Category: "Legislatie"

Pages: 1 3 5 ...6 ...7 8 9 10 11 12 ... 37

03/04/14

Neutralitatea Internetului - consacrata in lege de Parlamentul European

Parlamentul European a votat astazi, 3 aprilie 2014, in favoarea unui text care consacra principiul neutralitatii Internetului din punct de vedere legislativ. In mod suprinzator (sau nu!) media online romaneasca a ignorat acest subiect aproape intru totul, desi efectul asupra pietei de servicii ar fi fost unul semnificativ.

“Net neutrality” means the principle according to which all internet traffic is treated equally, without discrimination, restriction or interference, independently of its sender, recipient, type, content, device, service or application.

Desi bucuria in randul suporterilor este mare - pentru ca este si rezultatul unei campanii intense cu peste zecii de mii de emailuri, faxuri si telefoane catre europarlamentari din partea utilizatorilor obisnuiti de Internet - meciul nu este jucat pina la capat. Textul va ajunge acum in Consiliul European unde reprezentantii statelor membre vor putea sa accepte textul adoptat sau sa inceapa alte negocieri cu Comisia si Parlamentul. Care pot sa duca meciul la final sau… in prelungiri. :) (adica sa se inceapa o alta negociere).

Probabil textul de astazi va fi mai vizibil in cadrul campaniei pentru europarlamentare pentru decizia de a aboli taxele de roaming din Decembrie 2015, o decizia logica in sensul unei piete unice europene si in zona telecom.

Dar - cel mai important - cred ca sunt alte 2 idei care merita subliniate:

1. Deciziile importante se iau din ce in ce mai mult la Bruxelles si nu la Bucuresti. Dap, pare o butada europeana, dar textul de mai sus ne da dreptate in special daca ne uitam ca in afara de Olanda si Slovenia, toate statele europene s-au codit sa respecte dreptul la un Internet liber in ciudat tuturor argumentelor de bun simt si a dovezilor clare de blocarea sau limitare a traficului!

Mai mult, textul adoptat este un Regulament, deci va fi direct aplicabil in statele membre.

2. Opinia cetatenilor conteaza.

Cu toate ca este departe de a fi un organism democratic perfect, Parlamentul European ramine deschis si atent la optiunea cetațenilor, exprimate din ce în ce mai mult prin unelte online de activism. Din pacate europarlamentarii romani actuali sunt in mare masura repetenti la aceste mesaje venite din partea cetatenilor interesati. Cu 1-2 exceptii si nici acelea constante, toti europarlamentarii romani nu au catadisctit sa raspunda la intrebarile si problemele adresate public.

In aceste conditii, daca va mai pasa in ce Europa traim, e importanta participarea la alegerile europarlamentare de la sfarsitul lui mai 2014, dar mai ales sa votati cu cei care promit sa respecte drepturile noastre digitale de actori ai Internetului si sa-i trageti de mineca inclusiv pe perioada mandatului.

S-auzim de bine!

14/03/14

  23:36:00, by Bogdan, 705 words  
Categories: Stiri - Romania, Legislatie, Drept de autor, Drept & ITC

Manuale Digitale: Cum Ministerul Educatiei rămâne repetent

(daca nu ați mai citit până acum despre subiectul manualelor digitale vă recomand ca lectură introductivă - Istoria manualelor digitale in Romania (anul 2013))

Astăzi am participat la conferința Educație Deschisă România, un eveniment în cadrul Săptămânii educației deschise, unde am fost și co-organizator (prin ApTI, împreună cu Fundația Soros și ANBPR). Subiectele de discuție propuse în panel-uri au fost educația deschisă și manualele digitale în România.

Acum o lună când ne-am apucat mai serios de promovare, prima oara s-a vorbit cu Ministrul Educației Pricopie. Ne-a anunțat că va fi plecat, dar fiind un subiect de interes pentru minister, va desemna cu siguranța pe cineva pentru ambele panel-uri de dezbateri. În fiecare săptămână și până cu o zi înainte de eveniment s-a încercat contactare ministerului, cu același răspuns – vom veni, e de interes, trimitem pe cineva care să participe activ. Evident, nu a venit nimeni din partea Ministerului Educației la nici unul dintre panel-uri.

