Category: "Pareri personale"

Pages: 1 ... 8 9 10 ...11 ... 13 ...15 ...16 17 18 ... 32

31/03/10

  17:02:28, by Bogdan, 2201 words  
Categories: Stiri - Romania, Articole / Studii / Rapoarte, Pareri personale, Drept de autor

Semnati Manifestul pentru un proiect deschis eRomania !!

La insemnarea mea trecuta legata de e-government si proiectul eRomania Cosmin a lasat un comentariu extrem de util:

Ce putem face? Daca nu putem face nimic atunci nici n-are rost sa ne mai batem capul cu statul. Daca putem face ceva hai sa facem si macar proiectele din 2020 sa mearga in directia buna.

Si Cosmin are extrem de mare dreptate. Toate lumea a sarit in capul MCSI, la comunicatul anterior, dar oare a existat o pozitie clar exprimata la ce nu e bine in actualul proiect ?

Asa ca am inceput sa ma gindesc ce putem face si, personal, am ajuns la 2 concluzii:

1. Ca trebuie sa avem o pozitie coerenta si publica pe problemele care ne dor la proiectul actual. Plinsul pe bloguri sau pe forumuri nu ajuta. Revolta intr-un comentariu se uita repede. Dar o scrisoare publica semnata de (sa speram) citi mai multi cetateni, firme sau organizatii trebuie sa i se dea un raspuns oficial.
Cu ajutorul colegilor din APTI, celor de pe lista de discutii TIC-Lobby, baietilor de la ceata (care au la dispozitie o excelenta unealta de colaborare) si a altor persoane care au comentat si corectat documentul, a iesit un Manifest pentru un proiect deschis eRomania. (copiat si mai jos)
Un document in care incercam sa gasim niste principii comune referitor la ce se poate face mai bine in proiectul eRomania, in special pe partea de deschidere, transparenta si accesibil pentru toti.

2. Ca trebuie sa avem cit mai multa discutie publica pe tema asta.. Manifestul propus nu a acoperit toate temele ridicate de diversi interlocutori: de la probleme conceptuale ale utilitatii diverselor parti pina la securitate sau privacy - toate acestea excedeau scopului initial al documentului. Dar propunerile si sugestiile exista.
Tocmai de aceea singura propunere pe care o avem in document este sa se discute - ca discutia este organizata de un trust de presa, un ONG Ministerul, Guvernul, Presedintia sau Parlamentul - lucrul este mai putin important.
Important este ca noua sa ne pese de cei 500 de milioane de euro din banii publici pentru a participa la un astfel de eveniment si a incerca sa gasim cele mai bune solutii pentru niste servicii reale electronic guvern-cetatean.
De fapt, am reusit sa scoatem manifestul intr-o zi speciala pentru concepte libere: Ziua Eliberarii Documentelor, in care mai multe persoane din Romania au aratat (in stilul si cu mijloacele lor) ca le pasa de faptul ca unele institutii guvernamentale publica documente in formate pe care nu le poti citi in mod liber.

Nu stiu daca si cum va reusi acest manifest sa schimbe ceva. Dar stiu ca merita si trebuie sa incerci. Pentru ca daca nu incerci, cu siguranta nu se va schimba nimic.

De aceea va propun manifestul de mai jos. Si daca dumneavoastra considerati ca ceea ce spunem acolo merita sustinut, va rog sa il si semnati.
Pentru a semna acest document, vă rugăm trimiteţi la
semnatura at apti.ro, datele dumneavoastra si adeziunea pentru acest document. Vezi mai multe detalii la finalul acestei insemnari

Full story »

30/03/10

  15:59:23, by Bogdan, 570 words  
Categories: Stiri - Romania, Pareri personale, Jurisprudenta, Drept & Internet

Jurindex: copilul transparentei justitiei lasat sa moara de foame

(articol publicat pe site-ul Societatea pentru Justitie - SoJust)

Acum aproape un an (Mai 2009) se lansa cu mare tam-tam portalul romanesc de jurisprudenta – Jurindex.

90000 de hotariri judecatoresti vedeau lumina zilei in numai 2 luni, scoase din intunericul dosarelor in lumina deschiderii Internetului.

Evenimentul de lansare a beneficiat de o tona de laude nemarginite catre „fratele Neacsu” din partea tuturor autoritatilor prezente la eveniment. ICCJ, MJ, CSM si alte acronime reprezentate cu emfaza au aruncat cu cuvinte frumoase, laudind un program informatic si promitind sustinerea proiectului pe viitor – astfel incat TOATE hotaririle judecatoaresti sa fie publicate.
In partea a doua a intalnirii, cind acronimele au plecat, la o masa rotunda s-au discutat aspectele practice si s-a putut interveni direct. Atunci le-am spus ca proiectul este doar 5% din ceea ce poate fi fara un motor de cautare eficient (am propus si unele solutii) si ca toate laudele din prima parte sunt inutile fara aceasta dezvoltare.

