Category: "Stiri - Romania"

Pages: 1 3 5 ...6 ...7 8 9 10 11 12 ... 51

29/10/14

  13:22:00, by Bogdan, 992 words  
Categories: Stiri - Romania, Pareri personale, Jurisprudenta, Retentia datelor, Viata privata

Victorie si totusi un esec! Comentarii despre motivarea deciziei Curtii Constitutionale la inregistrarea utilizatorilor Prepay si WiFI

Articol publicat initial pe http://privacy.apti.ro

Acum câteva zile (mai precis pe 24 octombrie) a fost publicată și motivarea Curții Constituționale (CCR) cu privire la neconstituționalitatea proiectului de lege de înregistrare a cartelelor pre-pay și a utilizatorilor de WiFi.

Deși am susținut de multă vreme că este un proiect de lege prost, care nu-și va atinge scopul propus și care aduce atingere dreptului la viață privată – deci ar trebui să mă bucur de decizia CCR. Dar trebuie să recunosc că motivarea este extrem de subțire și – cu privire la unele aspecte tehnice importante - pur și simplu eronată.

1. Eroare: datele de trafic și datele abonaților sunt 2 chestiuni distincte.

Motivația este axată în jurul ideii că legea pentru înregistrarea datelor abonaților este doar o anexă sau un follow-up al legii privind păstrarea datelor de trafic. Ba chiar am impresia că CCR confundă datele de trafic cu datele abonaților. Cred că, din păcate, CCR se află într-o eroare de fond majoră care și-a pus amprenta în mod negativ asupra argumentației.

Chiar dacă nu mi-ar servi la nimic să demontez decizia CCR, trebuie să fim corecți: nu există nicio legătură directă între datele de trafic și datele abonaților. Sunt două concept diferite atât tehnic, cât și juridic. Singura legătură dintre cele două este că ambele pot fi date personale (sau cel puțin date care pot aduce atingere vieții private) în sectorul comunicațiilor electronice.

Să înțelegem corect diferențele:

Datele de trafic sunt date tehnice necesare comunicațiilor electronice. Ele sunt colectate și procesate de către operatorii de telefonie și Internet ca urmare a necesității realizării comunicației. Fără colectarea lor comunicația electronică nu ar fi posibilă. Ele sunt definite în mod precis în art 2 (b) din legea 506/2004.

Datele de trafic pot identifica în mod indirect o persoană șî ca atare, conform definiției de la art 3 a) din legea 677/2001 pot fi date cu caracter personal.

Un aspect suplimentar este că datele de trafic sunt colectate automat, fără ca o persoană fizică să știe în fiecare moment ce date sunt colectate despre el – deci ridică niște probleme suplimentare dpdv al vieții private. De aceea există obligații specifice cf. Legii 506/2004 art 4.

Accesul la datele de trafic ar trebui să se facă exclusiv cu autorizarea unui judecător așa cum este prevăzut și în Codul de Procedură Penală.

Datele abonaților (și ele sunt cele care sunt obiectul reglementării în propunerea pre-pay) sunt date personale care identifică în mod direct o persoană. Ele sunt transmise în mod direct de o persoană ce vrea să se aboneze la serviciile de comunicații electronice și să beneficieze de un abonament (deci plată după efectuarea serviciilor) și sunt necesare pentru derularea contractului de comunicațiile electronice. Sunt date personale trimise voluntar și vizibil.

Cu toate acestea, o comunicație electronică poate să aibă loc fără a avea datele abonaților.

Ca atare procesarea datelor abonaților este identică cu procesarea datelor persoanelor fizice din alte contracte (de ex. energie, credite, apa, gaz) și este reglementată de regulile generale din legea 677/2001. De aceea nici nu există o definiție a datelor abonaților. Singurul aspect specific sectorului comunicațiilor electronice – și care este reglementat prin art 11 legea 506/2004 – este înscrierea în Registrul Abonaților – care este un drept și nu o obligație pentru abonat.

Accesul la datele abonaților în sectorul comunicațiilor electronice ar trebui să se facă exact în aceleași condiții ca și accesul la datele abonaților din orice alt sector comercial.

Deci ceea ce aduce nou legea cu privire la înregistrarea cartelelor pre-pay și WiFi – și un aspect tratat superficial de decizia CCR, IMHO - este dacă operatorii trebuie să colecteze mai multe date personale decât ar fi strict necesar pentru realizarea tehnică a unei comunicații – doar pentru ca ar putea fi necesare organelor de urmărire penală. Aici CCR face un copy-paste din decizia trecuta precizând doar că „nici Constituția și nici jurisprudența Curții Constituționale nu interzic stocarea preventivă, fără o ocazie anume, a datelor de trafic și de localizare” (par 46) , deși în proiectul de lege supus discuției nu este vorba de date de trafic și de localizare, ci de datele abonaților.

Deci , daca Constituția nu ne interzice stocarea preventivă, înseamnă ca se pot da orice legi pentru a stoca orice date personale, doar în ideea ca ar putea fi necesare pentru activitatea de poliție sau combatere a terorismului?

Eu cred că nu și CEDO a fost foarte clar în privința asta – atât în cazul Marper vs. UK, dar și în Klass vs Germania:

CEDO a statuat pericolul pe care o lege care permite supravegherea secretă îl reprezintă la adresa democrației sub pretextul apărării ei, afirmând că “statele contractante nu pot, în numele luptei împotriva terorismului și spionajului, să adopte orice măsuri pe care acestea le consideră necesare”

2. În același timp să apreciem corect fondul analizei textului criticat care puncteaza o serie de aspecte concrete – pe care le-am subliniat și noi în luările de poziție publice anterioare – care duc la considerarea măsurii ca fiind total disproporționate:

Propunerea nu este formulată clar, riguros și exhaustiv pentru a oferi încredere cetățenilor, caracterul strict necesar într-o societate democratică nu este pe deplin justificat, iar proporționalitatea măsurii nu este asigurată prin reglementarea unor garanții corespunzătoare (Par. 44 din Decizie)

cum ar fi:

  • inexistența garanțiilor și măsurilor tehnice și operaționale pentru întreaga activitate

  • lărgirea subiectelor de drept cărora le incumbă obligația de a reține și stoca datele

  • neclaritate cu privire la cine pune la dispoziție formularul tipizat și care, astfel, colectează aceste date

  • neclaritate cu privire la obligațiile celor ce vand cartele pre-pay cu privire la a garanta confidențialitatea, securitatea și utilizarea acestor date

  • neclaritate cu privire la obligațiile de garantare a securității datelor din partea celor care colectează datele cu privire la

  • inexistența modalitații în care datele sunt accesate și utilizate, ceea ce face ca “legea să fie viciată în mod iremediabil”

În concluzie decizia CCR lasă larg ușa deschisă pentru un nou text legislativ pe problema înregistrării cartelelor PrePay și lasă impresia că nu a înțeles aspectele tehnice de bază ale cazului.

