Category: "Stiri - Romania"

Pages: 1 ... 3 4 5 ...6 ... 8 ...10 ...11 12 13 ... 51

05/03/12

  14:04:58, by Bogdan, 842 words  
Categories: Anunturi, Stiri - Romania, Pareri personale, Legislatie, Retentia datelor, Viata privata

Supravegherea cetatenilor - de la necesitate la obsesie

Modul in care tehnologia poate urmari ceea ce fac cetatenii reprezinta o problema serioase nu doar strict juridica (prin raportarea la practica CEDO si a dreptului la viata privata sau la legislatia privind protectia datelor personale), ci si etica.

De multe ori motivatia este legata de actiuni necesare intr-o societate democratica: asigurarea securitatii cetatenilor, aplicarea legii, depistarea actiunilor teroriste. Doar ca toate acestea au efecte asupra noastra. In fond este doar o alegere pe care trebuie sa o explicam clar: cit de departe dorim sa mergem?

  • Trebuie sa inregistram toate masinile de scris pentru a vedea cine scrie impotriva regimului? (asta au facut-o comunistii)
  • Trebuie sa inregistram toate persoanele intr-o baza de date cu ADN-uri pentru ca orice persoana sa poate fi identificata usor daca este autorul unei incalcari a legii? (spre asta se indreptau britanicii, a fost declarat ilegal de CEDO - vezi cazul Marper vs. UK)
  • Trebuie sa supraveghem intreg traficul de Internet pentru a vedea cine incalca drepturile de autor? (asta au cerut organismele de gestiune colectiva si a fost declarata ilegala de CEJ)

facind intrebarea sa sune de obicei in sensul:
“Trebuie sa supraveghem TOT, pentru a-l prinde pe X sau Y?”

Desi, personal, cred ca raspunsul trebuie sa fie un NU hotarit, observ cu dezamagire nu doar ca exista noi initiative legislative propuse care nasc intrebari similare, ci ca problema juridica si etica este ignorata cu desavirsire. Si pe urma ne uimim cind vedem cetateni in strada care striga: “Va rugam sa ne scuzati/Ne simiti supravegheati".

1. Trebuie sa-i inregistram pe toti cetatenii ce se cazeaza la un hotel pentru a-i prinde pe urmaritii general care s-ar putea caza acolo?
De parca daca ai fi urmarit general te-ai duce sa stai la hotel si iti arati si buletinul…

Propunerea de lege a Ministerului Turismului (MDRT) care dorea sa faca acest lucru a disparut de pe site-ul acestuia, dar sistemul informatic deja a fost facut. (asa cum ne confirma un raspuns dat CJI). Nimeni nu a intrebat daca are rost sa fie facut si cum sa fie facut astfel incit sa ceara mai multe date personale si sa nu aiba o baza de date unica.

MDRT zice ca el are acces la date statistice si ca MAI are acces la toate datele. Si ca si inainte avea acces. Diavolul este insa in detalii. Daca inainte de baza de date, fisele se trimiteau catre organele de politie locale (care nu se stie exact ce faceau cu ele), acum ele o sa intre intr-o baza de data unica unde orice poate sa faca nitel “data mining”.

Evident ca softul putea fi conceput ca sa respecte prin design principiile vietii private (de ex. datele sa fie pastrate local, verificarea sa se faca automat pe baza datelor publice ale persoanelor cautate - cu raspuns da sau nu, etc.). In termeni juridico-tehnici se numeste privacy by design si care apare in noile reglementari propuse de Uniunea Europeana.

Nu exista o analiza juridica sau etica cu privire la impactul acestei reglementari asupra vietii private.

2. Trebuie sa facem cumpararea unei cartele pre-pay legata de dezvaluirea datelor de identitate pentru a-i prinde pe descreieratii care suna la 112 pentru farse prostesti?

De parca acestia nu ar putea suna de la telefoanele publice cu plata (de unde e gratuit sa suni la 112) sau sa cumpere un telefon pe numele altuia?

Dupa ce o propunere a fost respinsa de Camera Deputatilor la finalul anului trecut, un al doilea proiect apare in aceiasi perioada cu acelasi scop.

Evident, fara o analiza juridica sau etica cu privire la impactul acestei reglementari asupra vietii private. Argumentatia puternica este ca “alte state europene deja o fac".

Oare nu ar trebui ca sanctiunea sa fie direct adresata celor ce sunt suficienti de batuti in cap pentru a folosi abuziv accesul la 112? Cum ar fi dezactivarea cartelei si pierderea banilor?

3.Trebuie colectate si pastrate toate datele de trafic de comunicatii ale tuturor cetatenilor pentru a le avea in cazul unor cercetarii infractiuni grave?
De parca cei care ar face aceste infractiuni nu ar sti si nu ar putea folosi servicii care nu au obligatia pastrarii datelor (Gmail, Yahoo Mail, etc.) sau servicii de criptare.

Discutia asta legata de pastrarea datelor de trafic este deja veche, iar proiectul actual a fost respins de Senat, dupa ce legea veche a fost declarata neconstitutionala in 2009 tocmai pentru ca incalca dreptul la viata privata.

