Pages: 1 ... 6 7 8 ...9 ... 11 ...13 ...14 15 16 ... 103

23/03/12

05/03/12

  14:04:58, by Bogdan, 842 words  
Categories: Anunturi, Stiri - Romania, Pareri personale, Legislatie, Retentia datelor, Viata privata

Supravegherea cetatenilor - de la necesitate la obsesie

Modul in care tehnologia poate urmari ceea ce fac cetatenii reprezinta o problema serioase nu doar strict juridica (prin raportarea la practica CEDO si a dreptului la viata privata sau la legislatia privind protectia datelor personale), ci si etica.

De multe ori motivatia este legata de actiuni necesare intr-o societate democratica: asigurarea securitatii cetatenilor, aplicarea legii, depistarea actiunilor teroriste. Doar ca toate acestea au efecte asupra noastra. In fond este doar o alegere pe care trebuie sa o explicam clar: cit de departe dorim sa mergem?

  • Trebuie sa inregistram toate masinile de scris pentru a vedea cine scrie impotriva regimului? (asta au facut-o comunistii)
  • Trebuie sa inregistram toate persoanele intr-o baza de date cu ADN-uri pentru ca orice persoana sa poate fi identificata usor daca este autorul unei incalcari a legii? (spre asta se indreptau britanicii, a fost declarat ilegal de CEDO - vezi cazul Marper vs. UK)
  • Trebuie sa supraveghem intreg traficul de Internet pentru a vedea cine incalca drepturile de autor? (asta au cerut organismele de gestiune colectiva si a fost declarata ilegala de CEJ)

facind intrebarea sa sune de obicei in sensul:
“Trebuie sa supraveghem TOT, pentru a-l prinde pe X sau Y?”

Desi, personal, cred ca raspunsul trebuie sa fie un NU hotarit, observ cu dezamagire nu doar ca exista noi initiative legislative propuse care nasc intrebari similare, ci ca problema juridica si etica este ignorata cu desavirsire. Si pe urma ne uimim cind vedem cetateni in strada care striga: “Va rugam sa ne scuzati/Ne simiti supravegheati".

1. Trebuie sa-i inregistram pe toti cetatenii ce se cazeaza la un hotel pentru a-i prinde pe urmaritii general care s-ar putea caza acolo?
De parca daca ai fi urmarit general te-ai duce sa stai la hotel si iti arati si buletinul…

Propunerea de lege a Ministerului Turismului (MDRT) care dorea sa faca acest lucru a disparut de pe site-ul acestuia, dar sistemul informatic deja a fost facut. (asa cum ne confirma un raspuns dat CJI). Nimeni nu a intrebat daca are rost sa fie facut si cum sa fie facut astfel incit sa ceara mai multe date personale si sa nu aiba o baza de date unica.

MDRT zice ca el are acces la date statistice si ca MAI are acces la toate datele. Si ca si inainte avea acces. Diavolul este insa in detalii. Daca inainte de baza de date, fisele se trimiteau catre organele de politie locale (care nu se stie exact ce faceau cu ele), acum ele o sa intre intr-o baza de data unica unde orice poate sa faca nitel “data mining”.

Evident ca softul putea fi conceput ca sa respecte prin design principiile vietii private (de ex. datele sa fie pastrate local, verificarea sa se faca automat pe baza datelor publice ale persoanelor cautate - cu raspuns da sau nu, etc.). In termeni juridico-tehnici se numeste privacy by design si care apare in noile reglementari propuse de Uniunea Europeana.

Nu exista o analiza juridica sau etica cu privire la impactul acestei reglementari asupra vietii private.

2. Trebuie sa facem cumpararea unei cartele pre-pay legata de dezvaluirea datelor de identitate pentru a-i prinde pe descreieratii care suna la 112 pentru farse prostesti?

De parca acestia nu ar putea suna de la telefoanele publice cu plata (de unde e gratuit sa suni la 112) sau sa cumpere un telefon pe numele altuia?

Dupa ce o propunere a fost respinsa de Camera Deputatilor la finalul anului trecut, un al doilea proiect apare in aceiasi perioada cu acelasi scop.

Evident, fara o analiza juridica sau etica cu privire la impactul acestei reglementari asupra vietii private. Argumentatia puternica este ca “alte state europene deja o fac".

Oare nu ar trebui ca sanctiunea sa fie direct adresata celor ce sunt suficienti de batuti in cap pentru a folosi abuziv accesul la 112? Cum ar fi dezactivarea cartelei si pierderea banilor?