Daca aveti comentarii - puteti sa le lasati pe articolul initial de pe http://privacy.apti.ro

23/09/14

  14:27:00, by Bogdan, 809 words  
Categories: Stiri - Romania, Legislatie, Drept & Internet, Criminalitate informatica, Viata privata

Legea securitatii cibernetice revine pe fast forward

Doar nu credeati ca o data cu decizia pe pre-pay, onor alesii nostrii si institutiile impingatoare de securism cibernetic au inteles ca textele de lege ar trebui dezbatute serios - mai ales cele care aduc atingere libertatilor fundamentale?

Propunerea de lege prvind securitatea cibernetica a Romaniei n-a mai fos dezbatuta in Camera Deputatilor, ca a trecut prin adoptare tacita pe 17 Septembrie.

De cum a fost trimisa la Senat, a primit termen de 2 (doua) zile (adica maine) pentru a primi raport de la Comisia de aparare (adica Comisia de fond). (desi NU este oficial in procedura de urgenta). Evident, comisia de drepturile omului nu a fost inclusa nici macar pentru aviz.

Dupa cum v-am mai precizat deja, propunerea asta de lege este mult mai naspa decat cea cu pre-pay-ul care un mizilic. Sa va reamintesc cele mai interesante propuneri:

  • Toate firmele (ca SRI zice ca utilizatori nu inseamna persoane fizice, eu zic ca inseamna - dar sa nu ne pierdem in detalii) trebuie sa “permita accesul la date” acestor autoritati (SRI, MApN, MAI, ORNISS, SIE, STS, SPP, CERT-RO si ANCOM). Accesul se face la simpla “solicitare motivata". Atentie mare - nu e vorba sa dai datele informatice pe care le ai si care ar putea sa ajute la vreo investigatie, ci “accesul la date", daca n-am fost prea subtil cu diferenta asta.
  • Toate firmele care au un laptop, smartphone sau orice alt device trebuie sa adopte politici de securitate cibernetică, ca si să identifice şi să implementeze măsurile tehnice şi organizatorice adecvate pentru a gestiona eficient riscurile de securitate. Asta inseamnă minim 1500 de euro/firma investiți in securitate. (o sa vedeti ce chestii frumoase trebuie sa scrieti in politicile de securitate cibernetica…)
  • In vreme ce UE ne cere ca aceste instituții care se ocupa de domeniul securității cibernetice să fie “organisme civile, care să funcționeze integral pe baza controlului democratic, și nu ar trebui să desfășoare activități în domeniul informațiilor", noi dam SRI-ul ca cea mai democratica, civila si apropriata de cetateni dintre institutii. Competenta tehnica o avea, dar sub control democratic nu este. Si nici nu cunoaste termeni precum dezbatere publica, acces la informatii publice sau transparenta decizionala.

Dar va zic - nu va agitati prea mult!

Oricum Senatul nu are timp sa dezbata, iar cele “18 victime/secunda (n.m - asta vine 1.5 mil de victime pe zi) ale Internetului” au nevoie de SRI sa le protejeze. Chiar daca ele nu vor.:roll:

De asemenea, observatiile unora si amendamentele depuse nici macar nu sunt luate in considerare pentru este greu sa judeci cu mintea ta. Daca ne zice SRI ceva, atunci asa este cu siguranta. :roll:

Iar argumentele de drepturile omului sau deciziile CCR nu sunt suficiente pentru nimeni - oricum Romania nu este o democratie. CCR a declat ca accesul la datele de trafic trebuie supus controlului unui judecator, dar cu siguranta va decide altfel daca datele accesate pot fi si date de continut (deci mai mult decat date de trafic).:roll:

Solicitările de acces la datele reţinute în vederea utilizării lor în scopul prevăzut de lege, formulate de către organele de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, nu sunt supuse autorizării sau aprobării instanţei judecătoreşti, lipsind astfel garanţia unei protecţii eficiente a datelor păstrate împotriva riscurilor de abuz precum şi împotriva oricărui acces şi a oricărei utilizări ilicite a acestor date. Această
împrejurare este de natură a constitui o ingerinţă în drepturile fundamentale la viaţă intimă, familială şi privată şi a secretului corespondenţei şi, prin urmare, contravine dispoziţiilor constituţionale care consacră şi protejează aceste drepturi.

Am zis destule. Pentru o completare a imaginii generale cititi si articolul lui Dan Tapalaga - Tara Democratiei cu Epoleti. Iar unul dintre autorii de pe Contributors comenteaza sec situatia de detaliu mai bine decat v-as fi descris-o eu:

Mai există de asemenea în România legi proaste, cu dispoziții neconstituționale, adoptate de parlamentari ce fac exces de zel în clădirea unor relații de bună vecinătate cu alte instituții ale statului, precum și instituții ale statului ce fac exces de zel în criticarea Curții Constituționale pentru că cenzurează excesele de prostie intenționată ale Parlamentului. Toate acestea sub acoperirea unei șarade legate de rezultate deosebite, însă selective (mai nou chiar în sens activ-negativ), în lupta împotriva corupției, precum și sub acoperirea a de acum omniprezentei amenințări externe, în special cibernetice și în special din Orientul Mijlociu. Ar fi rizibil dacă nu ar fi trist pentru că înainte să fie albastru precaut a fost roz imaginat, mai ales înainte ca prietenoasa primăvară rusească să își arate delicat ghioceii la Odessa.