Daca acum aproape 2 ani presa romana s-a inflamat in mod ciudat si stupid si a scris despre legea asta vreo 2 luni la rind (sustinand in cele mai multe cazuri ca este vorba de interceptarea continutului, nu despre pastrarea datelor de trafic), acum nu mai zice nimic, desi este cel mai propice moment: pentru ca legea se afla in momentul critic - in dezbatere la Camera Deputatilor - camera decizionala pe aceasta lege, in Comisia de ITC si cea Juridica, care nu isi dau seama ce sa faca cu ea.

Evident, nici in acest caz nu avem nicio analiza a intrebarii nici dpdv juridic, nici etic.

Concluziile le trageti voi: Cit este necesitate? Si cit este obsesie? si poate cit este ignoranta…

24/02/12

  12:11:34, by Bogdan, 471 words  
Categories: Stiri - Romania, Legislatie, Drept & Internet, Drept de autor

ACTA se amana, dar legea drepturilor de autor tot devine mai dura

Dupa cum ati aflat probabil deja ACTA a fost trasa pe linie moarta, fiind trimisa la Curtea Europeana de Justitie, iar Romania a decis aminarea ratificarii (ma bucur ca si in comunicatul ofical au folosit termenul corect - aminare si nu suspendare).

Desi ar trebui sa ne bucure o asemenea decizie, ea de fapt este o miscare politica menita sa ma linisteasca spiritele agitate ale internautilor, dar si sa amageasca publicul, pt ca decizia CEJ se poate referi doar la conformitatea ACTA cu Tratatele UE, nu si cu acquis-ul comunitar.

Asta n-o sa ne scuteasca de inca o probabila modificare a legii drepturilui de autor, care, in stilul deja devenit anost, propune inclusiv intarirea drepturilor de proprietate intelectuala.

Sa ma explic: In Septembrie 2010 Ministerul Culturii propunea modificarea legii dreptului de autor. Ca niste cetateni onorabili, ApTi si ORDU au depus o serie de comentarii referitoare la modificarile aduse.

Evident, nu am primit niciun raspuns ca au fost primite. Nu am primit nicio invitatie la vreo dezbatere publica sau privata (desi am cerut in mod expres acest lucru). Pe scurt, habar n-avem ce s-a ales din propunerea aia.

Dar iata ca, in paralel cu protestele ACTA, 3 deputati depun la Parlament (la Senat s-a inregistrat sub nr. B44/2012 din 15.02.2012) o propunere de modificare a legii dreptului de autor care (surprize! suprize!) este aproape o copie fidela cu proiectul nediscutat al Ministerului Culturii.

Deci - ce dezbatere publica? ce proteste ACTA? Ce conteaza ca oamenii ne spun clar ca nu mai vor regimuri absurde de proprietate intelectuala, ci un copyright flexibil adaptat la era digitala?
Noi luam propuneri vechi si le repunem pe tapet, pt ca putem.
Ete, na!

Proiectul NU apare pe lista Senatului de acte normative in dezbatere, asa ca stati linistiti.

Pentru ca din textul propunerii n-o sa intelegeti mai nimic din ce aduce de fapt nou propunerea, s-au pus colegii de la ApTI si au facut un tabel de concordanta intre texte.

Rezum pe scurt principalele subiecte care NU fac obiectul dezbaterii publice (si care sunt identice cu cele ridicate la fileu din 2010):

  • operele orfane (al caror autor nu mai poate fi identificat)
  • perioada absurd de lunga de protectie a operelor protejate de drept de autor - viata autorului + 70 de ani dupa aceea. In proiect se prevede ca daca autorul nu mai are mostenitori, va fi un organism de gestiune colectiva ce va prelua drepturile.
  • Se vrea sa se intre mai usor in calculatorul gasit intr-un loc in care exista un mandat de perchezitie - nu conteaza al cui este calculatorul:
    Ori de catre ori autorizatie de perchezitie domiciliara este dispusa pentru constatarea unei infractiuni savârsite prin intermediul unui sistem informatic, se prezuma ca este dispusa si pentru accesul în
    orice sistem informatic ce se gaseste în aces domiciliu.

Mergeti voi si protestati unde vreti, ca astia din Parlament stau si copieaza pirateaza legi.

21/02/12

  17:40:22, by Bogdan, 436 words  
Categories: Stiri - Romania, Pareri personale, Legislatie, Drept & ITC

Si daca ne-ar pasa mai mult?

Fiind intr-un fel in lumea juridica (pentru ca eu oricum ma consider un hibrid nereusit intre tehnic si juridic) ajung sa discut cu oameni despre legi. Majoritatea sunt nemultumiti de ele. Ba sunt prea vagi, ba contradictorii, ba prea multe (in 2011 s-au dat aprox. 20 legi noi/zi), ba nu exista, ba sunt imposibil de aplicat, ba asta, ba aia. Deci ceva nu e bine cu ele.

Cine face legile?

Si atunci ajung cu gandul la cine scrie sau voteaza legile (adica Guvernul si Parlamentul). Oare nu i-am putea ajuta sa corecteze anumite erori evidente sau sa faca legi bune? In speranta ca poate sa existe un raspuns pozitiv incercam prin Asociatia pentru Tehnologie si Internet (ApTI) sa-i tragem de mineca atunci cind lucrurile par a merge intr-o directie gresita. Cu documente, cu consultari publice … in fine cu instrumentele pe care le are toata lumea intr-o democratie.