Din pacate, am avut dreptate si chiar e mai rau decit mi-am putut inchipuit atunci. Pentru ca e in continuare, intuneric. Mama adoptiva a proiectului, CSM-ul, a preferat solutia perfecta sa se scape de problema – nu a dat bani proiectului. (in schimb s-au gasit 200 k de euro contributie la un proiect de 800 k – pe o tema similara de “studiere” a problemei))

In prima sedinta a Plenului CSM din 2010, Dan Lupascu propune un motor de cautare pentru Jurindex. Dupa aceea din nou pauza.

Pe un server improvizat de aproape un an, fara absolut niciun fel de promovare (nici in rindul judecatorilor, nici al justitiabilor sau specialistilor in drept) portalul ajunge la un uimitor (in conditiile lipsei promovarii), dar infim (in conditiile Internetului romanesc) 6-7 000 de vizitatori unici pe luna.

Azi avem acelasi Jurindex ca in Mai 2009. Un site neactualizat de aproape un an e un site aproape mort.

Acelasi lucru (in termeni diplomatici) il noteaza si recentul raport al Comisiei Europene cu privire la situatia jusitiei in Romania.
“Deși Înalta Curte de Casație și Justiție publică în continuare textul integral și rezumatele unei selecții de decizii pe site-ul său internet, precum și buletinele trimestriale ale casației, iar alte instanțe publică anumite decizii, în intervalul cuprins între vara anului 2009 și luna ianuarie 2010, pe portalul internet național (Jurindex) nu au mai fost adăugate alte decizii judecătorești”

Azi avem, iar pe agenda publica, cazuri in care unii judecatori sunt acuzati fatis de influentarea actului de justitie. Ce solutie mai buna de aparare este transparenta deciziilor date? Atunci cind toata lumea poate sa vada ce a decis un judecator intr-un caz si de ce. Atunci cind poti, dupa numele judecatorului, sa vezi solutii similare din spete similare.

Ce solutii mai bune poti sa ai pentru unificarea jurisprudentei, decit un portal deschis in care judecatorul de la Vinju Mare poate sa gaseasca deschis argumentarea in cazurile de conflict intre marci si cuvinte cheie in motoarele de cautare, la fel cum gaseste jurisprudenta CEJ ?

Dar in practica avem un portal de jurisprudenta aproape mort, insa din plin scandaluri la TV cu judecatori cea mai inalta instanta a Romaniei care par niste yesmen cu Domnul „Acum vorbesc ca sa intelegeti dumneavoastra.”

Panem et circenses.

(Da, am un interes direct si nedisimulat legat de accebilitatea jurisprudentei – vreau sa caut si sa public pe legi-internet.ro toate hotaririe judecatoresti legate de Internet din Romania. Acum nu pot pentru ca desi deciziile sunt publice, accesul e blocat. Tehnic)

19/03/10

  13:03:45, by Bogdan, 1047 words  
Categories: Stiri - Romania, Pareri personale, Legislatie, Drept de autor

Taxele muzicii pe Internet (si o intrebare)

(aceasta insemnare ar fi un fel de follow-up la insemnarea din 2008 ref la Muzica pe Internet)

A. Background
(daca cunoasteti chestiunile legate de distribuirea legala a muzicii pe Internet, puteti sari direct la Fondul chestiunii)

A face o afacere legala cu muzica pe Internet nu e deloc usor. Asta pentru ca, pe linga oferta ilegala existenta pe Internet, trebuie sa intelegi o lege a drepturilor de autor complicata si, uneori, extrem de interpretabila.
Practic trebuie sa ai clare urmatoarele puncte:

1. In primul rind trebuie sa te intelegi cu persoana care are toate drepturile de autor asupra operei muzicale pe care vrei sa folosesti.

Partea proasta a problemei este ca e vorba de mai multe drepturi distincte si concurente(toate prevazute de legea drepturilor de autor si a drepturilor conexe): al compozitorului, al textierului, al aranjorului, al interpretului si al producatorului de fonograme (aka casa de discuri).

Partea buna a problemei este ca, de obicei, cam toate aceste drepturi sunt cedate catre casa de discuri, care deci poate sa negocieze cu un eventual antreprenor ce vrea sa faca un site de download legal (de exemplu).