Într-un cuvânt, totul e bine în România, țara este sigură și va fi bine protejată cibernetic de acțiuni de subversiune internă realizate în forță, precum puciul parlamentar anticonstituțional din vara lui 2012, un maxim de stabilitate roz sub umbrela alianței ce e datoare să apere România. Uneori chiar și de ea însăși, nu-i așa? Și în continuare, în România, nimeni nu are absolut nicio problemă.

Noapte buna!

18/09/14

  21:38:00, by Bogdan, 268 words  
Categories: Stiri - Romania, Legislatie, Retentia datelor, Viata privata

Romania 2014 - Separatia puterilor in stat? Exemplu practic

Actul 1: Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) decide ca 2 legi sunt neconstitutionale.

Actul 2: SRI si MAI, adica exact cei care au promovat legile, si alti moguli/securistoizi incep sa scrie in presa ca se creeaza un “vacuum juridic” si ca deciziile sunt “de neexplicat".

Culmea este ca Romania are o institutie specializata pe zona de protectia datelor, dar care nu este intrebata niciodata (sau opinia nu este luata in considerare).

Deci puterea executiva si legislativa se unesc sa spuna ca puterea judecatoareasca da decizii obligatorii proaste.

Actul 3: Pentru ca nici jurnalistii si nici onor “specialistii” din ministere nu sunt in stare sa citeasca decizia motivata si sa foloseasca argumentele de acolo , CCR da un comunicat de presa (!?!) in care reia aceleasi argumente juridice.

Curat murdar, coane Fanica!

Dar nu fiti pacaliti de fum - exista un interes direct al MAI si SRI si al celorlalti: motivarea CCR - cea care va conta extrem de mult in a intelege daca o astfel de lege ar fi posibila in viitor si in ce conditii - se va publica intr-o luna, si deci exista un motiv direct pentru a face presiuni pe fata (si probabil si prin spate).:>

Oricum este impresionanta capacitatea celor care se ocupa de aplicarea legii sa fie peste noapte si experti pe zona de drepturile omului. Sunt sigur ca citatul din Klass vs. Germania (CEDO, 1979) sta la loc de cinste in fiecare birou:

“statele nu pot, în numele luptei împotriva terorismului și spionajului, să adopte orice măsuri pe care acestea le consideră necesare”

PS: pe data retention, revin - problema e nitel mai complicata si nu neaparat in bine. Dar rezolvarea e simpla :-)

Tags: ccr, fum, mai, pre-pay, presa, sri

16/09/14

  16:49:00, by Bogdan, 48 words  
Categories: Stiri - Romania, Jurisprudenta, Drept & Internet, Viata privata

Legea PrePay e neconstitutionala. Ne vedem la urmatoarea tentativa...

Curtea Constitutionala a decis astazi ca legea privind inregistrarea utilizatorilor PrePay si Wifi Free este neconstitutionala.

Este a patra tentativa in acest sens, restul de 3 s-au oprit in Parlament. La aceasta am explicat in detaliu de ce este o ineptie, am fost la singura dezbatere publica organizata si niste presiuni facute pe sub masa.

Din fericire, legea a fost atacata la CCR, tot la presiunea societatii civile, iar CCR a decis azi - absolut logic - ca este total disproportionata si deci neconstitutionala in ansamblul ei.

Am trimis ieri la CCR o interventie la Curte, in care am analizat in mod amanuntit de ce o astfel de lege incalca drepturile omului din perspectiva jurisprudentei CCR, CJUE si CEDO. Va rog sa o cititi cu atentie - inclusiv footnote-urile.

Nu am scris la ea doar eu, a fost un efort colaborativ in care am fost unul din editori alaturi de Estelle (Inthemis) si Anonymousa (stie ea cine e), Valentina si Monica de la ApTI, ca si Niki si Mihai de la APADOR-CH. Ramine se vedem in ce masura Curtea a luat-o in considerare sau nu (motivarea se publica in cam 1 luna in Monitorul Oficial).

Dar aceasta varianta nu va fi ultima cu siguranta, doar sper ca noii sau vechii initiatori, care nici macar la dezbaterile publice nu au curajul sa isi asume proiectul, in loc sa trimita comunicate catre CCR, sa faca bine si sa studieze cateva manuale de drepturile omului. Nu din cele copy&paste de la noi, ci din cele adevarate. Pot sa inceapa cu asta si sa-l puna in practica. Si macar de data asta sa simuleze mai bine dezbatere publica. Macar a cincea oara… Va rog eu frumos!!

Iar industria de profil sa vina sa ne dea 2% din cat nu au cheltuit ei cu implementarea legii asteia ca sa facem o campanie de educare pentru tinerii care sar din like in like fara sa inteleaga ca parerea lor conteaza. (sau oricare din uneltele pozitive, cool si trendy cum ar fi Top 10 cele mai bune unelte (românești) de democrație digitală )

Ah - si mai am o propunere - Comisiile de Drepturile Omului din Senat si Camera Deuptatilor sa fie renumite in Comisiile pentru validarea legilor fara judecata, pentru ca au putut sa dea un aviz - fie el amarit si consultativ - pozitiv pentru un proiect de 5 articole si cu o motivare de 10 randuri in conditiile in care se impunea un human rights impact assesment.

Iar pentru publicul larg - mai bine fiti atenti la proiectul de lege privind securismul cibernetic, ca e mai periculos decat povestea cu prepay. Si care a ajuns la Senat.

Sa fie pace!

06/06/14

  17:07:00, by Bogdan, 1641 words  
Categories: Stiri - Romania, Pareri personale, Drept & Internet, Criminalitate informatica, Viata privata

Ce vrem: Securitate cibernetica sau securism cibernetic?

Noua propunere de lege privind securitatea cibernetica adoptata de guvern pe 30 Aprilie 2014 a trecut aproape neobservata, desi ar trebui sa priveasca orice cetatean detinator de telefon mobil, calculator sau laptop. Pentru ca prin noua lege acestia vor avea nu doar obligatia “să adopte şi să pună în aplicare politici de securitate cibernetică", dar si “să permită accesul reprezentanţilor desemnaţi (ai SRI, MApN, MAI, ORNISS, SIE, STS, SPP, CERT-RO si ANCOM) în acest scop la datele deţinute.”