Cum se voteaza legile?

In Parlament. Dupa cum zice seful de partid. Fara sa gindeasca. Acestea ar fi probabil cele mai intalnite raspunsuri. Probabil adevarate. Dar daca unora chiar le pasa pentru ce voteaza? Nu, trebuie sa reformulez: Dar daca am face astfel incit unora chiar sa le pese pentru ce voteaza?
Cam asta am incercat sa facem cu proiectul cu Hartapoliticii.ro: să evidenţiem cum parlamentarii români îşi exprimă votul cu privire la iniţiativele legislative cu efect asupra drepturilor civile digitale (pe temele pe care le urmarim: libertate de exprimare, dreptul la viaţă privată în era digitală, open copyright).

Probabil ca deocamdata clasamentele (Camera Deputatilor si Senat) nu au relevanta foarte mare. Poate ca multi din cei ce au votat nici macar nu au stiu ce voteaza. Si poate ca nu le pasa de clasamentele astea.
Dar macar noi putem sa incercam sa aratam ca noua ne pasa.

Si daca ne-ar pasa mai mult?

Daca ne-ar pasa mai mult, am avea mai multa grija cu cine votam data viitoare. In loc sa ne intereseze ca e anti-Basescu sau anti-Iliescu (sau invers), ca arata bine in afise ori ca ne-a promis ca cresc pensiile, poate sa ne intereseze mai degraba ce a facut pentru tine (noi).

Poate ne pasa de initiativele ecologice votate sau de drepturi civile digitale. Ori poate doar ne pasa daca a fost prezent in Parlament sa voteze ori a chiulit. Sau poate vrei te intereseaza altceva si atunci sa-ti faci tu propriul tau clasament.

Toate variantele sunt posibile (ba chiar probabil si altele mai complicate) pentru ca Hartapoliticii.ro este acum open source si poti sa propui unele modificari sau taguri.

Asta se numeste in termeni pomposi democratie participativa.

Mai simplu zis: Trebuie sa-ti pese. Mai mult.

Gresesc? Visez?

02/02/12

ACTA cea de taina cu MCSI

Alaltaieri primesc un telefon de la cineva dintr-o firma de comunicare, ca dnul ministru de la MCSI, Valerian Vreme, vrea sa se intalneasca cu bloggerii, si ca eu as fi fost un alt treilea ales, recomandat de X si Y (bloggeri cu state vechi) ca m-as pricepe la chestiunea cu ACTA, desi el nu ma cunoaste.

Am intrebat de 2 ori daca sunt siguri ca eu vreau sa vin (ca de obicei eu nu scriu de bine de nimeni, nici macar de mine) si dupa ce au confirmat m-am prezentat ieri seara de la 19 00, alaturi de ceilalti 2 blogeri (Arhi si Dan Dragomir) Arhi a mai scris si in timpul intalnirii si dupa (asta din urma mai consistent). Dan a scris aici.

De partea cealalta 4 persoane de la MCSI, inclusiv Ministrul. La mijloc, Tudor Daescu de la FF Communication.

Personal, n-am inteles scopul acestei intalniri. Daca a avut vreunul.
Daca a fost “doar o intalnire cu blogerii (whatever that means)” atunci probabil ca o putem bifa ca indeplinita.

La inceput Ministrul a zis ca “Voiam sa ma intalnesc de mai multa vreme cu cei din mediul virtual, mai ales cu cei din Bucuresti, si nu neaparat despre ACTA” si “Vreau sa vorbiti voi mai mult” dupa care discutia a saltat de la un subiect la altul (unele mult off-topic), dar a inceput si s-a terminat cu ACTA.

Pe subiect, ce n-am notat eu (mental) si merita mentionat (cu italic comentariile mele de astazi.) Tonul poate parea dur, insa majoritatea discutiilor a fost extrem de ponderate.

- De ce am semnat ACTA? Pentru ca asa ne-a zis UE si nici un minister avizator nu a zis nu. Ce s-ar fi semnat daca nu am fi semnat? Un raspuns mai degraba dedus este ca am fi pusi in aceiasi oala cu China si India, adica o tara sursa de contrafaceri.
Din partea Romaniei nu a participat nimeni la negocieri, Romania doar a primit tratatul pe care putea sau nu sa-l semneze.
Adica Alin a avut perfecta dreptate: servilismul autoritatilor romanesti

- De ce Germania a preferat sa nu semneze inca? Noi nu suntem Germania, ei sunt tara de rangul intai. Ok, atunci de ce Cipru a preferat sa nu semneze inca ? Nu ne comparam nici cu Cipru. Atunci, e momentul sa emigram a fost comentariul meu cinic.

- Sunteti contra ACTA, deci sunteti pro-piraterie, ni s-a explicat. Ce naiba sa mai comentezi la ineptia asta.

- Industriile de copyright si marci au o problema (adica pirateria) si au gasit solutia (adica ACTA) Veniti voi cu solutii pentru problema lor.

