Category: "Pareri personale"

Pages: 1 ... 3 4 5 ...6 ... 8 ...10 ...11 12 13 ... 32

01/07/11

  16:15:00, by Bogdan, 658 words  
Categories: Stiri - Romania, Pareri personale, Legislatie, Drept de autor

Calculator pentru domeniul public (ref. drept de autor)

Importanta duratei exacte a drepturilor de autor nu este, in ziua de astazi, doar un simplu exercitiu teoretic. Identificarea intinderii cit mai exacte a domeniului public permite reutilizarea in mod liber a acestor opere, indeosebi (dar cu siguranta nu doar) in diverse proiecte private de pe Internet (unde probabil Wikipedia e no.1) sau chiar proiecte guvernamentale (Europeana)(pentru cei care sunt totusi interesati de domeniul public, inclusiv dpdv teoretic le recomand un studiu finantat de OMPI)

Desi ar putea sa para o treaba simpla la prima vedere, conflictul de legi in timp si in spatiu fac problema mult mai complicata dpdv juridic si aproape de netrecut pentru orice persoana cu buna credinta, dar fara studii juridice. Tocmai de aceea m-a incantat ideea unui calculator care poate da un indiciu daca o opera este in domeniul public sau nu. Acest proiect a fost in cele din urma realizat si lansat la nivelul Uniunii Europene si imi pare ca am contribuit cu analiza legislatiei romanesti care a dus la una din schemele logice cele mai complicate de la nivelul UE.

Inainte de a da o imagine a operelor care sunt in domeniul public in Romania sunt nevoit sa fac 2 importante clarificari:

A. Acest calculator nu este o consultanta juridica si nu inlocuieste analiza unui avocat sau a unui consilier juridic. Nu sunt doar vorbe goale cele de mai sus sau o exonerare obligatorie, ci o realitate, in special pentru ca un asemenea calculator nu poate sa acopere toate situatiile juridice aparute in practica (de ex. cind autorul decedat inainte de 1996 transfera drepturile sale prin testament).

B. Acest calculator se bazeaza pe o intrepretare a conflictului de legi in timp (deja abordata de mine in 2006 pe acest blog) care este vazuta diferit de alti specialisti. Este vorba de intrepretarea art 149 alin 3 din legea 8/1996, caruia ii lipsea un NU din textul original. Eu am mers pe ideea ca nu ne putem afla in situatia unei re-nasteri a drepturilor de proprietate intelectuala, chiar daca textul poate fi interepretat in acest sens dpdv literal. Aceiasi idee, ca si ipoteza intentiei reale a legiuitorului, este expusa si explicitata mai bine intr-o decizie a Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a Civila si de Proprietate Intelectuala, Decizia 248A din 30 Noiembrie 2006 (ramasa irevocabila prin decizia ICCJ) publicata in Revista Romana de Dreptul Proprietatii Intelectuale*.

Ar mai trebui sa adaug ca ar fi ideal de creat un astfel de calculator si in limba romana, asa ca am reusit sa conving cel putin 1 prieten ca merita sa incercam sa facem o mica aplicatie (licentiata liber) in acest sens. Proiectul e disponibil in mod public si accepta si alti colaboratori. De altfel, cred ca dupa schema logica de mai jos (se deschide cu yED) orice programator poate sa faca asa ceva.

Si pentru a nu lasa inseamnarea fara o concluzie mai practica si usor de inteles, analiza sugereaza ca, in conditiile limitarilor mai sunt explicate, urmatoarele categorii de opere ar fi in domeniul public in Romania:

  • Fotografii artistice separate - Toate operele aparute inainte de 24.06.1991
  • Serii de fotografii artistice - Toate operele aparute inainte de 24.06.1986
  • Enciclopedii, dictionare si culegeri - Toate operele aparute inainte de 24.06.1976
  • Drepturile de autor au apartinut unei persoane juridice – Toate operele aparute inainte de 24.06.1946
  • Drepturile de autor au apartinut unei persoane fizice care nu a avut mostenitori – Toate operele autorilor decedati inainte de 24.06.1996
  • Drepturile de autor au apartinut unei persoane fizicecare a avut mostenitori (situatia este extrem de complexa si se poate ca durata sa fie mai scurta) - Toate operele autorilor decedati inainte de 31.12.1940