Nu au fost interesați și nici mișcați de faptul că am reușit să aducem prima data împreună prezentări de bune practici în zona educației deschise în România – de la firul ierbii și realizate cu mult entuziasm – de la Focșani, Timișoara, Arad, Târgu Mureș sau Brașov. Probabil că știau de mult de toate activitățile – de la cele de la Centrul de eLearning din Politehnica din Timișoara până la Educație.Inmures.ro făcut de o firmă privată din fonduri proprii.

Dar absența aceasta era cumva așteptată. Nu este nici prima și nici ultima oară când niște reprezentanți guvernamentali nu vin la evenimente atunci când promit. Sau poate chiar o fi fost o problema deosebită a persoanelor care trebuiau să vină. Se mai întâmplă în viață și chestii de genul ăsta în care nu ai cum să dai un telefon să anunți că nu ajungi…

Dar cumva a reușit Ministerul să ne lase pe toți cu gura căscată. Pentru că doar cu o oră și jumătate înainte să înceapă discuția pe manuale digitale, am aflat de pe net (sic!) că, de fapt, Ministerul Educației a lansat chiar la ora 13:34 deja mult-așteptata licitație.

Adică a reușit să-i jignească pe toți cei 80 de participanți care doreau, poate, să-și spună opinia despre manuale digitale. I-au tratat cu sictir pe reprezentații panelului – de la profesori autori de manuale, la reprezentanți produse software sau ai Uniunii Editorilor din România. Și ne-au mințit pe noi, cei care am organizat evenimentul (și ne-am chinuit să îi invităm și pe cei care au opinii contrare cu alte noastre), și ne-au luat de proști.

Această atitudine este de pură nesimțire. Batjocură directă față de toți cei care ar trebui să fie de fapt parteneri de dezbatere. Ar trebui să le fie rușine! (Nu cred ca au făcut-o intenționat, dar arată realul interes față de dezbaterea publică față de orice subiect). Cireașa de pe tort este fraza asta din comunicatul Ministerului:

Transparenţa procesului de modernizare a manualelor este asigurată de procedurile şi metodologia pe care MEN le-a discutat public cu toţi actorii interesaţi.

În condițiile în care Ministerului îți arată că nu dă 2 lei pe opinia ta, ce să mai comentezi pe fond? Cum să le explici specialiștilor care deja știu tot că HTML 5 (anunțat inițial) e mai bun decât PDF? Ce să mai explici despre necesitatea unei aplicații multi-platformă sau responsive design?

Ce să mai zici că mint în propriul calendarul propus, adică cel făcut azi 14 martie unde figurează data de 7 martie ca fiind data la care s-a lansat licitația? Cum poți să anunți că vei avea 6 săptămâni pentru crearea a 2 manuale atât fizic, cât și digital? (sau poate deja cei ce trebuie să câștige au deja manualele…)

Paul Balogh de la Read Forward comenta cinic în prima parte a evenimentului: „Tratez Ministerul ca pe o posibila calamitate - nu știi când se întâmpla, dar nu poate decât de rău - deci trebuie supravegheat”. Avea să afle peste 2 ore câtă dreptate are.

Educație deschisă menționată in programul de guvernare? O glumă proastă de la un Minister incompetent. Norocul nostru este că cei care chiar fac efectiv educație deschisă sunt actori din domeniul educațional nu se bazează deloc pe minister. Partea proastă este că unii sunt în ilegalitate pentru ca legea îi obligă să folosească doar manuale acreditate. Care pentru unele discipline tehnice nici măcar nu există.

Noapte bună România!

10/03/14

  18:30:00, by Bogdan, 1077 words  
Categories: Articole / Studii / Rapoarte, Pareri personale, Legislatie, Comert electronic

FAQ - returnarea produselor în comerțul electronic

În diverse întrebări de pe Ecompedia sau cu magazinele participantele la Galele Premiilor Ecommerce (GPEc) apar diverse chestiuni legate de modul corect de interpretare al dispozițiilor legate de dreptul de a renunța la cumpărare și a primi banii înapoi. (denumit atât drept de retragere sau drept de denunțare unilaterală) Am menționat mai jos cele mai des întâlnite întrebări – atât din partea clienților, cât și a magazinelor online, în speranța de a clarifica anumite aspecte.