- Dispozitiile referitoare la cooperarea directa intre ISP(mediul privat in general) si titularii de drepturi nu sunt obligatorii. Oricum in Romania se pot obtine date doar daca se iau de la o instanta de judecata (partial adevarat, MCSI are competente pe legea 365/2002, e adevarat ca nu le-a folosit). Corect, am replicat - insa legislatia si oamenii se schimba, un tratat international semnat este extrem de greu de modificat si face parte din dreptul intern, deci este o motivatie suficient de serioasa pt a implementa pe viitor astfel de masuri.

- Solutia MCSI: Sa facem un grup de lucru in care sa fie invitati toti, ca sa explicam (intr-un fel de White Paper) o interpretare corecta a ACTA Personal, am respins ideea - un
asemenea document nu are nicio valoare juridica, putind fi usor respins de oricare din parti in viitor. Mai mult, un astfel de document intocmit acum ar reprezenta doar o pozitie pro-ACTA, iar tratatul nu este obligatoriu inca.

- Industriile de copyright si marci au facut lobby. Guvernele asculta in special industria (eu intotdeauna am crezut ca guvernele trebuie sa asculte de cetateni, nu de firme)

- Nu va convine, faceti lobby contra Well, guess what - exact aia o sa facem ! :-)

Este absurd sa discuti in termenii ultimului dialog mentionat cind ai de a face pe de o parte cu lobby-ul agresiv, global si profesonist al “industriilor creative", iar de pe alta parte vreo 2 maini de cetateni suficient de nebuni sa creada ca trebuie sa aiba si ei dreptate.

In viziunea mea (utopica?) este rolul Guvernului si al Parlamentului sa fie cei care poate sa reprezinte interesul cetatenilor in aceasta dezbatere, si sa intelega sa balanseze interese comerciale in momentul in care aduc atingere unor drepturi fundamentale.

Dar pentru a face asta, ar trebui sa intelegi drepturile omului si de ce ele sunt baza unei societati democratica. Daca nu, orice discutie referitoare la drepturile cetatenilor vs. drepturile industriei sunt lipsite de orice fundament comun. E o discutie in gol.

Intalnirea a fost deschisa insa, iar dialogul civilizat (doar cu unele mici scaparari de o parte si de alta). Unul dintre reprezentantii din MCSI (cum ar fi Secretarul de stat Fecioru, sper ca am retinut bine numele) a fost mai agresiv la adresa a ceea ce spuneam noi, de parca ar fi dorit sa dea replica si era sigur ca are dreptate in orice subiect. Altii (cum a fost Sec. Gen Adj. Bogdan Savonea) a fost mai ponderat si ne-a dat dreptate in unele privinte. Ministrul Vreme a ascultat in dese randuri si a incercat sa vina cu contra-argumente, dar intr-un mod prietenos.
Rog ceilalti participanti la dezbatere sa ma corecteze, daca am gresit pe undeva.

Totusi, ca o concluzie generala - in afara de cele 3 articole probabile din blogosfera - nu stiu daca iese ceva semnificativ din dezbaterea asta. Pacat.

Revin in curind cu o alta insemnare pe fondul problemei ACTA.

30/01/12

  16:42:19, by Bogdan, 906 words  
Categories: Stiri - Romania, Legislatie, Drept & Internet, Drept de autor

Top cinci probleme ale tratatului ACTA

ACTA (Acordul Comercial Împotriva Contrafacerii) ar trebui sa fie un tratat comercial plurilateral. In fapt, este doar o batjocura la adresa cetatenilor obisnuiti si un exemplu perfect de lipsa minima de transparenta legislativa.

Care ar fi problemele majore? (3 pe fond, 2 pe forma)

1. Monitorizarea utilizatorilor de Internet. Practicile propuse de ACTA pot duce la “monitorizarea generalizată a activităților utilizatorilor de internet” si “înregistrarea sistematică a datelor”. O zice Autoritatea Europeana de Protectie a Datelor Personale negru pe alb (Aviz 2010 ref la ACTA).
Un asemenea sistem de monitorizare generaliazata a fost deja declarat ilegal de catre Curtea European de Justitie (cazul Scarlet vs. Sabam)

2. Ignorarea statului de drept si “privatizarea aplicarii legii” Articolul 27 al ACTA vorbeste despre cooperarea cu mediul de afaceri pentru aplicarea dispozitiilor civile si penale ale tratatului. Adica poate fi deconectarea utilizatorilor de Internet de catre ISP, pe baza unor simple presupuneri ale titularilor de drepturi. Fara proces, fara drept la aparare.Asta s-a intamplat in Irlanda printr-un acord privat intre titularii de drepturi si principalul ISP de pe piata.

3. Pedepse penale pentru avantaje economice “indirecte” Parlamentul European a cerut deja dispozitii pentru o clauza de minimis - care ar exclude in mod expres pedepse penale pentru activitatile “facute de persoane in scop personal si nonprofit", ca si pentru activitatile legate de exceptiile prevazute de legea drepturilor de autor (comentariu, critica, etc.). Comisia nu a tinut cont de aceste aspecte, deci a lasat textul din tratat vag. Oricum se includ activitatile - “cel puțin pe cele efectuate sub forma activităților comerciale pentru avantaje economice sau comerciale directe sau indirecte.” Ce-i aia un avantaj economic indirect? Un schimb de bannere?