* Pentru a fi precisi referitor la citarea de mai sus: Este vorba de RRPI -An 5, nr. 3 (2008), p. 223-242 Durata protectiei dreptului de autor : Norma tranzitorie privind prelungirea duratei. Intentia reala a legiuitorului . Protectia operelor ce constituie facta pendentia la momentul intrarii în vigoare a legii noi. Opera derivata. Transpunerea din genul epic în cel dramatic. Caracter original / Selectie si prelucrare de Andreea Constanda

Toate documentele anexate sunt disponibile sub licenta Creative Commons BY-SA 3.0 Romania.
  Romania-domeniu-public-flowchart.zip
  Romania-domeniu-public-flowchart.zip
  Romania-domeniu-public-flowchart.zip

20/06/11

  16:17:09, by Bogdan, 253 words  
Categories: Pareri personale, Legislatie, Viata privata

Ce trebuie scris in Politica de Confidentialitate ?

Cred ca unul dintre criteriile cel mai neintelese din TRUSTED.ro este cel legat de inregistrarea la Dataprotection.ro si in general legat de subiectul datelor personale pe Internet. (adica ce vrea sa zica si legea 677/2001). Cum acesta a fost si un criteriu de jurizat pentru Galele Premiilor Ecommerce 2011, am profitat de intalnirile de saptamina trecuta (16-17 iunie) cu magazinele online participante la concurs, pentru a incerca sa procesam informatia referitor la acest subiect.

Raspunsul scurt la intrebarea din titlu ar fi: O prezentare clara si concisa a datelor personale pe care le colectezi, de ce si ce faci cu ele.. Pentru mai multe detalii, vezi prezentarea de mai jos.

Membrii TRUSTED.ro o sa aiba acces si la prezentarea video a dezbaterii, cu interventiile participantilor.

Date personale in comertul electronic

Desi prezentarea este relevanta pentru orice site de Internet, in cazul celor ce permit reclame ale tertilor, problemele vor fi mai complicate, in special in ceea ce priveste legislatia referitoare la cookie-uri. (daca nu stii ce e ala un cookie, vezi wikipedia in romana sau explicatii in engleza)

Oricum nici legislatia actuala romaneasca (legea 506/2004) nu prea e respectata la noi pe subiectul asta, cind are doar o banala obligatie de informare, asa ca…

Totusi, daca va intereseaza mai multe detalii, puteti gasi pe site-ul out-law o descriere bine facuta.

Am actualizat si site-ul Legi-internet cu mai multe informatii in limba romana din documentele grupului de lucru Articolul 29 care, chiar daca au rol de recomandare, ofera niste interesante interpretari ale legislatiei in domeniu.

02/06/11

  18:48:18, by Bogdan, 1437 words  
Categories: Stiri - Romania, Articole / Studii / Rapoarte, Pareri personale, Libertate de exprimare

Securizarea Internetului prin cenzura

Am scris pentru Dilema Veche de saptamina trecuta un articol despre securizarea Internetului prin cenzura (copiat si mai jos), ca parte a suplimentului “Libertatea de a fi supravegheat”

Simpatic este faptul ca ultimele 2 saptamani (de cind am scris articolul) au fost marcate de cele mai multe discursuri si declaratii pro-Libertatea Internetului din ultimii ani: Raportul ONU privind libertatea de expresie, discursurile ministrului de externe suedez Carl Bildt si alte speech-uri de la masa rotunda de la Bruxelles si de la EuroDIG. Ba chiar si declaratia G8 de la Deauville, care nu cuprinde termenul de “Internet civilizat” dorit de Sarkozy si are numeroase referiri la importanta drepturilor omului pe Internet. (dar e departe de a fi perfecta)

Mai jos si articolul original: Cum securizăm Internetul? Prin cenzură!

Full story »

02/05/11

  12:05:50, by Bogdan, 814 words  
Categories: Stiri - Romania, Pareri personale, Comert electronic

Despre incredere in medii virtuale

Ar fi trebuit sa scriu despre Trusted.ro - o marca de incredere pentru magazinele online lansata vineri intr-un parteneriat cu Gpec.ro si APC Romania. Dar daca va intereseaza detalii, cel mai bine cititi comunicatul de presa sau informatiile chiar de pe trusted.ro. Acolo chiar scrie cam tot ce vroiam sa va spun

Hai sa vorbim mai degraba despre increderea intr-un site.