Înainte de a trece efectiv la întrebări, trebuie explicat că dreptul de denunțare unilaterală este prevăzut în OG 130/2000, iar ca orice legislație pentru protecția consumatorului – ea trebuie interpretată în favoarea consumatorului. La acest articol am avut în vedere legislație aplicabilă până la 10 Martie 2014, ca și diverse discuții publice cu reprezentați ai ANPC sau ai unor Asociații de protecție a consumatorului pentru clarificarea conceptelor. Interpretările și comentariile sunt însă personale și nu reprezintă un sfat juridic.

  • Dacă clientul ridică produsul din magazin, mai este aplicabil dreptul de retragere?

  • Da.

    Dreptul de denunțare unilaterală se aplică în cazul contractelor la distanță, deci contează doar dacă acordul de voință s-a făcut la distanță (Internet, telefon, fax etc.). Este irelevant modul de trimitere sau ridicare a produsului, ca și modalitatea de plată. Singurul caz în care nu ar fi aplicabil este cel în care clientul comandă un produs online, vine în magazin și acolo se răzgândește și de fapt cumpără un alt produs văzut acolo.

  • Se aplică legea și persoanelor juridice? Sau unui PFA?

  • Nu

    OG 130/2000 se aplică doar consumatorilor definiți la art. 2 (b) din OG 130/2000, deci nu li se aplică PFA sau persoanelor juridice. Cu toate acestea, dacă magazinul online dorește, el poate să extindă în mod expres acest drept și persoanelor juridice. În acest caz magazinul poate să impună și condiții suplimentare față de ce cere legea. În caz de conflict referitor la aplicarea sau interpretarea regulilor, dacă părțile nu ajung la o situație amiabilă, soluția este apelarea la instanța competentă.

  • Se poate cere clientului să folosească același mod de transmitere al produsului ca și la livrare?

  • Nu.

    Orice obligație adresată consumatorului suplimentar față de cerințele legii pentru a beneficia de dreptul de retragere poate fi considerată o limitare și deci contravine OG 130/2000. Consumatorul poate decide singur cum dorește să returneze produsului. Cu toate acestea consumatorul este responsabil de integritatea produsului până în momentul intrării în posesia magazinului, deci i se poate recomanda un anumit mod de transmiterea care poate să garanteze integritatea produsului la transportul de retur.

    Totuși conform noii directive a UE pentru protecția consumatorilor (ce ar trebuie implementată și să intre în vigoare până la 14 iunie 2014) se va putea să nu se ramburseze sumele plătite pentru livrarea non-standard (art 13 alin 2 din Directivă).

  • Se poate cere clientului să returneze produsul doar în ambalajul original?

  • Nu.

    Orice obligație suplimentară cerută consumatorului pentru a beneficia de dreptul de retragere poate fi considerată o limitare și deci contravine OG 130/2000. Totuși consumatorului i se poate cere să returneze toate accesoriile cu care produsul a fost livrat inițial.

  • Poate magazinul să ofere înlocuirea produsului cu un altul în loc de rambursarea banilor?

  • Da, dar doar dacă consumatorul este de acord.

    Dacă părțile sunt de acord cu înlocuirea produsului sau cumpărarea altuia în schimb, atunci nu este niciun motiv de dispută între părți și deci nu există o problemă. Cu toate acestea magazinul nu poate să înlocuiască dreptul de denunțare unilaterală cu posibilitatea de înlocuire a produsului.

  • Suma returnată trebuie să includă și cheltuielile de livrare inițială?

  • Da.

Legea prevede în mod expres că „Singurele costuri care pot cădea în sarcina consumatorului sunt cheltuielile directe de returnare a produselor.” Deci orice cheltuială suplimentară față de suma plătită pentru returnarea bunurilor care ar fi reținută acestuia se consideră o limitare a drepturilor consumatorului și deci contravine OG 130/2000.

Totuși conform noii directive a UE pentru protecția consumatorilor (ce ar trebuie implementată și să intre în vigoare până la 14 iunie 2014) se va putea să nu se ramburseze sumele plătite pentru livrarea non-standard (art 13 alin 2 din Directivă).

  • Poate magazinul să extindă perioada de răzgândire la mai mult de 10 zile?

  • Da

    În acest caz, citiți cu atenție la ce se referă aceasta prelungire, pentru că extinderea perioadei la peste 10 zile poate să vină cu condiții sau obligații suplimentare din partea magazinului.

    Ceea ce nu are voie să facă magazinul este să limiteze drepturile consumatorilor în cele 10 zile sub pretextul prelungirii perioadei. (de ex. Pentru că perioada de răzgândire a crescut la 30 de zile, consumatorul trebuie să returneze produsul doar în ambalajul original)

  • De când se calculează cele 10 zile?