4. ACTA a fost negociata nerespectind cele mai elementare reguli de transparenta. Reprezentantii societatii civile si chiar membrii Parlamentului European au fost respinsi de le negocieri. Textele, negociate din 2008, se aflau pe surse. Doar reprezentatilor marilor titulari de drepturi si ai statelor au putut participa la dezbateri. Nici chiar acum, cind textul documentului final este public, nu s-au putut obtine aceste documente. Aceasta este cu atit mai important la un tratat international, cita vreme aceste documente sunt folosite pentru interpretarea corecta a tratatului. Sa nu mai spun ca in Romania nu auzise mai nimeni de ACTA pina acum la semnarea acestuia.

5. Textul este vag si neclar In momentul in care ai un tratat la nivelul acesta si care vorbeste inclusiv de pedepse penale, este necesar sa fie cit mai corect explicitat. Mai ales ca fiecare tara va trebui sa-l implementeze dpdv legislativ. Luati textul si cititi-l.(romana sau engleza) Fara un expert in probleme de probleme juridice de proprietate intelectuala, nu cred ca intelege cineva mare lucru. Dupa cum vedeti si comentariile mele sunt pe interpretari si nu pe un text extrem de precis. Oricine ar dori sa incepe o noua afacere pe Internet, ar trebui sa se gandeasca de n-spe ori daca face un avantaj comercial indirect, chiar prin potentiala utilizare ilegala a operelor de catre altii. WTF?

Daca as fi de rea-credinta as spune ca punctele 4 si 5 de fapt ascund realitatea a ceea ce se doreste: un sistem de tipul celor 3 lovituri (ca in Franta) de implementat in toata lumea si realizarea de Deep Packet Inspection pentru toti utilizatorii de Internet.

Daca as fi de buna credinta, ar trebui sa zic ca un singurul lucru este cert: Tratatul pune drepturile de proprietate intelectuala mai presus de drepturile fundamentale.

Dupa cum spuneam mai sus - textul este in mare masura periculos pentru interpretarile care se pot face. Tocmai de aceea e bine sa mentionam opiniile detaliate ale mai multor specialisti care au analzat ACTA:

Opinii contra ACTA


Opinii pro-ACTA

Pentru cei ce sunt interesati de actiunea, site-ul Asociatiei pentru Tehnologie si Internet (ApTI) va prezinta mai multe informatii cu privire la cum se va decide in Parlamentul European si cel al Romaniei si cum puteti actiona. Poate si cu un site separat.

Gasiti detalii referitor la actiunea la nivelul Parlamentului European si la:
http://edri.org/stopacta
https://www.laquadrature.net/wiki/How_to_act_against_ACTA
http://acta.ffii.org/

Maine, sunt la o discutie online pe tema asta la Hotnews,
daca aveti mai multe intrebari sau pur si simplu aveti chef sa dezbatem subiectul.

In final 3 idei:

a)Sa nu demonizam propunerea mai mult decit este in realitate. Nu se propune nici inchiderea Internetului si nici pedepese cu inchisoarea pentru cei care dau jos de pe torrente (de fapt astea deja exista, doar ca nu prea se aplica). Isteria nu ajuta, argumentele da.

b)Dezbaterea referitoare la ACTA se va intinde pe mai multe luni sau poate chiar ani. Media traditionala si politicientii isi vor pierde interesul (asa cum nici nu l-au avut pina acum 6 zile), dar problema ramine.

c)IMHO, ACTA nu este cel mai rau act normativ care ar putea fi adoptat si ar aduce atingere grava drepturilor fundamentale pe Internet. Chestiunile de blocare a Internetului sau de pastrare a datelor de trafic sunt pe teava ori au fost adoptate - si au efecte directe chiar incepind de maine.

Asa ca pastrati-va ochii deschisi si judecata limpede! :D

22/12/11

  14:29:18, by Bogdan, 1699 words  
Categories: Stiri - Romania, Legislatie, Retentia datelor

Legea pastrarii datelor de trafic a fost respinsa de Senat

Cei care au urmarit subiectul isi amintesc probabil ca, dupa scrisoarea de la Comisie pe tema posibilitatii inceperii procedurii de infringement pentru ne-implementarea directivei privind pastrarea datelor de trafic informational (numita de o parte din presa ca Legea Big Brother), ministrul roman al comunicatiilor s-a supus cerintelor si a scos noua legea in fata.

Si desi am re-amintit de ce este o mare prostie, iar Dataprotection.ro a refuzat sa sustina un copy&paste dupa o lege deja declarata neconstitutionala, Ministrul s-a incapatat sa o sustina in continuare.

Pina la urma se pare insa nu a reusit sa convinga Guvernul ca trebuie adoptata, si a depus-o in Parlament ca proiect propriu (el si inca un deputat).

