Category: "Pareri personale"

Pages: 1 ... 16 17 18 ...19 ... 21 ...23 ...24 25 26 ... 32

22/05/07

Open source si Legi (despre eLiberatica 2007)

Am fost vinerea trecuta la eLiberatica 2007, probabil cea mai importanta conferinta open source din Romania de anul acesta.

Cum eram invitat si sa tin o prezentare despre citeva aspecte juridice legat de open source si legislatia din Romania, mi-am impartit prezentarea in 3 bucati despre ceea ce eu am considerat ca este important pentru participanti sa afle :
- de ce un contract incheiat printr-un click este valid si in Romania
- despre Registrul de programe de calculator al ORDA si de ce comunitatea open-source romneasca nu a reactionat la aceasta idee care, din punctul meu de vedere, reprezinta o piedica in calea acestora.
- despre Creative Commons (prezentare generala despre ce inseamna)
Prezentarea o gasiti si pe site-ul meu in format odp sau ppt.

Prezentarea mi-a iesit destul de bine si am primit o tona de intrebari din public, plus altele la final "in private". Multe din intrebari ok, altele very basic - dovada ca, ceea ce sustin de multa vreme, inca lipsesc cunostiintele de baza legate de Prop Int, inclusiv la cei care dezvolta soft(indiferent de tipul sau) pentru a avea o dezbatere reala. Din pacate...

Evenimentul a fost unul interesant mai ales prin invitatii straini de marca prezenti, insa eu m-as fi asteptat sa gasesc si prezentari romanesti referitoare la de ce o companie romaneasca a ales sau ar alege sa dezvolte open source si rezultatele muncii sale. De exemplu, as fi vrut sa vad o prezentare din partea lui Dragos pe tema asta..

Interesante mai ales prezentarile lui Cezar (cred ca o asemenea prezentare ar fi foooarte interesanta pentru specialistii romani in cybercrime) si Georg de la FSFE.(in curind vor fi toate prezentarile pe situl eLiberatica)

Din pacate, nu am putut sta si simbata (cind am avut un eveniment personal mai important), dar cred ca ar fi fost importanta o mai buna focalizare catre rezultatul dorit - crearea unei comunitati reala de open-source romaneasca.

In fine, poate asta se va cristiliza in viitor.

Vezi un editorial pe tema eLiberatica postat de Misi de la Strawberrynet si mai multe opinii de la cei prezenti : Alex Brie, Zoli (ziua 1, ziua 2), Filip, Thomas Koch, citeva poze ale lui Andrei Maxim
si evident citeva cuvinte ale organizatorului Lucian Savluc

16/05/07

  11:10:00, by Bogdan, 1243 words  
Categories: Articole / Studii / Rapoarte, Pareri personale, Drept & Internet

Reglementarea RFID in Uniunea Europeana

Articol publicat in Marketwatch din Aprilie 2007 sub titlul Comisia Europeana discuta despre reglementarea RFID

Ce este RFID ?

RFID (Radio-frequency Identification- Identificarea prin Radio Frecventa) este, conform Wikipedia, o metoda de indentificare automata ce se bazeaza pe inmagazinarea si transmiterea de date utilizand un dispozitiv de emisie-receptie numit RFID. Un dispozitiv RFID este un obiect care se poate atasa sau incorpora intr-un produs, animal sau persoana, cu scopul de a fi indentificabil prin unde radio. Dispozitivul pe care se bazeaza RFID contine un cip silicon si o antena. Exista RFID pasive (ce nu au nevoie de o sursa interna de energie) si active (cu propria sursa de energie interna). RFID este, practic, un sistem de identificare asemanator tehnologiei cu cod de bare.

Tehnologia RFID a fost inventata acum peste 60 de ani, dar a inceput sa fie din ce in ce mai folosita si in Europa, pe scara larga in ultimii ani, atat de firme private in special pentru etichetarea produselor, dar si de guverne care introduc taguri RFID in documentele de identificare (pasapoarte, carte de identitate, etc.) Conform estimarilor Comisiei Europene, peste 600 de milioane de taguri RFID au fost vandute in 2005, iar estimarile arata ca in 2016 ar putea fi vandute de 450 de ori mai multe. Valoarea intregii piete a RFID (incluzand sistemele si serviciile) in UE a fost de 2.2 miliarde de euro si ea ar putea ajunge la 20.8 miliarde de euro in numai 10 ani.