Daca e vorba de un site unde numai citesti informatie, lucrurile pot fi mai simple.

Dar daca e un site unde vrei sa pui tu ceva? Pui un videoclip [e Trilulilu, pe Youtube sau pe Vimeo? Unde sunt prietenii tai sau unde iti e mai usor? Ori poate unde are interfata in romana?

Dar daca vrei sa cumperi de pe un site? Vinam doar pretul cel mai mic? Intreb un prieten? Sau daca are multe like-uri pe Facebook?

Chiar nu am raspunsul la toate aceste intrebari. In schimb am idei ca o marca de incredere poate ajuta. Si am doua povesti.

1. Acum citeva luni bune am fost invitat sa vorbesc la un seminar master despre protectia datelor personale. Public - cam 30 de persoane, media de varsta in jur de 30 de ani, probabil in mare parte angajati.

Incercand sa mai destind atmosfera si sa implic audienta, intreb cati din sala au comandat online. Un val de gheata vad cum vine spre mine. Vreo 2 maini ridicate timid, ca si cum ar trebui sa admiti ca ai facut o ilegalitate. Chestia asta imi straneste curiozitatea si incep sa intreb de ce.

Motivele par a veni de la un public de 60 de ani: Internetul nu e sigur- nu vedeti citi hakeri avem (?!?), Nu vreau sa platesc online cu cardul (de parca nu am auzit de ramburs), Nu vreau sa imi dau datele de card unui site (apropo, datele nu ajung la proprietarului site-ului si nici macar nu sunt stocate la procesator), Offline e mai ieftin (!?!) etc.

Morala: Faptul ca tu si cunoscutii tai cumpara online usor, nu inseamna ca toata lumea gindeste la fel. Increderea pe Internet in general este inca la nivel redus.

2. Acum vreo 2 luni laptopul meu a stat. Adica, nu s-a mai deschis. Banuiam o protectie automata la supratensiune (asa s-o zice?), dar nu aveam nicio dovada. Trei zile (in care eram in strainatate) am stat fara laptop. Nice, trait viata. Intors in tara, intr-o duminica, trec la operatiunea Reparat Leptopiset.

Google e prietenul meu. Cautarea “reparat laptopuri” imi da ceea ce par a fi niste rezultate interesante, cel putin vreo 5-6 platite. Cind intru pe site-uri par a fi din web 1.0. Cite vreun numar de telefon si adresa de email scrise mari cu text de 30. Gasesc unul care pare a fi ok, inclusiv cu forum de discutii. Cind ma uit la contact, e din Cluj. Eu vreau mai repede.

Inapoi la Google. Caut ceva cu laptopuri, service, Bucuresti, sector 6, reparatii. Cit mai putine rezultate utile, majoritatea in vreun apartament de bloc. De ce sa am incredere intr-un service dintr-un apartament obscur? Maine inchid poate contractul de inchiriere si adio Leptopisetul meu drag. Macar datele sunt safe, ca sunt criptate. Dar totusi..

Google nu mai e prietenul meu. Ma intorc totusi la unele din rezultate. Le iau la puricat. Evident ca toti sunt o echipa tinara. La unul scrie Copyright 2008 (neactualizat, zice mintea mea deformata profesional). La altul la sectiunea Despre Noi era o compunere excelenta despre echipa care parea ca a ajuns pe Everest. Echipa “reparam calculatoare Bucuresti rapid si ieftin". N-am gasit la niciunul vreo certificare de la vreun producator ca pot sa deschida laptopuri. Poate nu exista

Pina la urma ma opresc la unul care au in dreapta o zona, unde sunt notate ce marci de laptopuri au in service (cu procente din numarul total de latopuri in service). Pe locul 2 e marca Leptopisetului meu. Deci prezumam ca se pricep. Pagina de contact e clara, sunt aproape de metrou, au harta, au chiar si o poza cu imaginea casei unde au sediul. In plus zic ca o sa ma anunte prin SMS cind e gata. Amin pentru luni inceperea operatiunii, cind deschid.

Povestea e cu Happy End: cind am ajuns la service si am apasat butonul de Power, Leptopisetul meu a pornit ca prin minune. Mi s-a parut ca imi zimbea cinic pe sub mustata, asa ca l-am lasat macar la curatat.

Morala: Daca mie, care ma consider un utilizator de Internet avansat, imi e atit de greu sa gasesc un site de incredere, oare ce face un consumator obisnuit ?