  • Legea este destul de clară în acest sens.

Termenul de 10 zile lucrătoare prevazut pentru exercitarea acestui drept incepe sa curga:
a) pentru produse, de la data primirii lor de catre consumator;
b) pentru servicii, din ziua incheierii contractului sau dupa incheierea contractului (…) cu conditia ca intarzierea sa nu depaseasca 90 de zile.

Atenție însă – dacă clientul nu a fost informat corespunzător de acest drept – legea prelungește termenul automat la 90 de zile.

  • Se poate reține o taxă, dacă produsul a fost folosit?

  • Nu.

Conform legii în vigoare astăzi, o asemenea taxă stabilită unilateral de magazin este considerată un cost suplimentar pentru consumator și deci aceasta este ilegală indiferent de motivația și cuantumul acesteia.

Totuși conform noii directive a UE pentru protecția consumatorilor (ce ar trebuie implementată și să intre în vigoare până la 14 iunie 2014) se va putea reține valoarea diminuării bunurilor returnate (vezi detalii în art 14 alin 2 din directivă).

  • Atunci dacă mi se dă înapoi un produs deteriorat, este obligat magazinul să ramburseze banii?

  • Nu

Din punctul nostru de vedere, dacă produsul nu este identic cu cel vândut nu mai avem de a face cu o identitate dpdv al produsului și deci o returnare este imposibilă pentru că părțile nu mai pot fi puse în situația anterioară contractului. Aici vorbim de cazurile în care produsul este deteriorat (de ex. o mașinuță pentru copii mai are doar 3 roți în loc de 4) și nu de cazurile în care produsul este doar folosit. (caz în care s-ar aplica răspunsul de la punctul anterior). Atenție însă! În cazul în care produsul este deteriorat, consumatorul ar putea avea alte drepturi cu privire la repararea sau aducerea la conformitate a produsului respectiv.

  Atenție insă! Directiva la care fac referire in text nu este aplicabilă direct – deci trebuie să așteptăm o lege în România care să implementeze directiva pentru a fi aplicabile acele dispoziții (și modul cum vor fi ele transpuse).

Această însemnare a apărut și pe site-ul Ecompedia - intrebari, articole, resurse: totul despre e-commerce.

11/12/13

  14:22:00, by Bogdan, 505 words  
Categories: Stiri - Romania, Pareri personale, Legislatie, Libertate de exprimare

Calomnia poate reintra in Codul Penal. Adio libertate de exprimare! Inclusiv online

Printre nebuniile adoptate de Parlament ieri in martea neagra (care de fapt era ziua drepturilor omului - 10 Decembrie), dincolo de modificarea listei functionarilor publici si a schimbarii definitiei “conflictului de interese” , majoritatea parlamentara a re-introdus, in acelasi sistem mirlanesc (adica adoptat peste noapte, modificand un text care zicea altceva initial), insulta si calomnia ca pedepse penale in Codul Penal.

Vezi mai in detaliu despre cum s-a ajuns la acest proiect si argumentarea juridica a stupiditatii masurii in pozitia comuna a ApTI cu Activewatch, APADOR-CH si CJI

Pentru cei ce au uitat, iata cum arata noul text (care este similar cu cel vechi) privind calomnia:

Calomnia
Art. 206 (1) Afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancţiune penală, administrativă sau disciplinară, ori dispreţului public, se pedepseşte cu amendă de la 500 lei la 13000 lei.
(2)Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Va atrag atentia ca “in public” si “prin orice mijloace” inseamna orice ca aceasta afirmatie poate fi facuta pe un site, blog, comentariu pe blog, forum, twitter, facebook (chiar daca pagina nu este publica tuturor), comentariu pe facebook, camera de chat/skype cu mai mult de 2 persoane in ea (si lista nu este exhausitiva).

Asadar veti fi pasibil de amenda penala daca spuneti ca Ponta este un plagiator, ca Basescu este un hot si un corupt si ca Antonescu este un betiv.

Fiind vorba de o fapta penala, furnizorii de servicii de acces la Internet, servicii de gazduire sau alte servicii pe Internet (de ex. administratorul unui blog, forum sau pagini de facebook) vor fi obligati sa dezvaluie procurorilor datele personale (IP, adresa de email, etc.) ale celor ce au facut afirmatii calomnioase pe zona lor de administrare online.