2. In al doilea rind, exista niste taxe (se numesc de fapt remuneratii, dar am hotarit astazi dimineatza ca nu imi place cuvintul asta :) ) care sunt platite catre organismele de gestiune colectiva (detaliez putin mai jos) pentru comunicarea publica a operelor (sunt stabilite de legea drepturilor de autor cf art 123^1 - e la fel in toate statele din Uniunea Europeana).

Acesta taxe se stabilesc ca urmare a unor negocieri intre aceste organisme de gestiune colectiva si reprezentantii utilizatorilor (in sensul legii 8/1996, adica de business-uri sau asociatii ale lor care le reprezinta interesele) care trebuie sa rezulte in niste metodologii. Daca partile nu se inteleg, se trece la un (soi de) arbitraj facut de terti independenti (nu de ORDA). Practic, in domeniul asta al comunicarii pe Internet, avem:

a) Negocieri cu UCMR-ADA, care reprezinta compozitorii (si despre asta am mai detaliat in 2008 cind negociam)
(care vor inlocui metodologia actuala, stabilita in 2005)

b)Negocieri cu CREDIDAM (care reprezinta interpretii) si cu UPFR (care reprezinta casele de discuri) - in acest caz nu exista deocamdata nicio metodologie.

Daca in cazul a) nu s-a ajuns la nicio intelegere si s-a ajuns in arbitraj (si despre asta vorbesc mai jos) in cazul b) se pare ca negocierile au avansat si (din ce am inteles de la cei care participa, pentru ca noi nu participam prin APTI)se pare ca se va ajunge la un acord si pe cale de consecinta la o metodologie. Bravo lor !

B. Fondul chestiunii

Dupa cum amineam mai sus in negocierea cu UCMR, s-a intrat in arbitraj.

Partea buna este ca toti reprezentantii utilizatorilor care au platit taxa de arbitraj (ANISP, Orange si APTI) au convenit asupra unei propuneri comune de metodologie, care propune (pe scurt) o taxa fixa de 8% si o impartire simpla a tipurilor de utilizare in 2 categorii (una in care doar asculti muzica si una in care o descarci pe propriul calculator).

Partea mai putin buna este ca propunerea UCMR este similara cu cea deja auzita pe piata: procente de 12%, dar nu mai putin de o suma fixa (care poate fi de 1350 de RON/luna, daca ai intre 100-200k VU (pe un site de streaming)sau 0.45Ron/download), dar si definitii vagi a ceea ce inseamna utilizator in sensul respectivei metodologii.

In intalnirea de ieri a arbitrajului, am incercat sa prezint de ce propunerea actuala este fundamentata gresit si care sunt ofertele actuale legale de muzica online pe Internet.

Aveti mai jos prezentarea embedded de pe Slideshare (daca va foloseste cumva, vreodata, puteti s-o refolositi). Multumesc celor ce le-am cerut parerea si mi-au trimis opiniile lor.

C. Concluzii si Intrebare

Arbitrajul se apropie de final si, daca nu se intampla iarasi ceva spectaculos, vom avea o noua metodologie in cam 2-3 saptamini.

De fapt, pina marti trebuie sa prezint concluziile noastre si care, probabil, se vor axa pe urmatoarele idei (ca si opiniile din prezentare)(nu cred ca e o problema sa le postez dinainte, nu vin cu nimic nou absolut):

a. Avem nevoie de o metodologie simpla, usor de inteles si aplicat. Doar cu o taxa procentuala Prezentarea arata diversitatea modelelor de business legal cu muzica pe Internet. A impune o taxa fixa (chiar si una minima) va face numai deservicii (dovedita de taxa per download din metodologia veche)in sensul imposibilitatii aplicarii anumitor modele de business deja prezentate.

b. Avem nevoie de o metodologie care sa spuna clar cui i se aplica.
Propunerea UCMR este extrem de vaga in acest sens, astfel incit doar un simplu embed (de opera muzicala) pe un site poate fi transforma site-ului intr-un utilizator al metodologiei si, pe cale de consecinta, obligat la plata unor sume de bani. Propunerea utilizatorilor defineste Utilizatorul in corelatie cu legea 365/2002 privind comertul electronic si prevede ca doar cei ce gazduiesc aceste opere muzicale sunt cei care trebuie sa plateasca banii.

c. Artistii care au toate drepturile de autor si conexe asupra operelor lor sa poata puna muzica lor in mod gratuit pe Internet, daca asta vor. Este ilogic si imposibil de explicat cum daca ai toate drepturile asupra unei opere, esti obligat la niste taxe fata de un tert pentru ca faci ce vrei tu cu ea.
De fapt, oricum cei care vor sa scape de prevederea asta vor merge in continuare pe myspace si pe alte site-uri din afara.