Dar voua, care cumparati online, cum va inspira incredere un site, astfel incat sa ajungeti sa plasati o comanda acolo ?

Raspunsurile clasice ar fi probabil: am mai cumparat de acolo, mi-a recomandat un prieten sau are o marca recunoscuta (de ex. blueair). Dar un magazin care se lanseaza azi nu are nicio sansa sa raspunda pozitiv la niciunul din aceste raspunsuri. Atunci, dincolo de acestea, ce creeaza incredere?

15/04/11

  15:37:13, by Bogdan, 659 words  
Categories: Pareri personale, Legislatie, Drept & Internet, Viata privata, Comert electronic

Comertul electronic si datele personale

<--- Articol publicat si pe Blogul Galelor Premiilor E-commerce 2011—>

Unul din criteriile de preselectie (si de a obtine certificarea TRUSTED) la Gala Premiilor eCommerce 2011 este inregistrarea la ANSPDCP. Cum am avut discutii si cu Andrei de ce e necesara aceasta, am preferat sa explicitez un pic subiectul (care este valabil, in anumite limite, si pentru ale site-uri, nu doar pentru magazinele online).

Premisa: Magazinele online colecteaza date cu caracter personal
N-ai cum altfel. Ca sa preiei comanda, sa o livrezi si sa o facturezi in mod legal, trebuie sa colectezi datele persoanei. Multe dintre magazine le folosesc, insa, si in scop de marketing, profilare etc.

Si, ca sa fim clari de la inceput, nu e nimic gresit in asta. Este absolut normal, atata vreme cat respecti conditiile impuse de lege – e vorba, in principal, de legea 677/2001.

Ok, si ce zice legea?
(aici simplific foarte mult lucrurile, va rog cititi legea pentru o analiza detaliata a prelucrarii voastre a datelor personale sau consultati un avocat)

Legea te pune sa te intrebi de ce le colectezi (scopul – in cazul nostru poate fi: facturare, livrare, marketing) si daca datele colectate pentru acest scop sunt adecvate, pertinente si neexcesive.

Am nevoie de adresa ca sa trimit produsul ? Sigur ca am.
Am nevoie de etnia persoanei ca sa-l trimit? Evident ca nu am. Etc.

Bine, am inteles asta, atunci ce trebuie sa mai fac? Pai:

  • sa obtin consimtamantul persoanei vizate (Ok, il pun sa bifeze o chestie cind isi face contul)
  • sa-l informez cine sunt, de ce ii colectez datele, ce date colectez si ce drepturi are – si sa le si respect (Da, parca am un Privacy Policy pe site)
  • sa-i dau posibilitatea sa le corecteze (Perfect, il invat sa se logheze in contul sau)
  • sa sterg datele cind nu mai sunt necesare (Bine, fac o procedura prin care daca nu mai revine pe site in xy luni, sa se stearga automat)
  • sa ii dau posibilitatea sa ceara stergerea datelor (Ok, avem o adresa de email dedicata)
  • sa respect niste norme minime de securitate pentru pastrarea lor ( Pai da, am auzit si eu de Wikileaks, avem parole bune, le schimbam la odata la 3 luni etc.) – aici vedeti Ordinul 52/2002.

Bine, si inregistrarea de ce trebuie ?

Pe linga faptul ca este gratuita si se poate face online, este si o oblgatie legala.

Dar noi am pus-o doar pe aceasta ca o conditie obligatorie, pentru ca trecerea prin acel formular te pune sa citesti legea si sa te gindesti ce date personale colectezi si ce faci cu ele. Si, in mod normal, sa respecti cele de mai sus.

Din experienta jurizarii in anii trecuti, conditiile mentionate mai sus nu ar fi indeplinite decit de putine magazine. Iar scopul nostru este unul predominant de educare si nu de impunere a unor criterii. Asta inseamna si ca unele din cele de mai sus ar putea sa devina criterii obligatorii in viitor (au fost criterii de diferentiere in jurizare la editiile precedente GPeC).