Dincolo de efectul de cenzura auto-impusa inerenta, textul legii va fi folosit (asa cum a fost si inainte de 2006) ca un intstrument de santaj - iti fac plangere penala, dar daca scoti textul si nu mai scrii urat despre mine, imi retrag plangerea si scapi de procesul penal. Nimeni nu vrea sa-si piarda vremea dind declaratii la politie sau procuratura (chiar daca dosarul se va opri acolo in majoritata cazurilor si procurorul va da NUP).

Mai mult, daca dispozitiile prin propunerea de HG privind reglementarea domeniilor .ro ramine in vigoare, se va putea si suspenda site-ul dvs in .ro, daca procurorul va cere acest lucru. inainte de decizia irevocabila a unei instante.

Acesta este probabil cel mai zdravan pumn la adresa libertatii de exprimare din ultimii 7-8 ani si va avea efecte pe care le vom vedea in curind in spatiul online - articole retrase si site-uri inchise pentru ca s-a exprimat o opinie.

Singurii care vor castiga vor fi politicientii, despre care nu vei mai avea voie sa spui ca sunt corupti
si avocatii, care vor castiga bani din noi procese.

Aveti un sigur lucru de facut: Nu faceti nimic! Nu trimiteti acest articol mai departe! Nu scrieti despre aceasta schimbare! Nu vorbiti! Nu ganditi! Nu mai scrieti!

05/12/13

  17:21:00, by Bogdan, 714 words  
Categories: Pareri personale, Legislatie, Nume de domenii

Taxa pentru domeniile .ro - o problema care nu ne priveste

Noua propunere a Ministerului Societatii Informationale de reglementare a inregistrarii domeniilor .ro a agitat spiritele (vezi proiect HG, vezi expunere de motive) si era normal sa o faca. Nu neaparat prin decizie in sine, cit prin metoda folosita.

Printr-un proiect de HG aruncat intr-un site de “transparenta decizionala” unde trebuie sa intri din cind in cind ca sa vezi ce se mai publica (pagina NU apare in zona de pagini actualizate de pe prima pagina a site-ului), fara o data a publicarii proiectului si fara mentionarea perioadei de dezbateri publice (obligatorii cf legii 52/2003 privind transparenta decizionala) Ministerul propune un act normativ de reglementare a domeniilor punct ro. Desi ideea nu este rea (pentru ca nu exista o astfel de reglementare), iar subiectul introducerii unei taxe anuale pentru domenii .ro este logica (si de fapt suntem singurul TLD care NU avea o taxa anuala, vezi detalii mai jos), modul in care a fost facut arunca in penibil dezbaterea din motivele detaliate mai jos:

  • faptul ca nu a existat un anunt al MSI pe aceasta problema, ci au fost unii jurnalisti si bloggeri care au gasit anuntul si au publica stirea…
  • MSI nu a consultat niciuna din asociatiile din domeniu (fie de afaceri, consumatori sau societatii civile), ca sa nu mai vorbesc de a decide daca avem sau nu nevoie de fapt de o politica publica pe acest subiect
  • desi toate documente ICANN vorbesc de importanta multi-participarii la deciziile ce privesc infrastructura Internetului, MSI ne pune in fata faptului implinit - decizia de a trece la plata anuala este luata
  • documentul nu pune in discutie in niciun moment problemele fundamentale ale sistemului de domenii .ro - functionarea in regim de mosie proprie a RoTLD, fara nicio consultare publica dupa reguli dubioase sau inexistente si problema financiara a sumelor incasate, care nimeni nu se stie unde se duc
  • faptul ca se obliga (aproape) toti cei ce detin cele peste 700 000 de domenii .ro sa se reinscrie in 3 luni este o masura care poate crea doar haos, in conditiile in care se stiu probleme ce se ascund in baza de date whois actuala
  • iar pentru cei care au fost atit de prosti incat sa cumpere in domeniu .ro in ultimii 2 ani (si sa nu ia un .com) o sa plateasca practic mai scump decit au prevazut initial. (ma rog, asta e mic copil pe linga frumoasa taxa pe constructii, dar e vorba de principiu aici)

Astfel incat se da impresia mai degraba de - Uite ce o sa fac pe mosia mea, nu e o problema care sa va primeasca pe voi..