Cam asta ar fi pe scurt (si oricum am scris prea mult).

Intrebarea este evidenta cred: care sunt alte argumente utile pentru o metodologie care sa permita atit obtinerea unor venituri pentru compozitori (pentru ca e dreptul lor), cit si realizarea unor afaceri cu muzica in spatiul .ro ?

(Nu am scris insemnarea pentru a afla ca “propunerea UCMR sucks” si nici ca oricum toata lumea poate sa ia un site in .com si sa puna un privacy whois ca sa ascunda tara de origine. Asta le stiu la fel de bine, ca si voi. Dar acum avem o situatia data si ideea este de a incerca sa gasim cele mai bune argumente.
Dupa ce avem decizia, o sa comentez mai mult pe ea (gasesc eu o virgula care sa nu imi placa :> ), pe linga si o sa-mi fac autocritica de rigoare.

16/03/10

  15:15:53, by Bogdan, 960 words  
Categories: Stiri - Romania, Pareri personale

E-governmentul meu! Sau unde se duce 1/2 miliard de euro ?

Update - 31.03.2010: Ca urmare si a acestui mesaj am lansat Manifestul pentru un proiect deschis eRomania. Cititi si semnati.

MCSI a anuntat ca Strategia Nationala eRomania a fost adoptata de guvern. Practic 500 de milioane de euro vor fi cheltuite in perioada 2010-2013 de Guvern pe (probabil) mai multe proiecte (eu stiam de 2 dintre ele care string cf informatiilor initiale vreo 23 de milioane de euro) Piticu si Sutu comenteaza doar pe baza unuia dintre ele (probabil eRomania 2) si pornesc de la premisa ca toti cei 500 de milioane sunt doar pentru acesta (ceea ce este incorect, acest contract deja a fost cistigat de Omnilogic pe e-licitatie.ro si suma este cunoscuta - aprox 12 milioane de euro)

Mai jos opiniile mele:

E-governmentul meu

Acum 3 saptamani am fost invitat la un eveniment regional de e-government in Serbia. Si recunoasteam ca anul trecut, de fapt nu am avut nicio interactiune electronica cu autoritatilor romanesti. (nu vorbim aici de trimis emailuri). E-governmentul meu s-a redus la niste forumulare pe care esti obligat sa le printezi si sa le scrii cu pixul.

Si sunt din cei care fac tranzactii zilnic pe Internet (acum o jumate de ora am luat un bilet de avion online din 3 clikuri) dar trebuie sa imi planific 2 zile sa imi platesc taxele.

Acum 4 saptamani am depus o cerere de finantare la Comisia Europeana, completind un simplu PDF editabil si apoi am apasat pe butonul final din PDF pentru a transmite informatia catre finantatori. Atit. Fara Semnatura electronica. Fara Copie dupa Buletin.

Concluzia ar fi ca nevoie de proiecte si de banii astia pentru o mai buna interactiune cetatean-guvern in Romania.

eRomania mea

Am eRomania mea de care sunt fericit. Doar ca ea apartine sectorului privat, si nu a celui public. Gasesc tot ce vreau sa cumpar online, am informatiile de care am nevoie in domeniul juridic, gasesc legislatia de care am nevoie sa ma informez si daca vreau sa ma distrez ascult muzica online sau citesc despre cine sunt istro-romanii.

Din partea sectorului public, uneori informatiile sunt cu adevarat utile, dar de cele mai multe ori lipsesc cu desavirsire. Dau doar 2 exemple pozitive (pe care eu le folosesc):
1.Pagina web a ANCOM e tot ce va puteti dori daca va intereseaza reglementarea domeniului comunicatiilor electronice: foarte bune categorisirea, actualizari, documente in discutie publica, etc. (doar cautarea mai scartiie).

2. Sectiunea de urmarire a procesului legislativ la Camera Deputatilor este extrem de utila si bine actualizata. Extrem de utila pentru cine este interesat de subiect.

Noua eRomanie

Desi de principiu proiectul eRomania pare ok, are doua probleme majore care distrug toata ideea:
- reinventeaza roata
- creeaza alte proiect inchis care (pe alocuri) par sa concureze cu initiative ale sectorului privat.

Sa luam 2 exemple concrete:
a. Obiectivul: Acces la informaţii legislative (Informaţiile legislative sunt armonizate, structurate şi puse la dispoziţie electronic, gratis, de către autorităţi.)