Inainte sa explicam mai in detaliu, trebuie sa lamurim doua aspecte:

1. Intai ar trebui sa explic titlul.

Cand ma refer la securitate cibernetica, ma gandesc la faptul ca trebuie sa fiu sigur ca la anumite informatii stocate digital are acces doar cine cred eu ca trebuie sa aiba. Fie ca vorbim de date personale, informatii financiare sau date comerciale confidentiale stocate digital - toate trebuie sa fie pastrate in siguranta, pentru ca cei neautorizati sa nu aiba acces la ele. Aici e treaba mea sau a firmei mele cum le securizez - daca vreau sa le criptez cu cheie de 256 sau deloc. Putem discuta in ce masura anumite informatii digitale nesecurizate pot afecta alte terte persoane, dar si acolo sunt de acord ca in cazul unei culpe grave sau a intentiei trebuie sa pot sa fiu tinut responsabil. Sau daca se pierd date cu caracter personal (cum am mai povestit de data breach notifications).

Cand ma refer la securism cibernetic, ma gindesc ca statul - prin bratul sau de forta - adica structuri care apartin zone de servicii secrete, structuri de aparare a legii sau altele cu atributii in aceste zone - imi impun conduita de securitate in societatea digitala. Trecem de la scopul de a-mi proteja mie datele la a avea o (utopica) societate securizata perfect, in care orice activitate presupus neautorizata sa nu poata avea loc. Si in care statul ma poate obliga, inclusiv prin accesul la datele mele - sa imi respect aceasta conduita. Asta pare a fi o zona in care renunti la zona privata sau comerciala secrete, pentru a asigura securitatea generala. Adica securitate de dragul securitatii. Cam asta pare ca vrea noua lege.

Sa incerc sa subliniez mai bine ideea cu un exemplu practic:

Nu am cont personal pe Facebook si nici nu vreau sa imi fac vreunul (din motive personale si de privacy). Dar asta nu inseamna ca nu ii respect pe care il folosesc cum doresc ei (privat, public, profesional sau un mix).

Securitatea cibernetica ar insemna ca il las sa puna ce vrea acolo, dar pot sa incerc sa educ, sa explic, sa recomand ce anume sa nu puna pe o retea sociala - dar in cele din urma este decizia persoanei ce publica si este responsabil pentru asta.

Securismul cibernetic ar inseamna ca nu ii dau voie sa posteze infromatii daca este intr-un loc sau altul (pentru ca ar insemna ca nu este nimeni acasa), ca nu are voie sa se logheze daca nu are sistemul de operare actualizat sau ca - daca profilul sau pagina lui a fost folosit in mod fraudulos (de ex. a incitat la un protest neautorizat) atunci am voie sa intru in cont sa vad cine l-a sustinut in aceasta activitate presupus ilegala.

2. Acesta este un alt proiect adoptat pe ascuns de Guvern (al treilea numarat de mine - dupa cel cu pre-pay explicat ieri si cel cu protectia consumatorilor in comertul electronic in care efectiv ne-a mintit in fata).

Dincolo de temele legate de teoria conspiratiei, nu poti sa nu ai o intrebare legitima, dar retorica - de ce Guvernul intai adopta un act normativ, iar apoi acesta apare spre “dezbatere publica” pe site-ului Minsiterului Societatii Informationale? Si de ce MSI “organizeaza” un eveniment nepublic de “dezbatere publica” in care comunicatul final spune ca va primi comentarii de la o asociatie dupa data depunerii raportului comisiilor in Camera Deputatilor

Cred ca daca ne apucam sa analizam in detaliu proiectul o sa plictisesc prea mult cititori (si oricum planuiesc cu colegii din ApTI sa trimitem o opinie mai formala si detaliata - in special pe distinctiile majore fata de propunerea de directiva europeana privind securitatea infromatica - vezi aici textul adoptat de Parlamentul European in prima lectura si aici textul propus initial de Comisie), asa ca ma rezum la o critica punctuala si una generica.

3. Critica punctuala a proiectului de lege privind securismului cibernetic

Prevederile la care fac referire sunt defintia din art 5 pct. 8

8. infrastructuri cibernetice - infrastructuri din domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, constând în sisteme informatice, aplicaţii aferente, reţele şi servicii de comunicaţii electronice

unde termenul de sistem informatic trebuie inteles in relatia directa cu definitia din noul codul penal (si care inainte era in legea 161/2003)

(1) Prin sistem informatic se înţelege orice dispozitiv sau ansamblu de dispozitive interconectate sau aflate în relaţie funcţională, dintre care unul sau mai multe asigură prelucrarea automată a datelor, cu ajutorul unui program informatic.

Practic asta inseamna orice calculator, laptop, tableta, smartphone, PoS, ATM, smart meter, microprocesor programabil si altele asemenea

la care adaugam obligatiile impuse de lege pentru detinatorii de infrastructuri cibernetice din art 16 si 17:

a) să adopte şi să pună în aplicare politici de securitate cibernetică, cu respectarea cerinţelor minime de securitate stabilite la nivel naţional de Ministerul pentru Societatea Informaţională sau de către alte autorităţi publice competente potrivit legii;
b) să identifice şi să implementeze măsurile tehnice şi organizatorice adecvate pentru a gestiona eficient riscurile de securitate în infrastructurile cibernetice proprii sau aflate în responsabilitate;
c) să prevină şi să reducă la minimum impactul incidentelor care afectează infrastructurile cibernetice proprii sau aflate în responsabilitate;
(…)

Art. 17 - (1) Pentru realizarea securităţii cibernetice, deţinătorii de infrastructuri cibernetice au următoarele responsabilităţi:
a) să acorde sprijinul necesar, la solicitarea motivată a Serviciului Român de Informaţii, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Serviciului de Protecţie şi Pază, CERT-RO şi ANCOM, în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin acestora şi să permită accesul reprezentanţilor desemnaţi în acest scop la datele deţinute, relevante în contextul solicitării;
b) să informeze, de îndată, autorităţile şi instituţiile publice prevăzute la lit.a) cu privire la incidentele cibernetice identificate, conform procedurilor stabilite prin normele metodologice la prezenta lege.