In aceste conditii sunt de inteles activitatile desfasurate de Comisia Europeana, lansate la CEBIT in 2006, care au cuprins o serie de intalniri privind aplicatiile RFID, reactia consumatorilor, standarde si interoperabilitate, dar si eventuale cerinte de management al spectrului de radio-frecvente. Exista insa si cateva controverse legate de cipurile RFID si care se axeaza pe cateva categorii cheie.

Securitatea RFID

Lipsa securitatii in tagurile RFID a fost deseori subiectul conferintelor specialistilor in securitate, ei fiind contrazisi de fiecare data de producatorii de taguri RFID care sustin ca aceste probleme au fost deja depasite. In martie 2006, in cadrul conferintei RSA din San Jose, Adi Shamir a aratat ca se pot depasi mecanismele de securitate in tagurile RFID prin trimiterea unei parole gresite catre un tag de 8 biti care ar rezulta in utilizarea de energie suplimentara. Industria a replicat ca deja exista cipuri cu securitate pe 32 de biti, care ar mari numarul de optiuni la o parola de la 256 la 4 miliarde.

In aprilie 2006 cercetatorii Melanie Rieback si Patrick Simpson, impreuna cu Andy Tanenbaum, de la Univesitatea Libera din Amsterdam, au dovedit posibilitatea de a introduce virusi in tagurile RFID. Iar in acelasi an un expert de securitate german, Lukas Grunwald, a facut o demonstratie la o conferinta in Las Vegas despre cum se pot clona noile pasapoarte germane care au integrate cipuri RFID pentru o mai buna securitate.

Smart Card Alliance a contrazis rezultatele, aratand ca, chiar daca datele de pe cip nu sunt incriptate, acesta este semnat digital de autoritatea care emite pasaportul si, deci, orice modificare ar fi vizibila la un control. Noile pasapoarte emise de Marea Britanie la sfarsitul lui 2006 au incriptat datele stocate in tagurile RFID. Dar codurile de securitate au fost “sparte” in mai putin de 48 de ore.

Utilizarea RFID si viata privata

Exista numeroase studii care discuta si modul cum tagurile RFID pot afecta viata privata a persoanelor. In ceea ce priveste produsele etichetate, cel ce cumpara un anumit bun poate sa nu stie de existenta tag-ului sau de posibilitatea de eliminare. Mai mult, tag-ul poate fi citit de la distanta fara ca tu sa stii de aceasta. Posibilitatea ca oricine cu un cititor RFID sa identifice persoanele dupa obiectele pe care le poarta sau le poseda, a fost subliniata si de raportul Economist Intelligence Unit „RFID Comes of Age“. Autorii au sugerat necesitatea ca tagurile RFID sa fie dezactivate la iesirea din magazine.

Probleme si mai serioase sunt puse de implantarea cipurilor RFID la oameni. Nu este vorba de SF, Autoritatea Americana federala pentru Medicamente si Alimente (Food and Drug Administration – FDA) a permis inca din 2004 implementarea de taguri RFID pasive in unii pacienti (sub piele). Cipul nu ar contine date medicale, ci stocheaza un numar unic care permite identificarea lor rapida intr-o anumita aplicatie software medicala. Aceleasi implanturi sunt folosite si de clubul Baja Beach din Barcelona, pentru abonatii care nu mai vor sa stea la coada.

Exista si critici din partea grupurilor religioase care considera ca tagurile RFID vor permite identificarea umana care duc la numarul Diavolului 666 prevazut in Apocalipsa.

Consultarile Comisiei Europene

Avand in vedere si problemele expuse mai sus, Comisia Europeana a decis sa deschida o serie de consultari care sa identifice daca este necesara o reglementare unitara a RFID, care sa nu fie o bariera in dezvoltarea sectorului, ci insa sa impulsioneze introducerea RFID. O parte dintre probleme, cum ar fi de exemplu standardizarea pentru interoperabilitate si alocarea radio-frecventelor comune in Statele Membre UE vor depinde de auto-reglementare si de organismele de standardizare din Europa.