Exista deja cel putin 4 baze de date legislative construite din bani publici (Camera Deputatilor, Ministerul Justitiei, Consiliul Legislative + Monitorul Oficial) din care primele 3 sunt deja disponibile pe Internet. De ce trebuie sa facem inca una ?

Nu mai calculez diversele site-uri si softuri private care pun la dispozitie in mod gratuit legislatia, inclusiv gratuit in format plain text.

b. Obiectivul: Portalul cu informaţii despre localităţile din România

Cu onor respect va anunt ca exista o gramada serioasa de romani (si nu numai) care au pus mina si au facut, fara sa primeasca vreun ban de la stat, un portal nu numai accesibil gratuit, dar care poate fi si modificat si dat mai departe in mod deschis.

Tot portalul asta, Wikipedia in romana, are deja Sectiuni specializate pe Judetele Romaniei, un wikiproiect numit Orasele Romaniei si enorm de infromatii deja pe aceiasi tema.

De ce doreste oare onor Guvernul Romaniei sa faca un proiect “concurent” cu proiectului unor cetateni romani ? De ce vrea sa dea niste bani pe ceva ce exista in mare masura gratis ? De ce nu isi ajuta cetatenii aia idealisti cara fara sa astepte banii de la guvern deja au demonstrat ca pot pune informatie utila ?

De ce nu se cheltuiesc acest bani pentru punerea in domeniul digital a resurselor culturale romanesti care trebuie digitizate ?

eRomania inchisa

Ceea ce ma deranjeaza insa extrem de rau este ca toata aceasta informatie va fi inchisa. Protejata prin drepturi de autor, astfel incit va trebui sa ceri acordul guvernului ca sa faci ceva cu ea. Dincolo de problema de substanta (de ce face Guvernul Romaniei ceva cu banii mei, dar ma impiedica sa o folosesc in mod deschis ?), este o problema practica - ce se va intampla cu portalele dupa 2013 ? Mai bagam inca zeci de milioane de euro ca s-o pastram actualizata sau o lasam in paragina ? Pentru ca asta se intampla - uitati-va la faimosul efrauda.ro

eMareaBritanie sau eData

O scurta privire asupra a ceea ce fac alta state ne dezvaluie niste idei geniale si gratis de imprumutat:

De exemplu in Marea Britanie, s-au primit niste sfaturi de Tim Berners Lee (daca nu stiti cine e, puneti mina pe Istoria Internetului) care le-a zis englejilor

- In loc sa faceti voi proiectele, dati toate datele publice la liber, pe Internet. Si apoi intrebati oamenii, programatorii, investitorii cum pot sa le foloseasca mai bine, mai repede, mai util ?
Proiectul Data.gov.uk lasa posibilitatea utilizatorilor Internetului sa creeze cele mai bune metode si aplicatii de utilizare a acelor date.

Arhiva Federala Germana, in loc sa zica ca tot ce e sub stapinirea lor sunt bunuri nationale si trebuie pastrate de public, au donat peste 100 000 de poze catre Wikipedia Germania.

Hai sa ne oprim aici ! :-)
(dar nu inainte sa amintesc si ca cei de la FreshGoodMinimal.ro au lansat Buzz.RO! 2010 [+_+] Compilation prima compilatie de muzica electronica romaneasca licentiata prin Creative Commons. Bravo !)

25/02/10

  22:23:38, by Bogdan, 838 words  
Categories: Stiri - Romania, Pareri personale, Jurisprudenta, Drept de autor

Dezinformarile AIMR: da 10000 de lei si scapi de sanctiunea penala

AIMR loveste din nou. A cistigat 10 000 de lei la loto (scuze) de la un utilizator slab de inger, dezinformindu-l ca va scapa de pedeaspa penala.

Deci sa despicam cazul. AIMR face o plingere penala impotriva unuia de pe DC. E chemat la parchet si i se explica ca ce a facut e ilegal, dar daca se intelege cu partile civile (adica AIMR) ar putea beneficia de circumstante atenuante. Omul cedeaza si plateste.

Ce nu spune comunicatul:

1. Omul ala nu a scapat de pedeapsa penala. Initial legea dreptului de autor chiar permitea ca prin impacarea partilor sa se intlature raspunderea penala - art 144 asa cum a fost clarifcat prin legea 285/2004

In cazul infractiunilor prevazute la art. 139^9 , 140 si 141, actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, in sensul prezentei legi. Impacarea partilor sau retragerea plangerii inlatura raspunderea penala

Articolul asta a fost insa abrogat chiar la presiunile asociatiilor de “anti-piraterie", care considerau ca astfel nu se va pedepsi penal nicio persoana. (dar ei luau bani) si deci.. s-a abrogat prin legea 329/2006.