Doua mentiuni finale

1. Daca faceti analiza mentionata mai sus, intrebati-va daca chiar este absolut necesar sa-i ceri fiecarui utilizator sa isi faca un cont ca sa comande de la voi. Eu am atatea conturi deschise si sunt siderat de numarul de date personale cerute, astfel incit cind gasesc unul care sa NU imi ceara sa fac cont pentru (UNA BUCATA) comanda, ma face sa-l plac mai mult si sa comand de acolo (d-aia prefer booking.com, de exemplu)

2. Notificarea la autoritate nu este necesara in toate cazurile de procesare a datelor personale. Decizia 100/2007 a Autoritatii detalieaza aceste cazuri. Aceasta exceptie, insa, nu va exonereaza de respectarea celorlalte obligatii.

Daca un magazin ar folosi datele doar pentru facturare si livrare, ar putea intra in exceptia prevazuta la art 1 lit a. Doar ca magazinele stocheaza datele in cont si, dupa incheierea comenzii, folosesc datele cel putin si pentru marketing, profilare etc. si – poate cel mai important – colecteaza date personale si inainte sa iti faci un cont (Adresa de email, IP si/sau cookie).

Deci, IMHO, oricum nu scapati. &#58;&#41;

05/04/11

  23:58:13, by Bogdan, 623 words  
Categories: Stiri - Romania, Pareri personale, Legislatie, Libertate de exprimare

Copiii pot accesa pagini cu caracter pornografic. Si astazi, si maine si anul urmator.

Ziarele noastre fabuleaza astazi din nou pe tema propunerii legii pornografiei si aplicarea ei pe net: “Legea combaterii pornografiei, adoptată la comisie în Senat. Site-urile pentru adulţi vor fi parolate şi accesarea lor va fi vizibilă pe facturi”, scrie Mediafax.

Aberatii ! Legea exista si astazi. Si astazi prevede o “taxa pe minut de utiizare". Care nu se aplica. Nu poate sa se aplice. Legea nu se poate aplica decit persoanelor fizice si juridice din Romania (nu domeniului .ro). Dar Internetul e global, nu face distinctia intre punct ro si punct com.

Am explicat de multiple ori (prin ApTI) de ce legea actuala si propunerea ei de modificare este stupida si incalca libertatea de exprimare.. De ce singura ei aplicare din 2009 este de fapt o cenzura. Nu ma mai obosesc cu concepte juridice si de drepturile omului. E mult prea greu.

Astazi vin cu un sfat pentru parinti:

Nu ascultati stirile stupide din ziare. Nicio lege nu o sa poate sa impiedice copilul dvs. sa acceseze pornografie pe Internet. Cel putin nu la felul cum arata astazi arhitectura tehnica a Intenetului. Lasati politicienii sa discute in continuare legi stupide si inaplicabile. Nu ii deranjati.

Nu lasati copilul pe Internet Va afla de la prieteni de ceva cool. De fructul interzis. Unde te poti juca o chestie misto numita WoW. La prietenul Gigel va afla mai multe despre asta. Direct de pe net.

Puteti sa instalati un soft de control parental (exemple multiple pe piata)
Va veti simti mai bine lasindu-va copilul singur la calculator. Dar tot va vedea Libertatea cu pagina 5 in metrou. Tot va afla linkuri de la prieteni. Si tot va putea sa mearga la un Internet Cafe. Iar in cele din urma va afla parola de administrare la sistemul de control parental. Nu v-a zis nimeni sa nu puneti numele cainelui ca parola, nu-i asa ?

Spuneti-i ca poate accesa orice, dar este supravegheat Veti afla cum copilul dvs. va stii in curind (in functie de varsta) de Private Browsing de la Firefox, de Proxy Servere si poate si de ToR . O sa aflati in curind ca sunteti depasit tehnologic. Asta e. Viata-i grea.

Sau poate ca cel mai bine este sa stati de vorba cu copilul dvs si sa-i explicati cu ce se maninca Internetul. Ca voi aplicati unul din mijloacele de mai sus, dar ca poate gasi si anumite imagini pe care nu va fi pregatit sa le vada. Ca nu exista barza, dar exista p…ornografie.
Da, e al naibii de greu. Da, nu se face peste noapte. Da, depinde de tine.
Aruncati o privire si pe sfaturile celor de la sigur.info pentru parinti.

Putem sa ne gindim la o mie de metode juridice si tehnice de a bloca informatia daunatoare copiilor (si nu doar pornografia intra aici, FYI), dar nimic nu se compara cu eficienta unui program de educare.