Exista in acelasi timp si o serie de probleme de interes public, in special cele legate de protectia datelor si securitate, unde Comisia a propus un chestionar public care sa ajute la realizarea unui consens cu privire la chestiunile tehnice, juridice si etice, legate de RFID si, daca este necesar, sa intervina cu masuri de reglementare.

Chestionarul, la care au raspuns peste 2200 de persoane fizice si juridice, a aratat ca doar 15 % dintre cei care au raspuns considera ca problemele RFID trebuie lasate doar industriei pentru auto-reglementare. In schimb 55% dintre respondenti si-au aratat ingrijorarea fata de problemele legate de viata privata si au cerut ca legile sa fie schimbate astfel incat informatia colectata de firme sau guverne sa nu faca obiectul unui abuz. Comisarul European pentru Societate Informationala, Viviane Reding, care a sustinut activ acest proces, considera ca unele masuri pentru rezolvarea acestor temeri pot fi etichetarea corecta a tagurilor si mai multa transparenta in ceea ce priveste riscurile si oportunitatile RFID.

Rezultate

Ca urmare a intregului proces amintit, dna Reding a anuntat in acest an la CEBIT o comunicare oficiala a Comisiei cu privire la RFID care se axeaza pe urmatoarele decizii:

- Crearea in 2007 a unui Grup de Lucru RFID, unde vor participa experti in securitate si protectia datelor, industria RFID, cercetatori din domeniul academic impreuna cu alte institutii, cum ar fi Grupul de Lucru Articolul 29 din domeniul protectiei datelor personale. Scopul Grupului de Lucru este de a asigura asistenta Comisiei in realizarea unei politici privind aplicatiile RFID;

- Realizarea pana la jumatatea lui 2007 a unor amendamente la Directiva privind protectia datelor personale in sectorul comunicatiilor electonice (Directiva 2002/58/EC din 12 iulie 2002, implementata in Romania prin legea 506/2004). Amendamentele vor include aspecte privind aplicatiile RFID.

- Publicarea pana la finalul lui 2007 a unei Recomandari privind securitatea datelor si respectarea vietii private pentru aplicatiile RFID. Recomandarea va clarifica modul cum directivele privind protectia datelor cu caracter personal se aplica in cazul RFID.

- Analizarea impreuna cu Grupul de Lucru a efectelor sociale si economice ale RFID si altor tehnologii, in special cu privire la viata privata, incredere si guvernare, care sa produca pana la finalul lui 2008 o evaluare a optiunilor de politici si nevoia pentru alte masuri legislative.

Dupa cum se vede, Comisia pare a fi destul de ocupata in urmatoarea perioada pe problema RFID. Cum Romania este deja parte a UE, se poate sa se participe activ si la aceste propuneri, din partea sectorului guvernamental, privat, academic sau al societatii civile. In caz contrar, vom primi doar rezultatele discutiilor intr-o directiva pe care va trebui sa o implementam in legislatia nationala.

09/05/07

  16:34:49, by Bogdan, 1075 words  
Categories: Stiri - Romania, Pareri personale, Legislatie, Retentia datelor

Opinii cu privire la proiectul de lege privind pastrarea datelor de trafic

Pentru ca nu puteam sa las proiectul pus in discutie de MCTI referitor pastrarea datelor de trafic ( care implementeaza directiva europeana similara) fara citeva critici, m-am pus pe treaba si impreuna cu colegii din APTI le-am trimis azi o opinie oficiala. ( PDF, 129 Kb )

Sunt curios in ce masura o sa se tina seama de ea, ca si de parerile celorlalti cititori ai blogului fata de cele sustinute.

Mai jos am copiat si observatiile de fond, insa intreaga argumentatia o gasiti in pdf-ul amintit mai sus.

Full story »

20/04/07

  12:10:19, by Bogdan, 169 words  
Categories: Pareri personale, Evenimente, Drept de autor

Despre intilnirea cu CC

Ajunsa printr-un concurs de imprejurari la aceeasi ora in concurenta directa cu mitingul pro-Base de seara trecuta , intilnirea despre drept de autor si CreativeCommons (CC) a strins vreo 15 oameni interesati de subiect.