Ce inseamna asta? Ca investigatia penala continua indiferent de impacarea partilor ! A! Ca procurorul poate sa decida neinceperea urmarii penale tinind cont de circumstantele cazului, ca poate sa decida doar o sanctiune mai slaba - e cu totul alta discutie, dar impacarea partilor si plata banilor NU duce la inlaturarea raspunderii penale, cum fusese initial stabilit in lege.

Iar daca AIMR a facut presiuni pe linga procuror pentru a nu continua urmarirea…las pe altii sa se pronunte ce este…

2. Press release-ul AIMR zice: “Acesta este al doilea caz de piraterie prin intermediul programului DC++ sancţionat.” Iarasi o dezinformare. Sa explicam:
a) In primul caz “sanctionat” s-a cerut o pedeapsa de maxim 4 ani inchisoare si s-a dat o amenda administrativa.(am explicat in insemnarea asta in a doua parte) In aceasta al doilea caz chiar ei spun ca nu se va da nici o sanctiune, sau alta administrativa.
Deci avem 2 infractiuni (ca sunt prevazute in legea 8) unde se considera ca nu prezinta pericol social si deci se da cel mult o amenda!? Asta e sanctiunea pe care o promoveaza ? Pai atunci de ce nu spun pina la capat asta.
“Acesta este al doilea caz in care incercam sa obtinem o condamnare penala pentru piraterie prin intermediul programului DC++ si nu reusim sa obtinem mai mult decit o amenda contraventionala”
eee, asa e corect :p

b)Din “Situatia actuala” facuta de ORDA la povestea cu Acordul Internet anul trecut rezulta negru pe alb ca nu prea dat nicio sanctiune penala pentru “piraterie online".

Insuficienta pregătire a autorităţilor cu atribuţii în domeniul sancţionării faptelor de piraterie on-line şi lipsa informaţiilor ce sunt furnizate acestora constituie un alt aspect ce trebuie analizat, deoarece a dus la aplicarea rezoluţiei de neîncepere a urmării penale pentru numeroase din cazurile în care existau indicii privind acţiuni de piraterie on-line.

c) Prima carte care contine si infractiuni legate de drepturi de autor pe Internet (si de care vroiam sa scriu zilele urmatoare) contine condamnari DOAR in cazuri de baieti ce vindeau DVD-uri piratate (aici chiar se poate folosi termenul) pe strada sau prin anunturi pe web.

Deci eu estimez ca nu exista nici o decizie definitiva si irevocabila de condamnare penala a unei persoane din Romania pentru file-sharing. Daca gresesc, ii rog pe AIMR sau cine detine decizia respectiva sa mi-o puna la dispozitie si promit ca fac o insemnare speciala si o pun si pe site !

3. Cica omul “a recunoscut că a utilizat DC++, însă fără să ştie că este ilegal".

Va rog, pina aici !
Utilizarea oricarui program software este legala (cita vreme ai licenta), deci utilizarea DC++ NU este ilegala, ci doar (in anumite circumstante - daca pui materiale copyleft (de exemplu)nu ai nicio problema) ce pui la share (am explicat aici inca din 2006)

4. Stirea hotnews o da si ea in bara - cica a pus online “materiale piratate”.
Ei na - cine a stabilit ca erau piratate ? S-a facut vreo expertiza ?
Care e diferenta intre un mp3 legal si unul “piratat” ? I se schimba vreun bit sau cum ?
Materialele alea puteau sa le cumparat legal, legea zice ca nu ai voie sa le “pui la dispozitie” prin Internet. Atat si numic mai mult.

Ma opresc aici si nu mai comentez si fraza asta de la AIMR “(…)Tot ceea ce se întâmplă şi se va mai întâmpla câţiva ani de acum înainte face parte dintr-un proces firesc de reglementare a internetului în ceea ce priveşte folosirea legală a acestuia.”

Va las pe voi sa vedeti ce e in Spania de exemplu, care are o lunga serie de cazuri ce constata ca p2p in scop necomercial este legal.

PS: O sa zica lumea ca am ceva cu AIMR, chiar nu e cazul - in insemnare trecuta am notat una din bunele lor realizari (acordul cu Trilulilu), dar cu comunicatul asta o dau rau de tot in bara. (si am si explicat de ce)

11/02/10

  15:35:02, by Bogdan, 709 words  
Categories: Stiri - Drept&IT din intreaga lume, Pareri personale, Viata privata

SWIFT: Parlamentul European respinge tratatul cu SUA privind transferul de date

Stirea e scurta:

Parlamentul European a respins astazi cu 378 de voturi la 196 acordul interimar privind transferul de date bancare către Statele Unite prin reţeaua SWIFT.