Doar ca asta se face cu sudoare, cu programe de explicare a ceea ce este Internetul si ce gasesti acolo, de programe gindire de critica, de descifrare a mesajelor mass-media, etc. Si asta e greu pentru ca ia timp, bani si resurse umane. Sa fim sinceri, nu vrem de fapt sa ne ocupam cu asa ceva.E mai usor sa dam o lege ineficienta.

Dar de fapt sfatul pe care vroiam sa il dau mai sus este altul:
Daca auziti de o lege care protejeaza copii dvs. pe Internet (de ex. ca nu vor mai putea accesa materiale pornografice), nu o credeti. Este o minciuna.

PS: Pina sa ajungem la site-urile pornografice, poate ar fi bine sa ne uitam la marile ziare din Romania. Asta seara ma uitam pe Prosport pt rezultatele la fotbal. Am gasit foarte mult fotbal. De parca nu am stii…(vezi mai jos)

Full story »

14/03/11

  16:37:37, by Bogdan, 525 words  
Categories: Stiri - Romania, Pareri personale, Legislatie, Evenimente, Viata privata

Notificarea privind incalcarea securitatii datelor

Azi dimineata aflu ca trei bucuresteni au fost retinuti pentru santaj - au cerut 300 000 de euro unei clinici private pentru a nu dezvalui datele sustrase din sistemul ei informatic. Cazul nu ar avea, probabil, prea multa atentie din partea mea daca nu ar fi legat de un subiect pe care tocmai l-am prezentat saptamana trecuta la conferinta IDC: notificarea privind incalcarea securitatii procesarii datelor cu caracter personal.

Ipoteza e destul de simpla: pe masura ce ne tehnologizam din ce in ce mai mult, producem sau colectam din ce in ce mai multe date. Unele cu caracter personal. Unele sensibile (cum sunt cele legate de starea de sanatate). Si cum colectarea este deseori legata de o administrare proasta a acestora si de multe ori de lipsa asigurarii unor standarde minime de securitate, din cind in cind se intampla ceea ce nu vrem sa se intample: datele se pierd sau sunt expuse tertilor.

Cum situatia a inceput sa devina deja enervanta pentru autoritati s-a decis ca trebuie implementata o solutie legislativa. In Uniunea Europeana prima obligatie in acest sens este deja cuprinsa in pachetul telecom (mai precis Directiva 136/2009/EC) care impune o obligatie de notficare in cazurile de acest gen:

În cazul unei încălcări a securității datelor cu caracter personal, furnizorul serviciilor de comunicații electronice destinate publicului notifică, fără întârzieri nejustificate, autoritatea națională competentă cu privire la respectiva încălcare.

Atunci când încălcarea securității datelor cu caracter personal ar putea aduce atingere datelor cu caracter personal și vieții private ale unui abonat sau ale unei persoane, furnizorul notifică respectiva încălcare, fără întârzieri nejustificate, abonatului sau persoanei.

Textul directivei explica si ce se intelege prin aceste incalcari:

încălcările privind securitatea datelor cu caracter personal” înseamnă încălcarea securității având ca rezultat distrugerea accidentală sau ilegală, pierderea, alterarea, divulgarea neautorizată sau accesul neautorizat la datele cu caracter personal transmise, stocate sau prelucrate în alt mod în legătură cu furnizarea de servicii de comunicații electronice destinate publicului (…)

Directiva trebuie implementata si in Romania (teoretic pina la sfarsitul lui mai), doar ca deocamdata nu avem niciun proiect pe segmentul legat de date personale (dupa cum aminteam in ianuarie 2011).

Oricum, chiar daca deocamdata obligatia de notificare va fi doar pentru operatorii de comunicatii electronice, in curind aceasta va fi cel mai probabil extinsa prin revizuirea directivei privind protectia datelor cu caracter personal.

Pentru cei interesati de subiect, raportul ENISA pe tema data breach notification este obligatoriu de citit !

In opinia mea, aceasta masura legislativa are un mare potential de a indrepta lucrurile de la ignorare a securitatii datelor personale la o atentie binecuvenita. Doar ca in functie de cum este implementata, este la fel de posibil ca aceasta sa aiba efecte adverse, de exemplu prin prea multe notificari trimise catre autoritate sau abonati.

Pentru ca scopul dispozitiei nu este neaparat un Name and Shame, ci obtinerea unei securitati adecvate si respectarea unor bune practici in domeniu. Care deocamdata lipsesc cu desavarsire in practica.