De altfel, aceiasi impresia de mosie proprie, a lasat-o si ultimul scandal cu vplay.ro (uite domeniul, nu e domeniul!), care probabil va fi usor de inchis (ca si alte site-uri nedorite) la simpla cerere a unui procuror. A murit si prezumtia de nevinovatie cu ocazia asta. Daca inchiderea unui ziar sau a unei televiziuni este vazuta ca un act de cenzura, inchiderea sau suspendarea (ca termenii nu sunt definiti) a unui site devine o operatiune banala, ce poate fi facuta in multiple moduri, inclusiv prin legi viitoare. Deci adio spatiu de garantare a liberei exprimari (ceea ce este de fapt Internetul)!

Concluzia poate sa fie una singura pentru oricine de aici: luati-va un domeniu .com si gazduiti-l in strainatate, ca in Romania nu exista reguli predictibile pe care sa va bazati orice activitate pe net.

Culmea este ca pe fond decizia de taxa anuala este de fapt corecta, pentru ca:

  • asupra unui nume de domeniu exista doar un drept de folosinta si nu unul de proprietate
  • in ciuda opiniei cvasi-generalizate un nume de domeniu .ro nu se inregistreaza pe viata, ci doar pe o durata nedeterminata, care poate fi modificata unilateral de RoTLD - conform contractului actual
  • Un sistem pe termen nelimitat nu se autoregleaza in cazul in care un proprietar decedeaza/firma se inchide etc. Exista o imposibilitate practica sa se urmareasca toate aceste modificari. Astfel rezulta o parte din numele de domenii care raman nefolosite
  • exista niste cheltuieli anuale, care acum sunt sustinute prin cresterea de domenii inregistrate, dar care nu va merge la nesfarsit

Pentru cunoscatori si cei care au inregistrat nume de domenii inainte de 2000, dar si celor ce au inregistrat mai pe la inceputuri (92-93-94?) sper ca ati pastrat contractul original, ca se vedem distractii in instanta. :p

25/11/13

  22:04:00, by Bogdan, 1409 words  
Categories: Stiri - Romania, Legislatie, Drept & Internet, Comert electronic

Aspecte juridice legate de Black Friday

Anul asta Black Friday nu a mai fost doar o vinere in .ro, ci de la 1 la 7 zile dedicate vinzarilor cu reducere. Ca unele magazine zic hais si altii cea. Daca unii deja au anuntat cifrele din vinerea trecuta, altii abia se pregatesc .

Colegii de la Gpec si Trusted.ro monitorizeaza uptime-ul site-urilor si prezenta in social media din perioada asta, iar cei de la blackfridaymania m-au intrebat citeva chestii legate de aspectele juridice legate de reducerile de Black Friday. Asa ca a iesit un FAQ care cred ca le-ar fi de folos poate mai multor consumatori care au iesit la cumparaturi in saptamina asta. Macar sa stie, daca nu au nevoie sa aplice :)

1. Ce legi reglementeaza conditiile in care comerciantii pot oferi reduceri?

In principal este vorba de Ordonanta Guvernului nr. 99 din 29 august 2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata (care a fost modificata de mai multe ori din 2000), impreuna cu completarile din Normele Metodologice din 20 martie 2003 de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata.

Legea defineste mai multe tipuri de vanzari cu pret redus:
a) vanzari de lichidare;
b) vanzari de soldare;
c) vanzari efectuate in structuri de vanzare denumite magazin de fabrica sau depozit de fabrica;
d) vanzari promotionale;
e) vanzari ale produselor destinate satisfacerii unor nevoi ocazionale ale consumatorului, dupa ce evenimentul a trecut si este evident ca produsele respective nu mai pot fi vandute in conditii comerciale normale;
f) vanzari ale produselor care intr-o perioada de 3 luni de la aprovizionare nu au fost vandute;
g) vanzari accelerate ale produselor susceptibile de o deteriorare rapida sau a caror conservare nu mai poate asigurata pana la limita termenului de valabilitate;
h) vanzarea unui produs la un pret aliniat la cel legal practicat de ceilalti comercianti din aceeasi zona comerciala, pentru acelasi produs, determinat de mediul concurential;
i) vanzarea produselor cu caracteristici identice, ale caror preturi de reaprovizionare s-au diminuat.