3.Trebuie colectate si pastrate toate datele de trafic de comunicatii ale tuturor cetatenilor pentru a le avea in cazul unor cercetarii infractiuni grave?
De parca cei care ar face aceste infractiuni nu ar sti si nu ar putea folosi servicii care nu au obligatia pastrarii datelor (Gmail, Yahoo Mail, etc.) sau servicii de criptare.

Discutia asta legata de pastrarea datelor de trafic este deja veche, iar proiectul actual a fost respins de Senat, dupa ce legea veche a fost declarata neconstitutionala in 2009 tocmai pentru ca incalca dreptul la viata privata.

Daca acum aproape 2 ani presa romana s-a inflamat in mod ciudat si stupid si a scris despre legea asta vreo 2 luni la rind (sustinand in cele mai multe cazuri ca este vorba de interceptarea continutului, nu despre pastrarea datelor de trafic), acum nu mai zice nimic, desi este cel mai propice moment: pentru ca legea se afla in momentul critic - in dezbatere la Camera Deputatilor - camera decizionala pe aceasta lege, in Comisia de ITC si cea Juridica, care nu isi dau seama ce sa faca cu ea.

Evident, nici in acest caz nu avem nicio analiza a intrebarii nici dpdv juridic, nici etic.

Concluziile le trageti voi: Cit este necesitate? Si cit este obsesie? si poate cit este ignoranta…

24/02/12

  12:11:34, by Bogdan, 471 words  
Categories: Stiri - Romania, Legislatie, Drept & Internet, Drept de autor

ACTA se amana, dar legea drepturilor de autor tot devine mai dura

Dupa cum ati aflat probabil deja ACTA a fost trasa pe linie moarta, fiind trimisa la Curtea Europeana de Justitie, iar Romania a decis aminarea ratificarii (ma bucur ca si in comunicatul ofical au folosit termenul corect - aminare si nu suspendare).

Desi ar trebui sa ne bucure o asemenea decizie, ea de fapt este o miscare politica menita sa ma linisteasca spiritele agitate ale internautilor, dar si sa amageasca publicul, pt ca decizia CEJ se poate referi doar la conformitatea ACTA cu Tratatele UE, nu si cu acquis-ul comunitar.

Asta n-o sa ne scuteasca de inca o probabila modificare a legii drepturilui de autor, care, in stilul deja devenit anost, propune inclusiv intarirea drepturilor de proprietate intelectuala.

Sa ma explic: In Septembrie 2010 Ministerul Culturii propunea modificarea legii dreptului de autor. Ca niste cetateni onorabili, ApTi si ORDU au depus o serie de comentarii referitoare la modificarile aduse.

Evident, nu am primit niciun raspuns ca au fost primite. Nu am primit nicio invitatie la vreo dezbatere publica sau privata (desi am cerut in mod expres acest lucru). Pe scurt, habar n-avem ce s-a ales din propunerea aia.

Dar iata ca, in paralel cu protestele ACTA, 3 deputati depun la Parlament (la Senat s-a inregistrat sub nr. B44/2012 din 15.02.2012) o propunere de modificare a legii dreptului de autor care (surprize! suprize!) este aproape o copie fidela cu proiectul nediscutat al Ministerului Culturii.

Deci - ce dezbatere publica? ce proteste ACTA? Ce conteaza ca oamenii ne spun clar ca nu mai vor regimuri absurde de proprietate intelectuala, ci un copyright flexibil adaptat la era digitala?
Noi luam propuneri vechi si le repunem pe tapet, pt ca putem.
Ete, na!

Proiectul NU apare pe lista Senatului de acte normative in dezbatere, asa ca stati linistiti.

Pentru ca din textul propunerii n-o sa intelegeti mai nimic din ce aduce de fapt nou propunerea, s-au pus colegii de la ApTI si au facut un tabel de concordanta intre texte.

Rezum pe scurt principalele subiecte care NU fac obiectul dezbaterii publice (si care sunt identice cu cele ridicate la fileu din 2010):

  • operele orfane (al caror autor nu mai poate fi identificat)
  • perioada absurd de lunga de protectie a operelor protejate de drept de autor - viata autorului + 70 de ani dupa aceea. In proiect se prevede ca daca autorul nu mai are mostenitori, va fi un organism de gestiune colectiva ce va prelua drepturile.
  • Se vrea sa se intre mai usor in calculatorul gasit intr-un loc in care exista un mandat de perchezitie - nu conteaza al cui este calculatorul:
    Ori de catre ori autorizatie de perchezitie domiciliara este dispusa pentru constatarea unei infractiuni savârsite prin intermediul unui sistem informatic, se prezuma ca este dispusa si pentru accesul în
    orice sistem informatic ce se gaseste în aces domiciliu.