Sunt convins ca trebuie sa fie o greseala de a mea de interpretare intr-un text perfect normal. Dar daca stam stramb si citim textul drept asta vedem:

1. Toti utilizatorii de calculatoare si smartfoane trebuie sa aiba politici de securitate cibernetica. Si sa aiba masuri organizatorice adecvate.

Doar cine nu a vazut un raport de audit de securitate informatica, nu poate sa intelega despre cata hartogaraie vorbim si cat costa sa le faci. Ati innebunit???

Mai ramine sa ne impuna fiecarui utilizator sa facem un audit cibernetic (am vazut ca au evitat termenul de audit informatic, ca sa ne bage in ceata si mai rau, nu Adrian?) care costa citeva mii de euro si am rezolvat problemele de securitate ale Romaniei. Vom fi un stat sigur.

2. Toti utilizatorii trebuie sa “permita accesul la date” acestor autoritati la solicitarea lor motivata.

Adica trecem de la situatia actuala in care accesul la un sistem informatic al altuia se poate face doar cu mandat de la judecator sau, evident, cu consimtamintul proprietarului sistemului informatic la o situatie in care 9 institutii sa li se “permita accesul la date”. Doar pe o motivare interna? Deci nu mai trebuie sa le dai tu datele relevante, ci sa le dai tu intregul acces? Catre MapN? Catre SPP? Ce treaba au ele cu sistemele tale informatice?

Incep sa cred ca oamenii care au scris proiectul de legea au vise legate de a avea acces oriunde si oricum la orice sistem informatic din Romania. Dar sa pui asta intr-un proiect de lege care sa fie si adoptat de Guvern, este deja neverosimil. Inca sper ca este o greseala pe care toti specialistii guvernului nu au vazut-o si ca de fapt nu au vrut sa reglementeze asta.


4. Critica de fond a proiectului de lege privind securismului cibernetic

Cred ca proiectul de lege porneste de la o premisa falsa: Sistemele informatice ne apartin noua, cetatenilor. Sau noua, firmelor. Internetul este o retea publica, dar este administrata de privati. ICANN, IETF sau IANA sunt institutii care sunt deschise prin esenta si care implica cati mai multi actori. (multi-stakeholders). Furnizorii de Internet sunt societati comerciale private. Furnizorii de retele si servicii de comunicatii electronice sunt privati. Aceastia nu pot fi reglementati la fel ca sistemele informatice sau retelele detinute de autoritatile publice.

Nu rezolvi problema de securitate informatica prin nominalizarea unui serviciu secret eminamente opac care sa se ocupe de un subiect unde cooperarea intre sectorul public si privat, transparenta si respectarea legislatiei privind protectia datelor personale sunt stalpi esentiali.

Nu zic eu asta, ca buricul pamintului, ci sunt si concluzii ale textului adoptat de Parlamentul European in prima citire a directivei (si care e inca in dezbatere):

Cadrul juridic ar trebui să se întemeieze pe nevoia de a garanta viața privată și integritatea cetățenilor.

Deoarece majoritatea rețelelor și a sistemelor informatice au operatori privați, cooperarea dintre sectorul public și cel privat este esențială. (…) Sunt necesare garanții adecvate pentru a se asigura că o astfel de cooperare nu va expune operatorii în cauză la un risc de conformitate mai mare sau la noi obligații în temeiul legislației privind concurența, proprietatea intelectuală, protecția datelor sau criminalitatea informatică, printre altele, nici nu îi va expune la riscuri operaționale sau de securitate mai mari.

Autoritățile competente și punctele unice de contact ar trebui să fie organisme civile, care să funcționeze integral pe baza controlului democratic, și nu ar trebui să desfășoare activități în domeniul informațiilor, al aplicării legii sau al apărării și nici să fie legate organizațional în vreun fel de organismele active în aceste domenii.

5. Concluzii?

Da, securitatea cibernetica ne priveste pe noi toti, ca parte a unui eco-sistem digital.

Nu, securitatea nu trebuie impusa cu de-a sila de o institutie de securitate pentru toti cetatenii care au dispozitive informatice.

05/06/14

  15:09:00, by Bogdan, 1637 words  
Categories: Stiri - Romania, Pareri personale, Legislatie, Drept & Internet, Viata privata

Romania digitala - sa dai cu subsemnatul la WiFi free si cartele pre-pay !?!

O propunere de lege de 5 articole adoptata de Guvernul Romaniei in 30 Aprilie 2014 care cere inregistrarea obligatorie a utilizatorilor de free WiFi si a cartelelor pre-pay a trecut in viteza super-sonica prin Senat, iar in Camera Deputatilor are termene de 2 zile pentru depunere amendamente si raport - ne arata adevarata fata a Romaniei digitale dorita de guvernantii nostri - un spatiu virtual in care sa dai cu subsemnatul pentru orice utilizare a tehnicilor de comuncatie si in care (prin noul proiect de lege privind securitatea cibernetica) datele sa fie accesibile direct si fara mandat de toate serviciile secrete si nesecrete.

Intr-un stil traditional de ne-dezbatere publica (proiectul NU a fost transmis societatii civile si industriei inainte de adoptarea de guvern si niciuna din comisiile Senatului NU a fost interesata de alte opinii) riscam sa fie adoptate niste articole lacunare si care nu au niciun efect practic serios, in afara de limitarea drepturilor cetatenilor.

Dar sa analizam mai in detaliu.

A. Inregistrarea obligatorie a tuturor celor ce acceseaza un WiFi public

Propunerea

Art 73^2 (1) In cazul punctelor de conectare la internet puse gratuit la dispozitia publicului de catre persoane juridice, este obligatorie securizarea accesului pe bază de parolă, precum şi asigurarea procedurilor si echipamentelor necesare stocarii pe o perioada de 6 luni a datelor furnizorului de servicii pentru a identifica utilizatorii conectati in aceste puncte. Utilizatorii acestor puncte au obligatia de a-si comunica datele de identificare la accesarea acestor servicii.

