, Comisarul European pt Agenda Digitala a facut apologia datelor publice deschise care trebuie sa fie puse la dispozitia tuturor celor interesati in mod liber. Un set de modificari ale directivei PSI isi propune sa fie mai activ in deschiderea acestei “mine de aur". (“Administrațiile publice europene stau pe o „mină de aur” cu un potențial economic neutilizat, reprezentat de volumele mari de informații colectate de numeroase autorități și servicii publice.”)

Dna Neelie Kroes
Astăzi transmitem un semnal puternic administrațiilor. Datele de care dispuneți valorează mai mult dacă le dați mai departe. Puneți-le acum la dispoziția publicului: utilizând acest cadru pentru a vă alătura altor lideri inteligenți care profită deja de pe urma deschiderii datelor. Contribuabilii au plătit deja pentru aceste informații și s-ar cuveni ca noi să le punem la acum dispoziția acelora care doresc să le utilizeze în moduri noi, care să ajute cetățenii și să creeze locuri de muncă și creștere economică.

Un articol din Capital de ieri ne arata nu doar faptul ca singurul sistem electronic din Romania (SEAP - elicitatie.ro) care punea datele la dispozitie intr-un format electronic automat a inchis robinetul, ci si penibilitatea si impotenta intelectuala a liderilor romani:

Cristina Trailă, președintele ANRMAP:
menționează că pe acest portal sunt prezentate informațiile oficiale pe care ar trebui să le folosească cei interesați. „Celelalte site-uri sunt creații ale unor firme private care nu fac altceva decât să intermedieze informația, în scopul obținerii de contracte de consultanţă“

MCSI
nu încurajează existența site-urilor „ce prezintă utilizatorilor săi informații provenite din surse neconforme și/sau nevalidate de o instituție abilitată în gestionarea acestor informații

Ce ne trebuie noua sector privat care sa re-utilizeze informatiile publice? Sa piara aceste capuse care traiesc pe spatele statului!!! :>:>:>

Oare e vreun exemplu mai bun ne trebuie sa intelegem cum privesc conducatorii institutiilor publice sectorul care il pastoresc ca pe o mosie personala? Poate doar, daca mai tineti minte panoplia de servicii din eRomania1 (care ar fi trebuit sa fie finalizat pina acum) si care erau identice cu cele dezvoltate de privati?

Tot pe tema Open Data, vezi si un articol recent al lui Mircea Sarbu in Business Magazin - Date pentru tot poporul.

1 ... 7 8 9 ...10 ... 12 ...14 ...15 16 17 ... 104

Blog juridic al lui Bogdan Manolea cu informatii referitoare la legislatie, jurisprudenta, articole si stiri legate de domeniul Dreptului Tehnologiei Informatiei din Romania si strainatate.

Subscrie la acest blog pentru a primi actualizarile prin e-mail

Adresa de e-mail


Realizat de FeedBlitz

  XML Feeds

Search

November 2017
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
 << <   > >>
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30      

Multumesc

V-a fost util ceva de pe blog sau pe de site ?
De azi va permit sa imi lasati un multumesc
powered by b2evolution free blog software