Mergeti voi si protestati unde vreti, ca astia din Parlament stau si copieaza pirateaza legi.

21/02/12

  17:40:22, by Bogdan, 436 words  
Categories: Stiri - Romania, Pareri personale, Legislatie, Drept & ITC

Si daca ne-ar pasa mai mult?

Fiind intr-un fel in lumea juridica (pentru ca eu oricum ma consider un hibrid nereusit intre tehnic si juridic) ajung sa discut cu oameni despre legi. Majoritatea sunt nemultumiti de ele. Ba sunt prea vagi, ba contradictorii, ba prea multe (in 2011 s-au dat aprox. 20 legi noi/zi), ba nu exista, ba sunt imposibil de aplicat, ba asta, ba aia. Deci ceva nu e bine cu ele.

Cine face legile?

Si atunci ajung cu gandul la cine scrie sau voteaza legile (adica Guvernul si Parlamentul). Oare nu i-am putea ajuta sa corecteze anumite erori evidente sau sa faca legi bune? In speranta ca poate sa existe un raspuns pozitiv incercam prin Asociatia pentru Tehnologie si Internet (ApTI) sa-i tragem de mineca atunci cind lucrurile par a merge intr-o directie gresita. Cu documente, cu consultari publice … in fine cu instrumentele pe care le are toata lumea intr-o democratie.

Cum se voteaza legile?

In Parlament. Dupa cum zice seful de partid. Fara sa gindeasca. Acestea ar fi probabil cele mai intalnite raspunsuri. Probabil adevarate. Dar daca unora chiar le pasa pentru ce voteaza? Nu, trebuie sa reformulez: Dar daca am face astfel incit unora chiar sa le pese pentru ce voteaza?
Cam asta am incercat sa facem cu proiectul cu Hartapoliticii.ro: să evidenţiem cum parlamentarii români îşi exprimă votul cu privire la iniţiativele legislative cu efect asupra drepturilor civile digitale (pe temele pe care le urmarim: libertate de exprimare, dreptul la viaţă privată în era digitală, open copyright).

Probabil ca deocamdata clasamentele (Camera Deputatilor si Senat) nu au relevanta foarte mare. Poate ca multi din cei ce au votat nici macar nu au stiu ce voteaza. Si poate ca nu le pasa de clasamentele astea.
Dar macar noi putem sa incercam sa aratam ca noua ne pasa.

Si daca ne-ar pasa mai mult?

Daca ne-ar pasa mai mult, am avea mai multa grija cu cine votam data viitoare. In loc sa ne intereseze ca e anti-Basescu sau anti-Iliescu (sau invers), ca arata bine in afise ori ca ne-a promis ca cresc pensiile, poate sa ne intereseze mai degraba ce a facut pentru tine (noi).

Poate ne pasa de initiativele ecologice votate sau de drepturi civile digitale. Ori poate doar ne pasa daca a fost prezent in Parlament sa voteze ori a chiulit. Sau poate vrei te intereseaza altceva si atunci sa-ti faci tu propriul tau clasament.

Toate variantele sunt posibile (ba chiar probabil si altele mai complicate) pentru ca Hartapoliticii.ro este acum open source si poti sa propui unele modificari sau taguri.

Asta se numeste in termeni pomposi democratie participativa.

Mai simplu zis: Trebuie sa-ti pese. Mai mult.

Gresesc? Visez?

16/02/12

  10:44:15, by Bogdan, 441 words  
Categories: Anunturi, Drept & Internet, Drept de autor, Libertate de exprimare, Drept & ITC

Furnizorii de gazduire nu trebuie sa impuna servicii de filtrare a continutului protejat de copyright, decide Curtea Europeana de Justitie

Astazi Curtea Europeana de Justitie (CEJ) a dat o noua decizie cruciala pentru libertatea Internetului in cazul Sabam vs. Netlog (C 360/2010) unde s-a pus intrebarea daca un judecator poate sa dea un ordin prin care să solicite unui furnizor de servicii de găzduire să filtreze cea mai mare parte a informației găzduite pe serverele sale în scopul identificării fișierelor muzicale care conțin opere muzicale, cinematografice sau audio-vizuale, și ulterior, să blocheze schimbul de fișiere în respectivele cazuri. Netlog este furnizorul unor servicii de retele sociale in Belgia, deci are doar un rol de gazduitor al informatiilor.