Poveste e mai lunga dar merita inteleasa pe deplin.
Acum vreo aproape 3 ani a iesit un scandal mondial pe tema SWIFT. Pe scurt s-a descoperit ca SUA a avut acces practic nelimitat (evident, tot ca sa prinda teroristii) la toate tranzactiile internationale bancare (derulate prin SWIFT ), fara autorizara judiciara, pe seama unui simplu protocol.
A iesit un scandal urias si pentru ca SWIFT era, dpdv juridic o societate belgiana , deci in sens larg europeana, iar protectia datelor personale are in Europa o protectie superioara fata de SUA.

Intre timp povestea s-a musamalizat printr-un acord intre UE (adica onor Comisia Europeana si Consiliul European) si SUA care au stabilit conditiile in care SUA are acces la transferurile bancare europene.
La sfarsitul lui 2009, povestea a renascut pentru ca SWIFT a decis sa puna niste noi servere in Elvetia, Olanda si Belgia, iar tranzactiile europene sa nu mai fie rutate prin SUA, deci un nou acord se impunea. Parlamentul European (PE) a adoptat o rezolutie anul trecut prin care cerea ca noul acord sa aiba in vedere respectarea vietii private, cf regulilor europene.

Schimbarea se produce odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona la 1 decembrie 2009, care este practic noua “constitutie” a UE (destul de trecuta cu vederea in Romania). Una din modificari il reprezinta rolul PE, care trebuie sa aprobe orice conventie internationala aprobata de UE, dar si sa fie informat in mod corect si la timp cu privire la negocieri.

Lucrul asta nu s-a intamplat, asa ca noul tratat care tot nu respecta prevederile europene in materie de protectie a datelor personale a fost respins de Comitetul pentru Libertati Civile, dezbatut ieri in plenara si respins astazi prin vot.

Una din eurodeputate puncta foarte bine ieri” Ni s-a cerut să spunem DA surorii mai mici a lui Big Brother”, ca un raspuns direct la presiunile pe faţă facute de americani.

(pentru mai multe detalii vezi un FAQ referitor la de ce PE trebuie sa respinga acordul)

Doua concluzii:
- In primul rind e un semn bun ca PE arata, si nu pentru prima oara, ca ii pasa de viata privata a cetatenilor UE. PE este un instrument mult mai democratic decit Parlamentul nostru si mult mai atent la semnalele cetatenilor sau ale societatii civile. Dependenta fata de grupul parlamentar din care fac parte este cu mult mai mica, iar argumentele aduse chiar conteaza.

- In al doilea rind votul este un semnal catre Comisia votata cu doua zile in urma si Consiliul European, ca PE nu va ezita sa-si foloseasca pozitia mult intarita in urma tratatului de la Lisabona. PE este unicul organism al Uniunii Europene ales direct de cetateni vrea sa-si intareasca pozitia de “alaturi de cetateni", mai ales in conditiile unui euroscepticism crescind.

Ce legatura are povestea asta cu IT-ul?
Are.

In primul rind ca toate tranzactiile prin SWIFT sunt electronice. Si simplu de interceptat. Asta insa nu le face deloc legale. Ba din contra.

In al doilea rind
ca design-ul sistemului face imposibila extragerea unui singure tranzactii , ci o sa se poata obtina doar toate tranzactiile catre o tara dintr-o anumita zi. Ceea ce inseamna ca se pare ca Trezoreria SUA a avut acces cam la 25% din tranzactii. Ceea ce este imens.

In al treilea rind, pentru ca masurile tehnologice incep sa devina un panaceu pentru orice problema de securitate, ceea ce este fundamental gresit, in special pe segmentul de protectie a datelor personale. (vezi si insemnarea Privacy by Design). Ma gindesc aici la noile scannere corporale (am mai discutat de subiect) deja introduse in Marea Britanie si Olanda, ca solutie (netestata, nedezbatuta, neverificata) la un atentator prins in decemebrie 2009. Eurodeputatul german Alexander Alvaro (Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa) explica si el
„Am impresia că tehnologia a devenit o nouă religie în lupta împotriva terorismului”

PS: Daca va intereseaza mai multe despre Parlamentul European si ce face efectiv (da, ne intereseaza si pe noi ca suntem in UE), site-ul sau in limba romana este bine actualizat. Si stirile astea nu le prea gasiti la TV. Dar sunt importante.
E adevarat, Becali nu prea apare..:>

15/01/10

  10:06:08, by Bogdan, 312 words  
Categories: Pareri personale, Legislatie, Drept & Internet

Legea Internetului

Una din intrebarile primite destul de des este: Care este legea Internetului ? sau in varianta soft Care este legea aplicabila Internetului?