Prezentarea mea o gasiti atit in format odp, cit si ppt. De asemenea filmuletul pe care l-am "dublat" ca nu se auzea suficient de bine il gasiti la http://support.creativecommons.org/videos ( e al doilea din sirul mai lung de videoclipuri ce explica sistemul CreativeCommons).

Overall, a fost OK. Discutia s-a inclinat nu numai spre CC, ci si spre ce poate face un blogger sau forumist cind "i se fura continutul". Dovada ca inca cunostiintele generale privind dreptul de autor ar merita sa fie popularizate mai mult si de altii. Pe cazuri concrete, nu in marote cu pirateria sau inregistrarile obligatorii.

Mai importanta e probabil opinia celor care au participat la intilnire decit a mea. Oricum dupa aia o parte am mers la o bere, unde s-au discutat multe, in special despre Base.

Un weekend placut.

03/04/07

  18:09:59, by Bogdan, 627 words  
Categories: Stiri - Romania, Pareri personale, Drept & Internet, Drept de autor, Comert electronic

Drept de autor, texte copiate si SEO

Am mai precizat si cu alte ocazii ca dreptul de autor exista pentru orice opera originala de creatie intelectuala. Nu conteaza ca ai trei paragrafe de text, daca ele sunt creatia ta beneficiezi de protectie instantanee prin legea dreptului de autor (care nu iti cere sa inregistrezi undeva textul).

Problema se pune ce faci in momentul in care cineva a copiat fara drept acel text al tau de 3 paragrafe (sau 5 sau 10). Daca nu esti un nume cunoscut pe piata si ai doar un blog sau un site web mai putin important, practic nu ai mare lucru de facut. In penal sunt sigur ca orice procuror ar da (pe buna dreptate) o solutie de Neincepere a Urmaririi Penale (NUP), iar in civil, pe linga timpul pierdut in instanta va trebui sa dovedesti si care sunt pierderile efective suferite. Iar la un text de 3-5 paragrafe, acestea sunt insignifiante.

Chestiunea capata insa o turnura cu totul diferita in cazul in care textul respectiv a fost scris special pentru tintirea anumitor cuvinte-cheie in cautarea din Google ( procesul se numeste optimizare pentru motoare de cautare - Search Engine Optimization (SEO) , si poate fi definit ca "practica activa de optimizarea a unui site web prin imbunatatirea aspectelor interne si externe pentru cresterea traficului site-ului din cautarile pe motoarele de cautare." Vezi si Mic Ghid SEO pe Forumul Seopedia.)

Mai prozaic explicat, cum motoarele de cautare (si in special Google) au ajuns sa fie folosite extrem de mult pentru a gasi site-ul care ne trebuie, exista o lupta acerba pentru a fi numarul 1 (sau 2 sau 3, etc) la cautarea dupa un anumit cuvint cheie. Printre practicile folosite pentru a permite o clasare cit mai buna in rezultatele motoarelor de cautare pentru anumiti termeni, una importanta este si scrierea textului de pe pagina respctiva astfel incit sa cuprinda termenii cheie doriti.

Scrierea textului respectiv poate sa fie in practica destul de costisitoare (mai ales daca angajezi un copywriter sau expert SEO), iar o eventuala copiere a textului de catre vreun site concurent poate sa duca fie la o clasare buna a celuilalt site la cautare dupa termenul cheie, fie penalizarea amindurora de catre Google (sau alt motor de cautare).
Probabil ca, dupa anumite studii, se pot face niste estimari cu privire la "valoarea economica" a locului 1 la Google dupa cautarea unui cuvint cheie. Sa zicem ca site-ul care e pe primul loc la cautarea dupa cuvintul imprimanta vinde 300 de bucati lunar numai din vizitatorii veniti din Google, cel de pe locul 2 , 100 de bucati, iar cel de pe 3 - 50...(exagerez un picut pentru ca evident ca numarul de vinzari depinde de multe alte lucruri).