CEJ a decis astazi ca o astfel de cerere ar fi contrara normelor Uniunii Europene (care prevede in directiva privind comertul electronic ca este interzis sa se impuna o supraveghere generala):
- ar determina o atingere gravă a libertății de a desfășura o activitate
comercială
a Netlog deoarece l-ar obliga să instituie un sistem informatic complex, costisitor, permanent și pe cheltuiala sa exclusivă;
- ar putea să aducă atingere drepturilor fundamentale ale utilizatorilor serviciilor sale, – mai precis dreptului lor la protecția datelor cu caracter personal, precum și libertății lor de a primi și de a transmite informații, aceste drepturi fiind protejate prin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;
- ar risca să aducă atingere libertății de informare, din moment ce ar fi posibil ca acest sistem să nu facă în mod suficient distincția între un conținut ilicit și un conținut licit, astfel că utilizarea lui ar putea avea drept consecință blocarea comunicațiilor cu conținut licit.

Comunicatul de presa al CEJ este deja public, iar decizia integrala va fi postata pe site-ul institutiei in cursul zilei de astazi.

Aceasta decizie merge pe aceiasi linie cu cea din cazul Sabam vs. Scarlet decis de CEJ in noiembrie anul trecut (atunci era vorba de un furnizor de acces la Internet, nu de gazduire)- vezi comentariile mele de atunci.

Impreuna cu cei de la EDRi si ApTI am pregatit o serie de intrebari frecvente, prin care sa puteti intelege mai usor implicatiile acestui caz:

Această decizie reprezintă o nouă victorie pentru libertățile fundamentale?

Da.

Într-un climat politic în care caracteristicile de bază ale Internetului, așa cum îl știm astăzi, sunt în joc, decizia judecătorilor europeni atrage din nou atenția asupra importanței evitării supraîncărcării instrumentelor de comunicare cu tehnologii restrictive. Acest lucru este crucial pentru protecția drepturilor omului pe Internet, precum și a importanței economice a acestuia.
Pentru a doua oară în decurs de câteva luni, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a subliniat importanța unui Internet deschis și liber, care respectă libertățile fundamentale, precum libertatea de comunicare, viața privată și libertatea de a desfășura activități economice.

Vezi restul intrebarilor pe apti.ro.

03/02/12

  10:37:23, by Bogdan, 1199 words  
Categories: Drept & Internet, Drept de autor, Drept & ITC

Cum ratificarea unui tratat gresit devine o cale fara intoarcere

1. Ce e gresit cu ACTA?
Dintr-o parte din comentarii si intrebari primite personal banuiesc ca n-am explicat suficient de bine problemele de fond. (asa cum le vad eu, evident).

1.1 ACTA creeaza un nou standard international in domeniul aplicarii drepturilor de proprietate intelectuala (IPR Enforcement), mai ridicat fata de cel trecut (TRIPS).
Acest lucru este profund eronat, in conditiile unei legi de autor desuete (protectia programelor de calculator pt viata autorului +70 de ani dupa???) si neadaptate la era digitala. “Industriile creative” nu sunt doar cele X mari companii din SUA, ci toti cei ce postam pe Internet orice. Putini isi apara cu indarjire drepturile, unii le ofera mai liberal, iar cei mai multi le ignora cu desavirsire. ACTA n-o sa schimbe cu nimic situatia asta, pentru ca nu are cum.

1.2 ACTA propune modificarea rolului intermediarilor (ISP) in IPR enforcement . De la principiul exonerarii de raspundere pentru cel ce ofera doar gazduirea (Directiva e-commerce + legea 365/2002) + Confidentialitatea comunicarilor (Directiva ePrivacy + legea 506/2004) trecem la “eforturi de cooperare (în cadrul mediului de afaceri) menite să abordeze în mod eficace contrafacerea mărcilor de comerț și încălcarea dreptului de autor sau a drepturilor conexe” si la “avantaje comerciale indirecte” care sunt pedepsibile penal. (asa si un furnizor de acces la Internet are un avantaj comercial indirect din incalcarea IPR daca si 1% dintre utlizatori il folosesc doar pt descarcare de continut neautorizat)

1.3 Un tratat international este extrem de greu de modificat, legislatia nationala sau europeana mai usor. Daca ACTA devine standardul acceptat de IPR enforcement, inseamna ca legea Hadopi in Franta, Legea Sinde in Spania sau contractele private intre ISP si titularii de drepturi sunt regula si nu exceptia.

2. Ce e gresit in ACTA?
Unii comentatori, inclusiv in discutia de ieri - zic - hai sa discutam pe articole. Partial relevant (vezi si urmatorul punct), dar inteleg nevoia oamenilor de a se raporta la ceva concret.