Intrata in Senat in procedura de urgenta, proiectul a fost rapid, dar nu in directia dorita.
Astfel, opinia Guvernului cu privire la proiect este una tipica pentru Pilat din Pont, si nu pentru un proiect al unuia din Ministri sai- ne spalam pe maini de problema:

Guvernul alege să nu îşi asume niciun punct de vedere, considerând că “Parlamentul este singurul în măsură să se pronunţe asupra adoptării” propunerii legislative.

Comisiile desemnate (juridica si de drepturile omului) au propus respingerea sa, iar Senatul a respins proiectul ieri .

Deci proiectul va trece la Camera Deputatilor, unde urmeaza o alta runda de dezbateri. Speram cu acelasi rezultat.

Puteti urmari mai multe detalii pe pagina de la ApTI.ro

Update - si discutiile din Senat pe aceasta tema inainte de vot. Votul a fost unanim impotriva proiectului. Cititi un pic prima parte pentru a vedea ridicolul situatiei prin care reprezentatntul MCSI sustine proiectul, desi scrisoarea oficiala de la guvern spune exact contrariul.

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind reţinerea datelor
generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de
servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.
Din partea iniţiatorilor, dacă doreşte cineva… Nu doreşte.
Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Fecioru. Vă rog. Microfonul

Domnul Marius-Constantin Fecioru - secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor şi
Societăţii Informaţionale:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Guvernul susţine această iniţiativă legislativă, în special şi datorită faptului că România se
află în al treilea an al procedurii de infringement şi, începând cu luna ianuarie, va intra în ultima
etapă a acestei proceduri, şi anume trimiterea la Curtea de Justiţie.

Domnul Vasile Blaga:
Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.
Domnule preşedinte Greblă, vă rog. Este raport comun al comisiilor.

Domnul Toni Greblă:
Este un raport comun cu Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi. Membrii
ambelor comisii, în unanimitate, au hotărât să adopte un raport de respingere a propunerii legislative.
Pe scurt, stimaţi colegi, vreau să vă informez că, în 2008, o lege similară, Legea nr. 98/2008,
a fost adoptată de Parlament. Curtea Constituţională, un an mai târziu, a declarat-o în întregime
neconstituţională. De atunci, în vidul legislativ, s-a venit recent cu această propunere legislativă,
pentru care atât Consiliul Legislativ, cât şi Guvernul opinează în documentele scrise, transmise
comisiilor reunite, că textul legii pare a fi neconstituţional pentru că este identic cu cel din 2008, dar
că respectă prevederile directivei Uniunii Europene. Şi Guvernul, pentru prima dată, în scris,
consideră că Parlamentul este singurul în măsură să se pronunţe asupra adoptării acestuia.
Neputând să trecem peste acest aspect al neconstituţionalităţii textului de lege în întregime,
vă propunem un raport de respingere a propunerii legislative.
Legea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Domnul Vasile Blaga:
Vă mulţumesc.
Din partea colegilor senatori sunt puncte de vedere?

Domnule senator Ţuţuianu, vă rog.
(Domnul senator Adrian Ţuţuianu, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul
central pentru a lua cuvântul.)