Revenind la textul in sine, ideea pe care doream sa o subliniez este ca valoarea unui astfel de text dpdv al SEO poate sa fie cu mult mai importanta decit valoarea economica a textului clasic, daca el s-ar afla doar pe un pliant pe hirtie. Copierea ilegala a textului (chiar din 3 fraze) de catre concurenta poate sa aduce prejudicii insemnate site-ului respectiv.

Ca atare - la discutarea unui asemenea caz de pe Internet intr-o instanta de judecata , trebuie explicat (dovedit) si valoarea textului din acest (foarte nou!) punct de vedere. Iar instanta trebuie sa aprecieze situatia de fapt tinind cont si de acest aspect.
Probabil ca aceasta situatie are importanta in special in cazul magazinelor online sau altor site-uri care vind direct produse si servicii.

In situatia in care nu aveti incredere intr-un judecator roman ca ar intelege acest lucru, puteti sa faceti o plingere direct catre Google bazandu-va pe legea americana (DMCA) Vezi detalii pe Google si pe alte situri.
In acest caz va recomand sa considerati extrem de bine cazul dvs. concret, o plingere neintemeiata suficient sau corect, putind ajunge pe site-ul de exemple proaste de utilizare a DMCA care impiedica libertatea de exprimare.

28/03/07

  18:47:58, by Bogdan, 389 words  
Categories: Stiri - Romania, Pareri personale, Evenimente, Drept & Internet

Conflictul dintre blogger si lege

Am avut azi-dimineata o prezentare cu titlul din subiect la evenimentul organizat de Ambasada SUA pe tema Blog vs. Jurnalism.

Pentru cei interesati sa revada prezentarea mea am pus-o online ( aici in ppt, aici in odp)desi cred ca mai important a fost ce am spus si cum am spus. De obicei folosesc materialul de prezentare doar ca sustinere a discursului.

M-am intilnit si cu Andressa, cu care am continuat o idee pe care vreau sa o punem in practica.

In rest, mie mi-a placut filmul (“If You Can’t Beat ‘Em, Blog ‘Em” (22 min.) produs de ABC News) si cred ca ultima sectiune (referitoare la activism social si bloguri) ar fi trebuit sa fie mai incitanta, daca ar fi fost mai multi prezenti.. si ar fi trebuit sa fie.

si partea off-topic..

Full story »

27/03/07

Pedepse penale pentru incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala

UE aduce pedepse penale pentru incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala - Articol publicat in Marketwatch - Martie 2007

O noua directiva europeana, care se refera la domeniul proprietatii intelectuale, este discutata in Parlamentul European si are drept scop armonizarea legislatiilor statelor membre cu privire la pedepsele penale in cazul incalcarii acestor drepturi. Propunerea de Directiva este numita ”Directiva privind masurile penale destinate sa permita aplicarea drepturilor de proprietate intelectuala” (Draft Directive on criminal measures aimed at ensuring the enforcement of intellectual property rights) sau, mai pe scurt, IPRED2.

Ideea directivei nu este noua si a fost promovata prima oara odata cu propunerea initiala a Directivei pentru aplicarea drepturilor de proprietate intelectuala (Directiva 2004/48/EC din 29 aprilie 2004) cunoscuta si sub numele de IPRED. Dispozitiile respective au fost respinse, considerandu-se ca asemenea sanctiuni penale nu ar putea fi impuse de UE in piata interna printr-o simpla directiva. Situatia s-a schimbat insa intre timp - o decizie a Curtii Europene de Justitie din 15 septembrie 2005 (Decizia C-176/03 Comisia vs. Consiliul) a admis posibilitatea de stabilire de norme penale unitare in piata europeana in domeniul mediului inconjurator, dar nu printr-o decizie-cadru, ci printr-o directiva.

Astfel incat ideea unor sanctiuni penale armonizate pentru drepturile de proprietate intelectuala a fost din nou preluata de catre Comisie. Aceasta a propus o noua directiva (IPRED2) actualizata in aprilie 2006, pentru a fi in concordanta cu noile interpretari juridice.