Ei bine, raspunsul simplu este:
Nu exista legea Internetului !
si
Toate legile se aplica pe Internet!

Intrebarea logica ar fi la ce bun site-ul asta cu legi despre Internet? :D

Si atunci as putea sa incepe sa explic, ceea ce am mai zis in diverse forme referitor la interpretarea dreptului IT:

Nu, nu exista si nici nu trebuie sa exista o lege a Internetului. In fond, Internetul este o retea de calculatoare, iar maine poate sa apara un Internet2.Dam o noua lege ? Atunci am fi sufocati de dezvoltarile tehnologice, iar legea ar fi intr-o postura si mai proasta decit este astazi pentru a tine pasul cu tehnologia.

Atunci cum toate legile se aplica pe Internet? Si ce lege mi se aplica mie ?
Simplificand problema, daca tu esti roman, ti se vor aplica legile romanesti. (am zis simplificind problema, ti se poate aplica legea straina in anumite circumstante). Nu trebuie sa scrie intr-o lege ca se aplica pe Internet, pentru ca aceasta sa se aplice unui fapt care se intampla in mediul virtual. Daca faptul in cauza este, de exemplu, realizarea unei reclame inselatoare (care este interzisa de legea publicitatii), atunci realizarea faptului prin Internet este de cele mai multe ori doar mediul prin care s-a sarvasit fapta.

Si nu exista nicio lege pentru spam, de exemplu ?

Ba da. Vreo 3. Doar ca termenul de spam, desi popular, e unul american si nu romanesc. De aceea la noi se numesc comunicari comerciale nesolicitate.

Am listat pe pagina legislatiei romanesti cele mai frecvente acte normative care se ragasesc aplicate pe Internet. Dar asta nu inseamna citusi de putin ca altele nu se aplica.

Daca vrei sa afli mai multe, poti sa citesti si ce am scris mai demult referitor la Interpretarea Dreptului IT.

11/01/10

  08:35:09, by Bogdan, 1572 words  
Categories: Pareri personale, Jurisprudenta, Drept & Internet, Retentia datelor

Legea pastrarii datelor de trafic considerata neconstitutionala - evenimentele majore ale anului 2009

Episodul 2 ale evenimentelor majore in domeniul dreptului ITC. (vezi si Episodul 1 - adoptarea pachetului telecom)

Decizia Curtii Constitutionale (CCR) care a considerat Legea 298/2008 privind pastrarea datelor de trafic ca fiind neconstitutionala reprezinta probabil evenimentul anului 2009 din punct de vedere al Dreptului IT Romanesc. Si nu numai, pentru ca - va vine sa credeti sa nu - decizia respectiva ajunge sa fie citata ca un precedent interesant si in alte tari in Europa care discuta aceeasi problema.

Fie ca vorbim de Bulgaria, Cehia sau de discutiile din Germania din fata Curtii Constitutionale, ori de petitii publice adresate Uniunii Europene de a cere anularea sau revizuirea directivei, subiectul constitutionalitatii datelor de trafic este inca unul fierbinte la nivelul intregii UE, iar trimiterea catre decizia Curtii romane este unul din punctele de referinta.

Cum modul de explicare a deciziei este un text care poate parea mai degraba criptat intr-un limbaj juridic, decit o clara exprimare a punctelor principale de vedere pe care Curte le expune, cred ca ar putea fi utila o explicare a conceptelor prezentate si a importantei lor. Acest exercitiu ne va da posibilitatea si unor comentarii personale si uneori a ridicarii unor semne de intrebare cu privire la unele aspecte (am incercat sa pun insa argumentele intr-o ordine logica).

Full story »

1 ... 8 9 10 ...11 ... 13 ...15 ...16 17 18 ... 32

Blog juridic al lui Bogdan Manolea cu informatii referitoare la legislatie, jurisprudenta, articole si stiri legate de domeniul Dreptului Tehnologiei Informatiei din Romania si strainatate.

Subscrie la acest blog pentru a primi actualizarile prin e-mail

Adresa de e-mail


Realizat de FeedBlitz

  XML Feeds

Search

August 2018
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
 << <   > >>
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31    

Multumesc

V-a fost util ceva de pe blog sau pe de site ?
De azi va permit sa imi lasati un multumesc
blogging soft