Mai jos si prezentarea mea de care faceam vorbire:

11/03/11

  11:38:22, by Bogdan, 554 words  
Categories: Stiri - Romania, Pareri personale, Evenimente, Drept & Internet, Drept de autor

Despre datele deschise (open data) in Romania

Insemnarea asta ar putea sa aiba un singur rind pe care sa scrie “Nu exista". Dar asta deja stiam sau banuiam. Un optimist ar zice ca asta inseamna doar ca este mult loc de crestere. &#58;&#68; Asa ca sa fim optimisti astazi.

Personal, am impresia ca in general conceptul de Open Data este inteles de multe ori eronat. Atit ca definitie. Dar si ca avantejele implementarii. Tocmai de aceea cind cei de la Microsoft m-au invitat la o discutie despre Open data, primul meu gind a fost sa-i intreb - ok, dar oare participantii stiu despe ce discutam ?

Si cum orice chestiune care pare complicata este mai usor inteleasa printr-un exemplu, am propus sa il ascultam pe Sir Tim-Berners Lee (taticul www si consultantul guvernului Marii Britanii pe tema din titlu)(puteti alege si cu subtitluri in romana, din sectiunea Subtitles):

Dupa care am incercat, printr-o scurta prezentare (mai jos) sa ating elementele definitorii ale Open Data, completate de Dan Matei de la Cimec care a punctat cele 5 stele ce pot sa fie atinse prin sistemele de open data (propuse de acelasi Sir Tim)

Daca partea tehnica a definitiei de “open” nu a parut ca ridica probleme, chestiunile legate de protectia dreptului de autor au fost cele care ar generat discutii - in special prin dreptul sui-generis asupra bazelor de date. (legea 8/1996, Titlul II, Capitolul VI) - pentru cei interesati cei de la Open Knowledge Foundation au informatii mai in detaliu pe tema asta (pentru Uk, insa)

Dar pentru ca vorbeam de optimism, sa notez cele 3 vesti bune:
- prima este ca reprezentantul MCSI, Adrian Stanescu, ne-a informat ca vom avea si noi open data. In Minister se lucreaza la un cadrul de interoperabilitate in care un produs final va fi un Registru unic (unde informatiile vor fi introduse de catre institutiile care genereaza si actualizeaza acele informatii - de ex. Posta Romana pentru codurile postale) care vor fi puse la dispozitia publicului intr-un regim de date deschise.

- a doua este ca Microsoft si CIMEC au inceput deja sa lucreze la proiect local prin care sa puna (o parte) din datele facute public de Cimec intr-un regim de tip open data. Evident folosind propria initiativa a Microsoft pentru open data in cloud. Prezentarea celor de la MS a fost axata si pe cit de usor este sa pui open data in cloud. Si este!

- a treia este ca in ciuda faptul ca niciuna din autoritatile romane (din cunostintele mele) nu pune la dispozitie datele in format open, exista proiecte care reusesc sa le reutilizez intr-un mod intuitiv si extrem de valoros. Proiectul Alesii Voteaza al IPP-ului re-utilizeaza datele aflate pe site-urile Camerei Deputatilor si a Senatului tocmai pentru a le prezenta intr-un format mai usor de vazut de un cetatean. Iar unele dintre noile dezvoltari - cum ar fi informarea prin email cind o noua propunere legislativa isi schimba status-ul - sunt excelente unele practice pentru oricine este interesat de procesul legislativ. (Update, vorbind ulterior cu Adrian, imi zice ca proiectul este sub o licenta FOSS)

Acum, sa vedem in practica cum se dezvolta toate aceste vesti bune. Oricum sper ca initiativa propusa de Microsoft de a discuta despre open data sa fie urmata si de altii. Mai ales din domeniul public.

1 ... 3 4 5 ...6 ... 8 ...10 ...11 12 13 ... 32

Blog juridic al lui Bogdan Manolea cu informatii referitoare la legislatie, jurisprudenta, articole si stiri legate de domeniul Dreptului Tehnologiei Informatiei din Romania si strainatate.

Subscrie la acest blog pentru a primi actualizarile prin e-mail

Adresa de e-mail


Realizat de FeedBlitz

  XML Feeds

Search

February 2018
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
 << <   > >>
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28        

Multumesc

V-a fost util ceva de pe blog sau pe de site ?
De azi va permit sa imi lasati un multumesc
blogging soft