Propunerea de directiva a fost intampinata cu reactii extrem de diverse, nu numai in randul actorilor de pe piata, ci si a parlamentarilor europeni, unii sustinatori ai unor pedepse mai dure, iar altii propunand respectarea mai atenta a drepturilor consumatorilor. Modul de reglementare actuala in statele europene este destul de diferit, unele dintre ele prevazand doar sanctiuni civile pentru incalcarea unora dintre drepturile de proprietate intelectuala, considerand ca titularii drepturilor ar trebui sa fie activi in apararea acestora, iar in caz contrar sa nu fie vreo sanctiune direct aplicabila.

Subiectele dezbaterii

Directiva propusa de Comisie doreste sa incrimineze din punct de vedere penal toate incalcarile cu intentie a drepturilor de proprietate intelectuala realizate de pe scara comerciala. Masurile din aceasta directiva ar obliga statele membre sa adopte o legislatie interna care sa prevada pedepse cu inchisoarea de pana la 4 ani si amenzi de la 100 000 de euro pana la 300 000 de euro pentru incalcarile serioase ale legii. Alte masuri ar putea viza distrugerea bunurilor contrafacute sau confiscarea acestora ori a unor bunuri de o valoare similara, inchiderea localurilor folosite pentru contrafaceri, impiedicarea derularii de activitati comerciale de catre acele persoane, dar si publicarea hotararilor judecatoresti. Noile reguli ar permite si implicarea directa a titularilor drepturilor de proprietate intelectuala.

Insasi ideea din spatele propunerii a fost criticata sever, considerandu-se ca nu exista nici un raport care sa scoata in evidenta aceasta problema de ne-armonizare la nivelul UE (raport care, in mai toate cazurile, sta la baza propunerilor Comisiei) si ca am putea avea, in fapt, un efect negativ pentru companiile din domeniile unde proprietatea intelectuala joaca un rol esential. Unul dintre cele mai importante Institute de Cercetare a Proprietatii Intelectuale, Max Planck, a avertizat ca astfel se creeaza „riscul ca sa fie limitata in mod disproportionat libertatea actorilor de pe piata de a se angaja in afaceri.” Mai mult, toate tarile membre ale UE sunt parte a acordului TRIPS care prin art. 61 impune pedepse pentru actele de contrafacere si piraterie. Iar propunerea actuala a Comisiei nu ar face decat sa treaca in domeniul penal unele cazuri care sunt, esentialmente, de natura civila si apar uneori intre entitati comerciale legitime.

La ora actuala, este insa putin credibil ca textul va fi respins de Parlamentul European, dar dezbaterea are inca multe necunoscute, astfel incat textul propus ar putea suferi modificari semnificative pana in momentul adoptarii.

Astfel, mai multi actori-cheie considera discutabila aplicarea directivei la toate obiectele de proprietate intelectuala. Acestea ar cuprinde si dreptul „sui generis” asupra bazelor de date, despre care chiar Uniunea Europeana a admis ca nu a adus nici un beneficiu industriei, si drepturile asupra desenelor si modelelor industriale sau a modelelor de utilitate, care nu sunt, de multe ori, suficient de bine verificate si uneori devin invalidate de catre instante. Discutiile initiale din Parlamentul European duc spre o eliminare din scopul directivei a brevetelor de inventie, lucru nesustinut nici de industrie. O alta varianta mai radicala ar limita directiva doar la dreptul de autor si la marcile inregistrate.

Copia privata si aplicarea directivei in cazul consumatorilor sunt alte subiecte delicate in dezbatere. Mai multi parlamentari europeni au cerut definirea clara a termenilor utilizati in directiva si limitarea directivei la contrafacerea comerciala. Unele definitii propuse pentru scopul actiunii: „avantaj economic direct sau indirect”, au fost criticate serios pentru ca un asemenea avantaj indirect ar putea fi „gasit” si la o persoana privata. Dar amendamente au fost propuse si in sens contrar. Un grup de parlamentari europeni in frunte cu fostul presedinte al Parlamentului European, Nicole Fontaine si Janelly Fourtou, consoarta presedintelui de la Vivendi Universal, au propus un amendament care ar scoate termenul de „scara comerciala”, si ca atare vor fi incluse in scopul directivei si copiile facute pentru uzul personal, inclusiv download-ul de pe Internet.