Cred ca documentul produs de zona academica din UE si care se refera la varianta adoptata a textului din Dec 2010 (care este aproape identica cu cea oferita de Comisie) - listeaza 16 puncte precise (desi explicate in termeni juridici) unde dispozitiile ACTA (se refera la intregul tratat, nu doar la capitolul despre digital) exced cadrului normativ al UE. (ce ziceam la punctul 1 de mai sus). O sa ma refer doar la 2 dintre ele, ca si implicatile practice:

A. Extinderea definitiei “scarii comerciale” pentru pedepse penale de IPR enforcement care includ “cel puțin pe cele efectuate sub forma activităților comerciale pentru avantaje economice sau comerciale directe sau indirecte.”

Sa dam exemplu un serviciu online de trimitere de fisiere mari (gen. transfer.ro sau chiar dropbox). Aceste servicii sunt folosite de regula de utilizatori obisnuiti care vor sa trimita filmulete de 1GB cu copilu’ nou-nascut catre prieteni.
Tot aceste servicii sunt folosite de diversi pentru incarcarea unor versiuni neuatorizate ale unor filme si apoi a face linkul public pe site-ul lor.

Proprietarul serviciului de transmitere de fisiere nu verifica (si nu nici nu are obligatia sa o faca) cine ce face.

Cf ACTA: are o activitate comerciala, are un avantaj economic indirect din incalcarea drepturilor de IPR facute de categoria diversilor - deci automat ar putea fi responsabil penal pentru aceasta activitate. (pe legea actuala cf 365/2000 nu este responsabil pina cind nu stie de aceasta activitate presupus ilegala - limitare nu este prevazuta in ACTA)

B. Depasirea masurilor tehnologice de protectie (DRM Breaking)
Nou text zice ca “fiecare parte oferă protecție cel puțin împotriva:
(a) în măsură în care legislația sa prevede acest lucru:
(i) neutralizării neautorizate a unei măsuri tehnice eficace, executate știind sau având motive rezonabile pentru a ști”
(Ca sa fim clari -la ora actuala legea romana incrimineaza penal doar detinerea in vederea comercializarii, punerea la dispozitie, etc., da’ se rezolva repede)

Sa dam exemplu un Monitor Oficial, care scoate legile intr-un format PDF cu masuri tehnice de protectie (DRM) (presupunem si ca ei eu dreptate cind zic ca au un drept de autor asupra formatului… - asta e cam tras de par, dar pt argumentatia mea merge de minune).

Luam un avocat care zice ca legile trebuie stiute de toata lumea si nu doar primele 10 zile dupa publicare, ca atare ia toate PDF-urile, neutralizeaza DRM-ul ca sa nu mai apara un watermark pe ele, eventual le face si cautabile dupa termeni cheie si pe pune pe un site. (De fapt lucrul asta se intampla partial pe MonstrulOficial.ro)

Conform ACTA o astfel de activitate este o infractiune si poate fi considerat un avantaj economic indirect (ca iti vin mai mult clienti de de Internet).

3. Procedura de ratificare a ACTA

ACTA este un tratat international semnat de X state. Textul e batut in cuie si nu se schimba decit daca se intalnesc din nou toate statele la un loc si negocieaza din nou. Practic - imposibil la momentul actual.

Atit Parlamentul Romaniei, cit si de European au doar 3 variante:

  • Ratifica ACTA
  • Resping ACTA
  • Amina discutia.

Restul, nu exista.
Ca atare, vine intrebarea logica: Ce sa mai dezbati acum pe articole cind nu mai exista alternative ?

Degeaba vine Ministrul Economiei cu un comunicat pompos in care zice ca “In perioada urmatoare MECMA va initia o serie de dezbateri publice pe acest subiect la care sunt invitati sa participe reprezentanti ai tuturor mediilor vizate de reglementarile ACTA.”

Dezbatere ca sa ce? Sa vina Ministerul sa zica ca gresim, sa ne convinga ca nu avem dreptate. Nu, multumesc, am mai fost la una ieri.

Informarile Guvernului sunt eronate si in ceea ce priveste puterea Parlamentului European (care nu da un aviz-conform, ci ratifica) si nu are dreptul sa se exprime pe partea penala a ACTA.
Vezi FAQ despre ACTA - facut de expertii EDRi de la Bruxelles.

10. De ce parlamentele naționale și Parlamentul European votează asupra ACTA? Dacă acordul a fost deja semnat, nu înseamnă că procesul a fost finalizat?

ACTA depășește, parțial, domeniul de aplicare al legislației UE (așa numitul acquis comunitar). Acea parte care depășește domeniul de aplicare al legislației UE (sancțiunile penale) trebuie să fie aprobată de către fiecare stat membru. Partea care intră în domeniul de aplicare al legislației europene poate fi ratificată la nivelul UE. Uniunea Europeană poate doar să accepte sau să respingă întregul text al acordului – deși nu există nimic care s-o împiedice să stabilească propriile ghiduri interne pentru implementarea prevederilor ACTA.