Domnul Adrian Ţuţuianu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi,
Am rugămintea la dumneavoastră să fim atenţi cu privire la această propunere legislativă,
pentru că este una nu doar cu încărcătură politică, ci şi cu serioase aspecte care privesc drepturi şi
libertăţi fundamentale ale omului.
Am să încep, mai întâi, întrebând reprezentantul Guvernului dacă cumva a primit alt mandat
de la Guvern, pentru că în punctul de vedere comunicat în scris Parlamentului, nu are rost să intru în
toate detaliile, se spune aşa:
„Având în vedere obiectul de reglementare al acestei propuneri legislative, considerăm că
Parlamentul este singurul în măsură să se pronunţe asupra adoptării acesteia.”
Deci, în niciun caz, Guvernul nu a spus, cel puţin prin acest document, că susţine această
propunere legislativă.
În al doilea rând, să ne lămurim puţin despre ce este vorba. Este vorba despre o propunere
legislativă aparţinând celor doi deputaţi din PDL, domnul Valerian Vreme şi Adrian Bădulescu, domnul
Valerian Vreme fiind şi ministrul comunicaţiilor, prin care se reia, practic, textul Legii nr. 298/2008 prin
care se instituie furnizorilor de servicii şi reţele publice de comunicaţii electronice destinate
publicului sau de reţele publice de comunicaţii, obligaţia de a stoca pe o perioadă de 6 luni datele de
trafic şi localizare a persoanelor fizice şi juridice. Aceasta reprezintă, potrivit art. 3 din lege, datele
necesare pentru urmărirea şi identificarea sursei, destinaţiei, datei, orei şi duratei unei comunicări,
tipul de comunicare, echipamentul de comunicaţie sau a dispozitivelor folosite de utilizator, a
locaţiei echipamentului de comunicaţii mobile.
De asemenea, art.1 alin. (2) include în categoria datelor de trafic şi localizare a persoanelor
fizice şi juridice datele conexe necesare pentru identificarea abonatului sau a utilizatorului
înregistrat, fără a defini ce înseamnă aceste „date conexe”.
Cam acesta este obiectul de reglementare.
Acum, cu privire la evoluţia legislativă în materie, vreau să vă sesizez că această Lege
nr. 298/2008 a fost atacată la Curtea Constituţională care, prin Decizia nr. 1258 din 8 octombrie
2009, a declarat legea neconstituţională în integralitatea ei.
Ce au făcut cei doi colegi ai noştri? Au reintrodus în dezbaterea parlamentară acelaşi proiect
de lege, cu aceleaşi date şi cu aceeaşi formă, iar eu cred că acest lucru ne arată două chestiuni.
În primul rând, acest Guvern nu a fost în stare, din anul 2009 până astăzi, doi ani de zile, să
elaboreze un act normativ care să ţină seama, pe de o parte, de directiva europeană în materie iar, pe
de altă parte, de ceea ce a reţinut Curtea Constituţională în motivarea Deciziei nr. 1258/2009.
În al doilea rând, se vine de către iniţiatori cu ideea că această reglementare este absolut
necesară şi trebuie rezolvată problema de urgenţă pentru că România ar putea face obiectul unei
acţiuni de infringement. Sigur că se pune întrebarea de ce Guvernul, doi ani de zile, nu a fost în
stare să vină să rezolve această problemă, respectând şi normele dreptului naţional, dar şi ale
dreptului comunitar? De ce se apelează astăzi la această manieră de legiferare de chiar ministrul
comunicaţiilor, care era responsabilul pe domeniu şi era obligat să vină cu o reglementare care să
respecte cele două cerinţe?
Acum, pe fondul legii, tot pentru a nu fi considerat subiectiv, am să vă citez câteva lucruri
pe care le reţine Curtea Constituţională, fiindcă textele sunt identice. Iată ce spune Curtea
Constituţională a României.
„Curtea Constituţională consideră că lipsa unei reglementări legale precise, care să
determine cu exactitate sfera acelor date necesare identificării persoanelor fizice sau juridice
utilizatoare, deschide posibilitatea unor abuzuri în activitatea de reţinere, prelucrare şi utilizare a
datelor stocate de furnizorii serviciilor de comunicaţii electronice destinate publicului sau de
reţelele publice de comunicaţii.
Limitarea exerciţiului dreptului la viaţă intimă şi la secretul corespondenţei şi a libertăţii de
exprimare, de asemenea, trebuie să aibă loc într-o manieră clară, previzibilă şi lipsită de echivoc,
astfel încât să fie îndepărtată, pe cât posibil, eventualitatea arbitrariului sau abuzului autorităţilor în
acest domeniu. (…)
Legiuitorul nu defineşte – reţine, de asemenea, Curtea Constituţională – ce se înţelege «prin
ameninţări la adresa securităţii naţionale», astfel că, în lipsa unor criterii precise de delimitare,
diverse acţiuni, informaţii sau activităţi obişnuite de rutină ale persoanelor fizice şi juridice pot fi
apreciate în mod arbitrar şi abuziv, ca având natura unor astfel de ameninţări.(…)
În materia drepturilor personale – reţine, de asemenea, Curtea Constituţională –, cum sunt
dreptul la viaţă intimă şi libertatea de exprimare, precum şi a prelucrării datelor cu caracter
personal, regula unanim recunoscută este aceea a garantării şi respectării acestor drepturi” şi că
statul are obligaţia să se abţină în a emite reglementări care să contravină unor drepturi şi libertăţi
fundamentale.

De asemenea, se reţine de către Curtea Constituţională că nu este justificată într-un mod
acceptabil obligaţia legală cu caracter continuu, general aplicabilă, de stocare a acestor date de
interes personal.
Ca să tragem o concluzie, fiindcă decizia are o motivare pe patru-cinci pagini, eu cred că
această propunere legislativă încalcă drepturi şi libertăţi fundamentale, este de neacceptat într-o
democraţie constituţională şi într-un stat de drept şi că Guvernul, aşa cum am spus, avea obligaţia să
pună de acord această decizie a Curţii Constituţionale cu reglementarea europeană, şi nu să vină în
faţa noastră cu un nou act normativ, care îl copiază pe cel declarat neconstituţional.
Acestea sunt argumentele pentru care grupul nostru parlamentar nu va susţine adoptarea
propunerii legislative.
Vă mulţumesc mult.
(Domnul senator Adrian Ţuţuianu, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)

Domnul Vasile Blaga:
Mulţumesc mult şi eu, domnule senator, pentru precizările făcute.
Nemaifiind luări de cuvânt, declar încheiate…

Domnul senator Frunda? Vă rog.
Scuzaţi-mă, dar nu v-am observat. Microfonul 2.

Domnul Frunda György:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Foarte scurt, sub un minut.
Într-adevăr, este nevoie de reglementare în domeniu. Aşa este, cum a spus domnul coleg,
există o contradicţie între directiva la care se face referire şi decizia Curţii Constituţionale române,
care a declarat neconstituţionale articolele. Trebuie să respingem această cerere şi s-o trimitem la
Camera Deputaţilor, unde se poate face sincronizarea constitutivă a iniţiativei legislative.
Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Blaga:
Vă mulţumesc mult.
Absolut de acord cu dumneavoastră, domnule senator, ca, de altfel, şi cu domnul senator Ţuţuianu.
Declar încheiate dezbaterile generale.
Votul, după ora 12.30.
***************************************************

La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind reţinerea datelor
generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de
servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.
Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă
Cameră sesizată.
Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.
Vă rog să votaţi.
Raportul de respingere a întrunit 91 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, iar
proiectul de lege a fost respins.