Proceduri de urmat

Discutia in Parlamentul European a inceput de ceva vreme, fiind finalizate la finalul anului trecut rapoartele consultative din partea a doua a comisiei - cea pentru libertati civile, justitie si afaceri interne si cea pentru industrie, cercetare si energie. Dar raportul obligatoriu al Comisiei Juridice este cel mai important in aceasta procedura. Raportul va fi prezentat de Nicola Zingaretti si ar fi trebuit sa fie prezentat in Comisie la finalul lui ianuarie, insa a fost amanat cu peste o luna. In realitate, o mare parte din „dezbatere” se duce tot in lumea politica, Comisia sau Consiliul incercand sa ajunga la un compromis cu principalele grupuri politice din Parlament pentru a avea un acord rapid asupra Raportului ce va trebui sa fie aprobat, intr-o prima citire de Parlament. Acesta poate sa fie unul din motivele, nedeclarate, ale amanarii citirii raportului in Comisia Juridica. ( Intre timp raportul a fost adoptat de Comisia Juridice pe 20 Martie 2007)

Votul plenarei Parlamentului European asupra raportului (numit si prima citire) ar putea avea loc in a doua parte a lunii martie 2007. ( actualizare - probabil aminat mai mult...)

Posibile consecinte

Desi unul dintre obiectivele propunerii era reducerea contrafacerii si pirateriei, in special in tarile din estul Europei - membre ale Uniunii Europene, observam ca, in functie de textul exact adoptat, s-ar putea ca noi sa nu avem prea multe de modificat in legislatia autohtona. De altfel, legislatia romana in domeniul dreptului de autor, care a implementat directiva IPRED, prevede deja pedepse de pana la 5 ani inchisoare pentru contrafacere, iar alte legislatii est-europene (cum ar fi cea din Cehia) prevad amenzi de pana la 750 000 de euro.

Chiar si legislatia romana cu privire la alte elemente de proprietate intelectuala - brevete de inventie, marci si chiar desene si modele industriale - deja are integrate pedepse penale pentru contrafacere. Mai mult, si legislatia privind dreptul de autor trateaza ca „penal” upload-ul intr-un sistem de tip p2p (situatie explicata mult mai clar in articolele precedente din Marketwatch).

Insa cazurile de pedepse penale majore aplicate de instante lipsesc, chiar si in situatiile flagrante de contrafaceri in domeniul dreptului de autor - indiscutabil cel mai afectat domeniu.

Deci motivatia directivei este cel putin discutabila si poate ar fi cazul sa ne uitam mai in adancimea problemei, ca si in ograda tuturor actorilor implicati. Un lucru este cert insa: marirea pedepselor nu va duce cu siguranta la schimbarea opiniei sau pozitiei care deja exista (sau nu exista deloc!?) in cazul majoritatii populatiei cu privire la incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala.

23/03/07

  10:16:16, by Bogdan, 671 words  
Categories: Articole / Studii / Rapoarte, Pareri personale, Comert electronic

TVA, Uniunea Europeana si serviciile electronice

Articol publicat in revista Link

Pentru ca din 1 Ianuarie 2007, Romania este deja membra a Uniunii Europene cred ca e important sa incercam sa clarificam citeva aspecte legate de chestiunile mai putin discutate pina acum in ceea ce priveste comertul electronic si Uniunea Europeana.

Cum domeniul comertului electronic este reglementat destul de unitar in Uniunea Europeana, nu vor fi diferente semnificative de la o tara la alta. Altfel spus, un furnizor de orice fel de servicii pe Internet, prin inregistrarea sa legala in Romania (nimic spectaculos – inregistrare la Registrul Comertului si la organele competente fiscale) va putea sa-si ofere serviciile si produsele oriunde pe Internet catre alti cetateni ai UE, fara a fi nevoit sa plateasca orice taxe suplimentare. Si reciproca este la fel de adevarata, deci orice furnizor inregistrat conform legislatiei respective din tara membra a UE va putea sa ofere produse si servicii cetatenilor romani, fara vreo formalitate sau taxa suplimentara.