Deci daca avem:

  • o conferinta
  • o cafenea
  • un acces la Internet in parc
  • o statie de metrou sau autogara
  • un hotel
  • mall, magazin, taxi, universitate, liceu, magazin de vinzare produse telefonice, cabinet de stomatologie, etc etc.

acestea vor trebui sa:

  • stabileasca o procedura de identificare a utilizatorilor conectati. Legea nu zice nimic detaliat, dar daca vorbim de date de identificare este clar ca vorbim cel putin de o declarare (voluntara?) a unor datele cu caracter personal. Ma intreb cum o sa fie in parc - te duci la paznic sa-i dai buletinul?
  • investeasca in echipamente tehnice pentru stocarea datelor intr-un mod sigur (ca sa nu le fure, hackerii, intelegeti ironia?)
  • investeasca in echipamente sau soft catre pot sterge toate datele colectate in mod automat si ireversibil in 6 luni

Cetatenii vor trebui sa aiba buletinul la ei si sa isi dea datele (nu se stie care) catre toate institutiile de mai sus daca vor sa acceseze un WiFI. Institutiile trebuie sa le pastreze in cazul in care le cere cineva. Nu se stie cine si cum are voie sa le ceara.

B. Inregistrarea cartelelor pre-pay

Utilizatorii vor trebui sa dea nume, prenume, CNP si numar si serie de buletin la achizitionarea oricarui serviciu de comuncatii electronice. Si pentru cartelele pre-pay va trebui incheiat un contract. Cu font lizibil. Marimea - cel putin 10p (sic!). Toate acestea vor trebui stocate. Probabil pentru un termen nelimitat, ca legea nu prevede altfel.

Atentie - Legea nu spune daca trebuie sa dai datele tale sau ale altuia. Nici nu precizeaza daca cel care colecteaza datele trebuie sa le verifice cu un act de identitate original.

Operatorii de telefonie mobila vor trebui sa investeasca in toate echipamentele necesare pentru a colecta datele personale si contractele. Pentru a respecta legea privind protectia datelor cu caracter personal, vor trebui sa investeasca in noi harduri, fisete cu lacat si altele asemenea pentru a pastra datele in siguranta. Conform aceleiasi legi, cei care colecteaza datele vor trebui instruiti pentru a intelege ce obligatii au la colectare.

Tot operatorii se vor ocupa si de partea cea mai distractiva a legii - notificarea prin mass-media a legii si obligarea la inregistrare a tuturor celor ce au cartele pre-pay acum. Adica vreo 12 milioane de bucati. Totul in 6 luni. Adica aprox. 60 000 de noi inregistrati/zi. Cei care nu se inregistreaza vor avea serviciile de comunicatii taiate.

C. De ce da si de ce nu?

Argumentele pentru un asemenea act normativ ar trebui sa fie in nota de fundamentare a Guvernului. Documentul este plin de informatii factuale eronate (a.k.a minciuni) - cu privire la lipsa impactului asupra mediului de afaceri, consultarea societatii civile si inexistenta unor hotarari ale CJUE pe aceasta tema.

C1. Argumente pro am gasit 2:

1. Elimina discriminarea intre utilizatorii de comunicatii electronice cu contract si pre-pay. Primii sunt inclusi in registrele de abonati, in timp ce a doua categorie nu este.

Asta e pur si simplu ridicola si prosteasca. Inscrierea in registrul de abonati se face numai daca exista consimtamintul abonatului cf legii 506. In plus acesta este un drept al abonatului si nu o obligatie. As rade, daca nu ar fi de plans

2. Face dificila urmarirea penala sau “cunoasterea, prevenirea si contracararea riscurilor ori amenintarilor la adresa securitatii nationale”

Aici exista intr-adevar un simbure de adevar. Faptul ca ai identificat un potential faptuitor pe care nu poti sa-l identifici in mod imediat pare a fi un obstacol in calea urmaririi penale. Cu toate acestea sunt mai multe contra-argumente care se pot aduce acestei teorii (pe linga faptul ca o argumentare serioasa ar fi adus exemple si procente de cazuri nerezolvate din cauza acestei probleme):

  • Cazurile Apostu (22 de telefoane cu cartele inter-sanjabile) si Fany (15 cartele folosite) - ambele in care inculpatii au fost trimisi de judecata ne arata ca nu este o problema insumontabila, nici macar daca persoanele ar folosi un numar relativ mare de telefoane mobile pentru a-si ascunde comunicarile. Deci se poate si tehnic si operational (nu vreau sa intram in detalii)
  • Daca o asemenea lege ar fi adoptata, cel mai probabil cei care chiar ar dori sa foloseasca telefonul mobil pentru a discuta aspecte legate de infractiuni ar fi avertizati astfel incat s-ar ascunde in a-si da propriile date la cumpararea unei cartele. Probabil ca majoritatea rau-voitorilor s-ar folosi alte metode deja utilizate in alte cazuri - folosirea de date false, CI furate sau intermediari (sageti) care pentru 10 lei ar fi primii ce ar cumpara o cartela pentru altul.
  • Sau - si mai rau pentru organele de cercetare penala sau pentru serviciile secrete - ar incepe sa foloseasca pe scara larga unelte care folosesc criptare serioasa ce fac imposibil accesul la convorbiri. (daca vreti detalii puteti participa in weekend la Coliberator unde se anunta mai multe speech-uri pe tema asta - sau aruncati-va o privire pe prism-break). Daca se adopta legea - si poate chiar si daca nu - va promit niste postari detaliate pe tema asta :-)

C2. Argumente contra

Dincolo de cele deja mentionate mai sus, principalul argument contra este legat de faptul ca masura incalca in mod grosolan si ilegal dreptul la viata privata, care este un drept fundamental. In mod normal o analiza exaustiva ar trebui sa analizeze daca masura incalca dreptul la viata privata, dar si daca masura este necesara si proportionala intr-o societate democratica. Daca primul parte nu vad cum ar fi contestata, a doua este sustinuta prin argumentatiile din jurisprudenta Curtii Constitutionale Romane (Decizia nr.1258/2009), CJUE (C-193/12 - Digital Rights Ireland vs EC ) sau CEDO (Marper vs. UK). Am mai discutat subiectul, nu mai insist.

Interesant ar fi si ca, asa cum am mai scris in opiniile ApTI, masura a fost respinsa de Comisia Europeana pentru a fi implementata in toate tarile membre din motive de ineficacitate.