4. Deraieri si argumente

Da, s-au produs suficiente deraieri de la subiect, ajungindu-se la fraze stupide si pur si simplu ne-adevarate. Nu doar la noi, vedeti si in SUA.

Da, versiunea actuala a ACTA este mai buna decit multe decit cele “scurse” anterior. Vezi tot pe ars.tehnica.

Da, sunt chestii mult mai naspa pe care le face Guv.ro si care ar trebui sa trezeasca scandalul: cum sunt pastrarea datelor de trafic sau blocarea site-urilor de Internet.

Da, ACTA va avea nevoie de o lege de aplicare pentru ca multe dintre dispozitii sa aiba si sanctiuni. De aceea am mai precizat ca nu o sa aiba un efect pe termen scurt.

Insa toate acestea nu fac din ACTA un tratat bun. Si mai rau decit atit, din momentul in care ACTA este ratificat de Romania, sa va luati gindul ca se mai poate schimba. Nu uitati,oficialii romani cred ca nu ne comparam nici macar cu Cipru.

Astfel ratificarea unui tratat gresit devine o cale fara intoarcere.

02/02/12

ACTA cea de taina cu MCSI

Alaltaieri primesc un telefon de la cineva dintr-o firma de comunicare, ca dnul ministru de la MCSI, Valerian Vreme, vrea sa se intalneasca cu bloggerii, si ca eu as fi fost un alt treilea ales, recomandat de X si Y (bloggeri cu state vechi) ca m-as pricepe la chestiunea cu ACTA, desi el nu ma cunoaste.

Am intrebat de 2 ori daca sunt siguri ca eu vreau sa vin (ca de obicei eu nu scriu de bine de nimeni, nici macar de mine) si dupa ce au confirmat m-am prezentat ieri seara de la 19 00, alaturi de ceilalti 2 blogeri (Arhi si Dan Dragomir) Arhi a mai scris si in timpul intalnirii si dupa (asta din urma mai consistent). Dan a scris aici.

De partea cealalta 4 persoane de la MCSI, inclusiv Ministrul. La mijloc, Tudor Daescu de la FF Communication.

Personal, n-am inteles scopul acestei intalniri. Daca a avut vreunul.
Daca a fost “doar o intalnire cu blogerii (whatever that means)” atunci probabil ca o putem bifa ca indeplinita.

La inceput Ministrul a zis ca “Voiam sa ma intalnesc de mai multa vreme cu cei din mediul virtual, mai ales cu cei din Bucuresti, si nu neaparat despre ACTA” si “Vreau sa vorbiti voi mai mult” dupa care discutia a saltat de la un subiect la altul (unele mult off-topic), dar a inceput si s-a terminat cu ACTA.

Pe subiect, ce n-am notat eu (mental) si merita mentionat (cu italic comentariile mele de astazi.) Tonul poate parea dur, insa majoritatea discutiilor a fost extrem de ponderate.

- De ce am semnat ACTA? Pentru ca asa ne-a zis UE si nici un minister avizator nu a zis nu. Ce s-ar fi semnat daca nu am fi semnat? Un raspuns mai degraba dedus este ca am fi pusi in aceiasi oala cu China si India, adica o tara sursa de contrafaceri.
Din partea Romaniei nu a participat nimeni la negocieri, Romania doar a primit tratatul pe care putea sau nu sa-l semneze.
Adica Alin a avut perfecta dreptate: servilismul autoritatilor romanesti

- De ce Germania a preferat sa nu semneze inca? Noi nu suntem Germania, ei sunt tara de rangul intai. Ok, atunci de ce Cipru a preferat sa nu semneze inca ? Nu ne comparam nici cu Cipru. Atunci, e momentul sa emigram a fost comentariul meu cinic.

- Sunteti contra ACTA, deci sunteti pro-piraterie, ni s-a explicat. Ce naiba sa mai comentezi la ineptia asta.

- Industriile de copyright si marci au o problema (adica pirateria) si au gasit solutia (adica ACTA) Veniti voi cu solutii pentru problema lor.

- Dispozitiile referitoare la cooperarea directa intre ISP(mediul privat in general) si titularii de drepturi nu sunt obligatorii. Oricum in Romania se pot obtine date doar daca se iau de la o instanta de judecata (partial adevarat, MCSI are competente pe legea 365/2002, e adevarat ca nu le-a folosit). Corect, am replicat - insa legislatia si oamenii se schimba, un tratat international semnat este extrem de greu de modificat si face parte din dreptul intern, deci este o motivatie suficient de serioasa pt a implementa pe viitor astfel de masuri.