Pina aici toate bune si frumoase, numai ca exista o exceptie de la regula de mai sus. Execeptia face referire la serviciile furnizate electronic si a fost introdusa in Mai 2002 pe o perioada limitata, si apoi extinsa pina pina in Decembrie 2008. (pentru amatorii de texte legislative este vorba de Directiva 2002/38/EC si Regulamentul 792/2002). S-a incercat sa se creeze un cadru fiscal egal pentru furnizorii din UE si din afara UE in cazul serviciilor furnizate electronic, dar si in cazul serviciilor de televiziune si radio. Astfel, s-au stipulat doua reguli importante:

* Cind aceste servicii sunt furnizate de persoane juridice stabilite in UE pentru cumparatori din afara UE, ele sunt exceptate de la plata TVA.
* Cind aceste servicii sunt furnizate de persoane juridice stabilite in afara UE pentru cumparatori din UE, trebuie sa includa TVA, dar furnizorii din afara UE pot sa isi faca un singur punct de contact pentru plata TVA.

Ce se include in acest termen de servicii furnizate electronic (enumerarea nu este exhaustiva):

* Furnizarea si gazduirea de site-uri informatice, intretinerea de la distanta a programelor si echipamentelor.
* Furnizarea si actualizarea programelor informatice.
* Furnizarea de imagini, texte si informatii si punerea la dispozitie a unor baze de date.
* Furnizarea de muzica, filme si jocuri, inclusiv jocuri de noroc si pariuri, si de emisiuni si manifestari politice, culturale, artistice, sportive, stiintifice si de divertisment.
* Furnizarea de servicii de invatamant la distanta.

Aceste reguli nu se aplica:

* Furnizarii de download gratuit, acces gratuit la informatie sau a funizarii de servicii unde Internetul este doar mijlocul de comunicare (de ex. O consultanta trimisa prin e-mail)
* Oferirii online de bunuri fizice care sunt trimise prin mijloacele traditionale
* In cazul serviciilor de telecomunicatii

Aceste reguli au o importanta practica in special in cazul relatiei cu consumatorii din cadrul Uniunii Europene. Practic, toti furnizorii de servicii electronice din Romania vor trebui sa se conformeze urmatoarelor reguli:

* in situatia in care cumparatorul este din afara UE, nu trebuie sa se puna TVA la serviciile prestate
* in situatia in care cumparatorul este din UE, dar este o persoana fizica (consumator), situatia ramina neschimbata, deci trebuie adaugat TVA la nivelul tarii de origine al vinzatorului (adica Romania)
* in situatia in care cumparatorul este din UE si este o persoana juridica, acesta va trebui sa plateasca taxa pe valoare adaugata aferenta acestor servicii catre autoritatile romane (reverse charge – taxare inversa). In acest caz, insa, factura trebuie sa contina referirea la taxarea inversa a TVA. Trebuie sa recunosc ca nu sunt un expert in chestiuni contabile sau fiscale, dar, din ce am studiat, procedura “taxare inversa” este impusa in UE in anumite situatii (serviciile electronice fiind una din ele) si prin aceasta cumparatorul-persoana juridica isi va putea deduce (total sau partial) TVA-ul.

De asemenea, este important de precizat ca actele normative europene au fost implementate in Romania in ultimele modificari aduse codului fiscal, (inclusiv normele metodologice). Vezi in special art 125^1 pct. 26, art. 133, lit g) pct.12, ca si art 153^4 si urmatoarele. De ajutor va poate fi si informatia existenta pe paginile web ale Uniunii Europene pe tema “VAT electronic services”.

Succes la vinzari si la discutiile cu contabilii ai autoritatile fiscale!

1 ... 16 17 18 ...19 ... 21 ...23 ...24 25 26 ... 32

Blog juridic al lui Bogdan Manolea cu informatii referitoare la legislatie, jurisprudenta, articole si stiri legate de domeniul Dreptului Tehnologiei Informatiei din Romania si strainatate.

Subscrie la acest blog pentru a primi actualizarile prin e-mail

Adresa de e-mail


Realizat de FeedBlitz

  XML Feeds

Search

February 2018
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
 << <   > >>
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28        

Multumesc

V-a fost util ceva de pe blog sau pe de site ?
De azi va permit sa imi lasati un multumesc
blogging soft