Vezi raportul de evaluare a Comisiei Europene cu privire la directiva privind pastrarea datelor de trafic:

“Ponderea utilizatorilor de telefonie mobilă care folosesc servicii preplătite variază în UE. Unele state membre au susținut că, în special atunci când sunt achiziționate într-un alt stat membru, cartelele SIM preplătite, ai căror posesori nu sunt identificați, ar putea fi, de asemenea, utilizate de persoane implicate în activități infracționale ca mijloc de evitare a identificării în cursul cercetării penale. Șase state membre (Danemarca, Spania, Italia, Grecia, Slovacia și Bulgaria) au adoptat măsuri care necesită înregistrarea cartelor SIM
preplătite. Acestea și alte state membre (Polonia, Cipru, Lituania) au susținut opțiunea
adoptării de măsuri la nivelul UE pentru înregistrarea obligatorie a identității utilizatorilor de servicii preplătite. Eficacitatea acestor măsuri naționale nu a fost dovedită. Au fost evidențiate limitări potențiale, de exemplu, în cazurile de furt de identitate sau atunci când cartela SIM este achiziționată de un terț ori atunci când un utilizator activează serviciul de roaming prin conectarea cu o cartelă cumpărată într-o țară terță. În general, Comisia nu este convinsă de necesitatea de a acționa în acest domeniu la nivelul UE în acest stadiu.

De altfel proiectul are si alte lacune - pentru ca nu interzice (si nu poate interzice) vinzarea, schimbul, imprumutul sau orice transfer al unei cartele pre-pay catre o alta persoana - fie ea cunoscuta sau nu. De altfel faptul ca ai datele unei persoane care a cumparat o cartea pre-paid nu inseamna nicicum - dpdv al prezumtiei de nevinovatie - ca el este cel care o foloseste sau ca el este persoana care a vorbit de pe acea cartela.

La fel nu se poate interzice sa vii cu o cartela din afara Romaniei din alta tara unde nu exista aceasta obligatie, iar in contextul iminentei aboliri - in 2 ani ce-i drept - a taxelor de roaming, o astfel masura va deveni probabil absolut banala.

In final - sa vedem ce vor decide Comisiile Camerei Deputatilor si plenul. In cele din urma se pare ca Comisiile au dat un termen mai lung, iar cel putin Comisia de ITC a chemat la dezbateri mai multi actori din zona privata si a societatii civile. Cel mai frustrant este insa ca cei care de fapt au redactat textul (si care sunt anonimi pentru noi, ha!) refuza sa discute public si pe argumente si prefera (a patra oara!) sa impinga prin mijloace bizare un proiect care afecteaza in mod direct drepturile cetatenilor.

Si ca sa facem teoria conspiratiei completa va povestesc maine de alt proiect iesit pe sestache ca adoptat de guvern - un proiect de lege privind securitatea cibernetica care ar da dreptul reprezentantilor “SRI, MApN, MAI, ORNISS, SIE, STS, SPP, CERT-RO si ANCOM, in indeplinirea atributiilor ce le revin acestora si sa permita accesul reprezentantilor desemnati in acest scop la datele detinute, relevante in contextul solicitarii". :p

15/05/14

  17:21:00, by Bogdan, 632 words  
Categories: Stiri - Romania, Pareri personale, Drept & Internet, Drept & ITC

De ce nu votez la europarlamentare... in dorul lelii?

Au aparut mai multe articole si editoriale legate de participarea la vot pe 25 mai, participarea dar fara a vota pe cineva anume sau chiar ne-participarea in semn boicot al actualei clase politice romanesti.

Boicot ar putea fi o solutie doar daca in urma votului nu ar fi ales nimeni… dar cum cineva tot o sa ne reprezinte o sa va spun de ce merg eu si cum votez (am mai facut ceva similar in 2007) (desi votul pe liste blocate este o imbecilitate)

Deci merg din 3 motive:

1. Stiu si vad ca Parlamentul European conteaza in reglementarile legate de lumea digitala in proportie de 80%, fata de 20% cat mai valoreaza cel national. Am scris destul de des pe blogul asta despre neutralitatea Internetului sau zona de protectie a datelor personale - care se decid 100% la Bruxelles. In conditiile astea, trebuie sa fii ignorant ca sa nu-ti pese.

2. Parlamentul European civilizeaza si educa politic. Iar pe cei ne-educabili il marginalizeaza si ignora (vezi ca nici Becali, nici Vadim nu au facut nimic in PE - doar au papat banii nostri). Poate ca unii (dar nu toti) o sa invete ceva

3. Am vazut practic ca europarlamentarii (MEP) sunt oameni ca noi, iar cei din afara sunt si prietenosi si vorbesc cu oricine. Deseori raspund la intrebari/probleme (ei sau staff-ul lor), iar daca anunti ca vii din tara in Bruxelles si vrei sa te intalnesti cu un MEP de obicei te primesc. Asta s-a intamplat cu colegii din ONG-uri similare din Finlanda, Olanda, Germania, etc. Eu insumi am avut ocazia sa stau la un pahar de vorba sau bere in cadru extrem de informal cu MEPi din Austria, Suedia sau Germania. Si cu cei din Romania, s-a intamplat doar in 2 exceptii, desi le-am trimis mai multe emailuri de interpelare.

Si atunci ignorand campania romaneasca, care nu priveste deloc ceea ce se dezbate in PE si e mai degraba o suita interminabile de rafuieli politice, am facut (impreuna cu cativa colegi) 2 chestii banale incercand sa contactam toti candidatii (macar) cu sanse (datele de contact le-am facut publice, deci puteti face si voi acelasi lucru):

1. I-am intrebat daca semneaza sau nu Carta Drepturilor Digitale ca sa intelegem daca suntem pe aceiasi lungime de unda sau nu pe chestiunile substantiale legate de ce ne intereseaza pe noi. Sau macar sa explice public de ce nu.

2. I-am intrebat cum o sa comunicam intr-un sens sau celalalt daca vor fi alesi:

A.Pe perioada cât veți fi ales intenționați să mențineți un blog? Cât de des vă propuneți să îl actualizați cu informații despre activitatea dvs în Parlament? Dacă nu veți folosi un blog, prin ce metode vă veți ține suținătorii la curent cu intervențiile dvs?