- Solutia MCSI: Sa facem un grup de lucru in care sa fie invitati toti, ca sa explicam (intr-un fel de White Paper) o interpretare corecta a ACTA Personal, am respins ideea - un
asemenea document nu are nicio valoare juridica, putind fi usor respins de oricare din parti in viitor. Mai mult, un astfel de document intocmit acum ar reprezenta doar o pozitie pro-ACTA, iar tratatul nu este obligatoriu inca.

- Industriile de copyright si marci au facut lobby. Guvernele asculta in special industria (eu intotdeauna am crezut ca guvernele trebuie sa asculte de cetateni, nu de firme)

- Nu va convine, faceti lobby contra Well, guess what - exact aia o sa facem ! :-)

Este absurd sa discuti in termenii ultimului dialog mentionat cind ai de a face pe de o parte cu lobby-ul agresiv, global si profesonist al “industriilor creative", iar de pe alta parte vreo 2 maini de cetateni suficient de nebuni sa creada ca trebuie sa aiba si ei dreptate.

In viziunea mea (utopica?) este rolul Guvernului si al Parlamentului sa fie cei care poate sa reprezinte interesul cetatenilor in aceasta dezbatere, si sa intelega sa balanseze interese comerciale in momentul in care aduc atingere unor drepturi fundamentale.

Dar pentru a face asta, ar trebui sa intelegi drepturile omului si de ce ele sunt baza unei societati democratica. Daca nu, orice discutie referitoare la drepturile cetatenilor vs. drepturile industriei sunt lipsite de orice fundament comun. E o discutie in gol.

Intalnirea a fost deschisa insa, iar dialogul civilizat (doar cu unele mici scaparari de o parte si de alta). Unul dintre reprezentantii din MCSI (cum ar fi Secretarul de stat Fecioru, sper ca am retinut bine numele) a fost mai agresiv la adresa a ceea ce spuneam noi, de parca ar fi dorit sa dea replica si era sigur ca are dreptate in orice subiect. Altii (cum a fost Sec. Gen Adj. Bogdan Savonea) a fost mai ponderat si ne-a dat dreptate in unele privinte. Ministrul Vreme a ascultat in dese randuri si a incercat sa vina cu contra-argumente, dar intr-un mod prietenos.
Rog ceilalti participanti la dezbatere sa ma corecteze, daca am gresit pe undeva.

Totusi, ca o concluzie generala - in afara de cele 3 articole probabile din blogosfera - nu stiu daca iese ceva semnificativ din dezbaterea asta. Pacat.

Revin in curind cu o alta insemnare pe fondul problemei ACTA.

30/01/12

  16:42:19, by Bogdan, 906 words  
Categories: Stiri - Romania, Legislatie, Drept & Internet, Drept de autor

Top cinci probleme ale tratatului ACTA

ACTA (Acordul Comercial Împotriva Contrafacerii) ar trebui sa fie un tratat comercial plurilateral. In fapt, este doar o batjocura la adresa cetatenilor obisnuiti si un exemplu perfect de lipsa minima de transparenta legislativa.

Care ar fi problemele majore? (3 pe fond, 2 pe forma)

1. Monitorizarea utilizatorilor de Internet. Practicile propuse de ACTA pot duce la “monitorizarea generalizată a activităților utilizatorilor de internet” si “înregistrarea sistematică a datelor”. O zice Autoritatea Europeana de Protectie a Datelor Personale negru pe alb (Aviz 2010 ref la ACTA).
Un asemenea sistem de monitorizare generaliazata a fost deja declarat ilegal de catre Curtea European de Justitie (cazul Scarlet vs. Sabam)

2. Ignorarea statului de drept si “privatizarea aplicarii legii” Articolul 27 al ACTA vorbeste despre cooperarea cu mediul de afaceri pentru aplicarea dispozitiilor civile si penale ale tratatului. Adica poate fi deconectarea utilizatorilor de Internet de catre ISP, pe baza unor simple presupuneri ale titularilor de drepturi. Fara proces, fara drept la aparare.Asta s-a intamplat in Irlanda printr-un acord privat intre titularii de drepturi si principalul ISP de pe piata.

3. Pedepse penale pentru avantaje economice “indirecte” Parlamentul European a cerut deja dispozitii pentru o clauza de minimis - care ar exclude in mod expres pedepse penale pentru activitatile “facute de persoane in scop personal si nonprofit", ca si pentru activitatile legate de exceptiile prevazute de legea drepturilor de autor (comentariu, critica, etc.). Comisia nu a tinut cont de aceste aspecte, deci a lasat textul din tratat vag. Oricum se includ activitatile - “cel puțin pe cele efectuate sub forma activităților comerciale pentru avantaje economice sau comerciale directe sau indirecte.” Ce-i aia un avantaj economic indirect? Un schimb de bannere?