12/12/11

Datele publice libere si libertatea de a fi penibil

Intro - daca nu stiti la ce ne referim cind vorbim de date publice deschise (open data), un document al ApTI din Aprilie 2011 poate fi de folos pentru o introducere in subiect.

Astazi Neelie Kroes, Comisarul European pt Agenda Digitala a facut apologia datelor publice deschise care trebuie sa fie puse la dispozitia tuturor celor interesati in mod liber. Un set de modificari ale directivei PSI isi propune sa fie mai activ in deschiderea acestei “mine de aur". (“Administrațiile publice europene stau pe o „mină de aur” cu un potențial economic neutilizat, reprezentat de volumele mari de informații colectate de numeroase autorități și servicii publice.”)

Dna Neelie Kroes
Astăzi transmitem un semnal puternic administrațiilor. Datele de care dispuneți valorează mai mult dacă le dați mai departe. Puneți-le acum la dispoziția publicului: utilizând acest cadru pentru a vă alătura altor lideri inteligenți care profită deja de pe urma deschiderii datelor. Contribuabilii au plătit deja pentru aceste informații și s-ar cuveni ca noi să le punem la acum dispoziția acelora care doresc să le utilizeze în moduri noi, care să ajute cetățenii și să creeze locuri de muncă și creștere economică.

Un articol din Capital de ieri ne arata nu doar faptul ca singurul sistem electronic din Romania (SEAP - elicitatie.ro) care punea datele la dispozitie intr-un format electronic automat a inchis robinetul, ci si penibilitatea si impotenta intelectuala a liderilor romani:

Cristina Trailă, președintele ANRMAP:
menționează că pe acest portal sunt prezentate informațiile oficiale pe care ar trebui să le folosească cei interesați. „Celelalte site-uri sunt creații ale unor firme private care nu fac altceva decât să intermedieze informația, în scopul obținerii de contracte de consultanţă“

MCSI
nu încurajează existența site-urilor „ce prezintă utilizatorilor săi informații provenite din surse neconforme și/sau nevalidate de o instituție abilitată în gestionarea acestor informații

Ce ne trebuie noua sector privat care sa re-utilizeze informatiile publice? Sa piara aceste capuse care traiesc pe spatele statului!!! :>:>:>

Oare e vreun exemplu mai bun ne trebuie sa intelegem cum privesc conducatorii institutiilor publice sectorul care il pastoresc ca pe o mosie personala? Poate doar, daca mai tineti minte panoplia de servicii din eRomania1 (care ar fi trebuit sa fie finalizat pina acum) si care erau identice cu cele dezvoltate de privati?

Tot pe tema Open Data, vezi si un articol recent al lui Mircea Sarbu in Business Magazin - Date pentru tot poporul.

25/11/11

  16:32:58, by Bogdan, 205 words  
Categories: Stiri - Romania, Pareri personale, Drept de autor

Europeana, cifre si cultura de linga noi

Ne-am obsinuit cu Romania care e pe la coada mai tuturor clasamentelor facute in Uniunea Europeana. Ca atare nu trebuie sa ne mire ca nici la numarul operelor culturale postate in Europeana.eu - celebrul portal online de cultura a Uniunii Europene - nu stam prea bine(approx 36 000).

Comisia Europeana a trasat sarcina (exagerez, este doar o recomandare) ca pina in 2015 sa ajungem la 789 000 de opere. Deocamdata Ministerul Culturii nu zice ce facem in directia asta.

In plan paralel un concurs de fotografie strange approx 6 000 de imagini originale ale monumentelor istorice din Romania. (Se poate sa fie si alte exemple in acest sens - orice recomandare in comentarii ar fi buna). Toate sub o licenta libera, ce permit incarcarea lor in Europeana.eu fara nicio bataie de cap legata de drepturile de autor.

Nu stiu cum, dar mie mi se pare ca reprezentantii Romaniei responsabili de popularea Europeana.eu cu continut cultural de valoare din Romania ar trebui sa sara in sus de bucurie ca cineva le-a facut o parte din treaba. Nu am vazut nicio reactie.

Poate ca nu au stiut, asa ca ne-am gindit sa le trimitem o scrisorica sa intrebam ce si cum.

(Sfarsitul acestui episod, cind lumea cumpara in draci de BlackFriday si noi intrebam de cultura. Bre.)

1 ... 3 4 5 ...6 ... 8 ...10 ...11 12 13 ... 51

Blog juridic al lui Bogdan Manolea cu informatii referitoare la legislatie, jurisprudenta, articole si stiri legate de domeniul Dreptului Tehnologiei Informatiei din Romania si strainatate.

Subscrie la acest blog pentru a primi actualizarile prin e-mail

Adresa de e-mail


Realizat de FeedBlitz

  XML Feeds

Search

February 2018
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
 << <   > >>
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28        

Multumesc

V-a fost util ceva de pe blog sau pe de site ?
De azi va permit sa imi lasati un multumesc
blogtool