B. În măsura în care un cetățean european interesat de o problematică aflată în dezbateri parlamentare vă contactează direct după ce ați fost ales, care este timpul de răspuns estimat de dvs sau de echipa dvs la primirea unui mesaj prin e-mail?

Pina acum am primit 4 reactii (fara nicio mediatizare):
- 2 semnari ale Cartei si
- 2 raspunsuri (mai degraba negative in ceea ce priveste semnarea) primite pe email.

Azi am continuat cu contactarea pe Twitter si o sa urmeze si Facebook.

Personal, voi alege un candidat care este cel mai aproape de cele 3 criterii sau le indeplineste pe toate.

Dincolo de vot, cred insa ca responsabilitatea noastra ca cetateni interesati nu ar trebui sa se opreasca la 25 mai, ci atunci sa inceapa. Sunt convins ca daca macar 0.001% din cei care voteaza pe cineva l-ar trage de mineca o data pe an am avea o schimbare si a zonei politice. Sau a unei parti a acesteia.

Depinde doar de noi.

Update 21 Mai - pina acum am primit 5 raspunsuri directe si 2 semnari finale ale Cartei. Detaliile in lista.

Update final - au fost vreo 6 semnari finale ale Cartei si alte 6 raspunsuri directe prin email sau Facebook

10/04/14

  22:54:00, by Bogdan, 627 words  
Categories: Stiri - Romania, Pareri personale, Drept & Internet, Viata privata

Lectia de logica: Curtea Europeana de Justitie zice NU supravegherii, Guvernul Romaniei o largeste

Dupa cum v-am povestit acum 2 zile, Curtea Europeana de Justitie a declarat, fara echivoc, ca stocarea datelor de trafic ale tuturor cetatenilor europeni este ilegala si incalca drepturile fundamentale ale cetatenilor europeni. Chiar daca ai nevoie de date pentru lupta impotriva terorismului. Nu ai voie, este prea mult, este disproportionat.

(…)the directive covers all subscribers and registered users. It therefore entails an interference with the fundamental rights of practically the entire European population.

In this respect, it must be noted, first, that Directive 2006/24 covers, in a generalised manner, all persons and all means of electronic communication as well as all traffic data without any differentiation, limitation or exception being made in the light of the objective of fighting against serious crime.

Directive 2006/24 affects, in a comprehensive manner, all persons using electronic communications services, but without the persons whose data are retained being, even indirectly, in a situation which is liable to give rise to criminal prosecutions. It therefore applies even to persons for whom there is no evidence capable of suggesting that their conduct might have a link, even an indirect or remote one, with serious crime. Furthermore, it does not provide for any exception, with the result that it applies even to persons whose communications are subject, according to rules of national law, to the obligation of professional secrecy.

Ei bine, unele guverne - ca Finlanda sau Luxemburg - au luat in serios decizia si au zis ca vor analiza modul cum legislatia interna poate sa respecte drepturile omului. Altii - cum ar fi Suedia, care nici nu au implementat-o, au zis ca nici nu se gandesc sa o faca. Unii ISP-isti suedezi au sters deja toate datele pastrate.

Guvernul Romaniei - liniste. Ce daca sunt probabil mii de procese penale pe rol cu date colectate pe legea 82/2012 care este posibil sa fie declarate ca fiind colectate incalcand drepturile omului - si deci sa se lase cu procese anulate?

Ah, ba nu - nu este liniste. Guvernul anunta ieri noi masuri de supraveghere generalizata:
  • toti cetatenii care se conecteaza le WiFI-uri gratuite trebuie identificati
  • toti cetatenii care cumpara o cartela pre-pay trebuie sa fie inregistrati cu mai multe date personale - inclusiv CNP
  • toti cei 10 milioane de utilizatori de cartele pre-pay trebuie sa se inregistreze in 6 luni, daca nu - serviciul este dezactivat

Impact asupra drepturilor omului? Nu e important si daca alte state o fac (e vorba de fapt de 6 din 28 cf Comisiei Europene) inseamna ca nu e o problema, zice guvernul.
Consultare publica? hahahahaha
S-au respins deja 3 legi in Parlament exact pe acelasi subiect? Eh, detalii….
Argumente contra? Nu conteaza…oricum nu plateste guvernul.

Nici nu mai intru pe fond pentru a arata ca inregistrarea celor ce cumpara cartele pre-pay nu rezolva niciuna din problemele de fond - pentru ca atita vreme cit gasesti o carte de identitate la un click distanta, orice masura de acest tip este iluzorie in cel mai bun caz.

Cel mai rau ma deranjeaza ca acum cand justitia (in fine!) pare ca merge si ca dau roade masurile sadite in ultimii 5 ani si ca ii prind pe cei cu mainile in borcanul cu miere, ei bine - vin CSAT si Guvernul cu o miscare de tip stat politienesc si securistoid, fara niciun fel de explicatie logica, sfidand drepturile cetatenilor si dand apa la moara tuturor coruptilor care dau lectii - cu un interes evident - despre ingradirea libertatilor.

Asta pentru ca nu se intelege distinctia intre supraveghere generala (“Trebuie sa supraveghem TOT, pentru a-l prinde pe X sau Y?”) si actiune legala bine tintita ("Il suspectam pe X sau Y si luam mandat de la judecator si il urmarim pina in gaura de sarpe").

Ceea ce in final doar inflameaza paranoia generalizata de interceptare si pune la indoiala o justitie care tinde sa se miste in directia buna.

Si atunci - de ce?

1 3 5 ...6 ...7 8 9 10 11 12 ... 51

Blog juridic al lui Bogdan Manolea cu informatii referitoare la legislatie, jurisprudenta, articole si stiri legate de domeniul Dreptului Tehnologiei Informatiei din Romania si strainatate.

Subscrie la acest blog pentru a primi actualizarile prin e-mail

Adresa de e-mail


Realizat de FeedBlitz

  XML Feeds

Search

October 2017
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
 << <   > >>
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          

Multumesc

V-a fost util ceva de pe blog sau pe de site ?
De azi va permit sa imi lasati un multumesc
blogtool