4. ACTA a fost negociata nerespectind cele mai elementare reguli de transparenta. Reprezentantii societatii civile si chiar membrii Parlamentului European au fost respinsi de le negocieri. Textele, negociate din 2008, se aflau pe surse. Doar reprezentatilor marilor titulari de drepturi si ai statelor au putut participa la dezbateri. Nici chiar acum, cind textul documentului final este public, nu s-au putut obtine aceste documente. Aceasta este cu atit mai important la un tratat international, cita vreme aceste documente sunt folosite pentru interpretarea corecta a tratatului. Sa nu mai spun ca in Romania nu auzise mai nimeni de ACTA pina acum la semnarea acestuia.

5. Textul este vag si neclar In momentul in care ai un tratat la nivelul acesta si care vorbeste inclusiv de pedepse penale, este necesar sa fie cit mai corect explicitat. Mai ales ca fiecare tara va trebui sa-l implementeze dpdv legislativ. Luati textul si cititi-l.(romana sau engleza) Fara un expert in probleme de probleme juridice de proprietate intelectuala, nu cred ca intelege cineva mare lucru. Dupa cum vedeti si comentariile mele sunt pe interpretari si nu pe un text extrem de precis. Oricine ar dori sa incepe o noua afacere pe Internet, ar trebui sa se gandeasca de n-spe ori daca face un avantaj comercial indirect, chiar prin potentiala utilizare ilegala a operelor de catre altii. WTF?

Daca as fi de rea-credinta as spune ca punctele 4 si 5 de fapt ascund realitatea a ceea ce se doreste: un sistem de tipul celor 3 lovituri (ca in Franta) de implementat in toata lumea si realizarea de Deep Packet Inspection pentru toti utilizatorii de Internet.

Daca as fi de buna credinta, ar trebui sa zic ca un singurul lucru este cert: Tratatul pune drepturile de proprietate intelectuala mai presus de drepturile fundamentale.

Dupa cum spuneam mai sus - textul este in mare masura periculos pentru interpretarile care se pot face. Tocmai de aceea e bine sa mentionam opiniile detaliate ale mai multor specialisti care au analzat ACTA:

Opinii contra ACTA


Opinii pro-ACTA

Pentru cei ce sunt interesati de actiunea, site-ul Asociatiei pentru Tehnologie si Internet (ApTI) va prezinta mai multe informatii cu privire la cum se va decide in Parlamentul European si cel al Romaniei si cum puteti actiona. Poate si cu un site separat.

Gasiti detalii referitor la actiunea la nivelul Parlamentului European si la:
http://edri.org/stopacta
https://www.laquadrature.net/wiki/How_to_act_against_ACTA
http://acta.ffii.org/

Maine, sunt la o discutie online pe tema asta la Hotnews,
daca aveti mai multe intrebari sau pur si simplu aveti chef sa dezbatem subiectul.

In final 3 idei:

a)Sa nu demonizam propunerea mai mult decit este in realitate. Nu se propune nici inchiderea Internetului si nici pedepese cu inchisoarea pentru cei care dau jos de pe torrente (de fapt astea deja exista, doar ca nu prea se aplica). Isteria nu ajuta, argumentele da.

b)Dezbaterea referitoare la ACTA se va intinde pe mai multe luni sau poate chiar ani. Media traditionala si politicientii isi vor pierde interesul (asa cum nici nu l-au avut pina acum 6 zile), dar problema ramine.

c)IMHO, ACTA nu este cel mai rau act normativ care ar putea fi adoptat si ar aduce atingere grava drepturilor fundamentale pe Internet. Chestiunile de blocare a Internetului sau de pastrare a datelor de trafic sunt pe teava ori au fost adoptate - si au efecte directe chiar incepind de maine.

Asa ca pastrati-va ochii deschisi si judecata limpede! :D

1 ... 6 7 8 ...9 ... 11 ...13 ...14 15 16 ... 103

Blog juridic al lui Bogdan Manolea cu informatii referitoare la legislatie, jurisprudenta, articole si stiri legate de domeniul Dreptului Tehnologiei Informatiei din Romania si strainatate.

Subscrie la acest blog pentru a primi actualizarile prin e-mail

Adresa de e-mail


Realizat de FeedBlitz

  XML Feeds

Search

May 2017
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
 << <   > >>
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Multumesc

V-a fost util ceva de pe blog sau pe de site ?
De azi va permit sa imi lasati un multumesc
powered by b2evolution free blog software