2. In ce categorie ar intra vanzarile de Black Friday?

Vanzarile de Black Friday vor fi probabil in categoria de vanzari promotionale care sunt definite la art. 32 din Ordonanta Guvernului nr. 99/2000:

1) In sensul prezentei ordonante, vanzarile promotionale sunt vanzarile cu amanuntul / vanzarile cash and carry / prestarile de servicii de piata care pot avea loc in orice perioada a anului, fara sa faca obiectul notificarii, cu conditia ca:
a) sa nu fie efectuate in pierdere;
b) sa se refere la produse disponibile sau reaprovizionabile, precum si la servicii vandute ori, dupa caz, prestate in mod curent;
c) produsele si serviciile promovate trebuie sa existe la vanzare pe durata intregii perioade anuntate a vanzarilor promotionale sau comerciantul va informa consumatorii ca oferta este valabila numai în limita stocului disponibil.

Atentie insa – nu pot fi folosite alte cuvinte rezervate exclusiv pentru alte categorii de vanzari – cum ar fi lichidare de stoc sau solduri/soldare, decat daca se indeplinesc conditiile impuse de prevederile legale pentru aceste tipuri de reduceri.

3. Mai practic: un comerciant afiseaza in ultimele 3 luni un produs la peste 100 de lei in oferta (pretul in ultimele 3 luni este intre 100 si 150 de lei), iar ieri pretul afisat a fost fix 100 de lei. In cazul in care astazi pretul scade la 90 de lei, putem spune ca reducerea este de 10% si este acordata legal?

Da. De fapt, legea defineste pretul de referinta la care trebuie sa calculezi reducerea: cel mai scazut pret practicat in acelasi spatiu de vanzare in perioada ultimelor 30 de zile, inainte de data aplicarii pretului redus.

4.Cat timp poate un comerciant afisa aceasta reducere / cat timp ii este permis prin lege? Bineinteles, daca pretul se pastreaza si el – de exemplu, un produs se vinde initial cu 100 de lei si ulterior comerciantul il vinde cu 90 de lei; poate afisa reducerea de 10% timp de o luna, trei luni, un an?

Pentru vanzarile promotionale, nu sunt stabilite niste limite de timp in mod expres – comerciantul trebuie insa sa anunte perioada promotionala sau sa spuna ca promotia este valabila in limita stocului disponibil.

5.Daca legea prevede ca pretul de referinta / de raportare pentru reduceri este cel mai mic pret din ultimele 30 de zile (luam un caz concret: 100 de lei sa zicem), daca un comerciant face o reducere reala de 50% (si produsul devine 50 de lei), atunci el o poate oferi doar pentru o zi?

Da, nu vad nicio problema in asta. In acest sens, trebuie avuta in vedere definitia de la raspunsul la intrebarea nr. 3 a pretului de referinta, care mentioneaza ca acesta este cel mai scazut pret din ultimele 30 de zile, inainte de data aplicarii pretului redus. Asta insemna ca, daca un comerciant reduce pretul cu 50% (de la 100 la 50 de lei) intr-o zi, atunci si in ziua urmatoarea reducerii, pretul de referinta este tot cel de 100 de lei (minimul ultimelor 30 de zile de dinaintea aplicarii reducerii).

6. Daca un consumator observa ca un comerciant nu respecta legislatia in vigoare in privinta reducerilor de pret, carei autoritati se poate adresa?

Eu recomand in primul rand sa contacteze magazinul, pentru a incerca sa se rezolve problema direct – poate fi uneori mai rapid si mai util.

In caz contrar, daca sunteti consumatori, se poate apela la Comisariatele Regionale / Judetene pentru Protectia Consumatorilor sau la Comisariatul pentru Protectia Consumatorilor al Municipiului Bucuresti, in functie de raza teritoriala in care isi desfasoara activitatea operatorul economic reclamat.

Se gasesc detaliile lor pe site-ul ANPC.

7. Poate fi o captura de ecran o proba suficienta pentru o autoritate a statului, pentru a arata de fapt cu ce ar trebui sa se faca raportarea reducerii?

Suficienta nu, pentru ca poate fi usor contrafacuta, insa poate fi considerata un inceput de proba scrisa. Oricum, in acest domeniu sarcina probei revine comerciantului:

Art. 33 lit. f. – toate documentele justificative legale care atesta veridicitatea pretului de referinta trebuie sa fie pastrate pentru a putea fi prezentate ori de câte ori este nevoie organelor de control abilitate.

8. Ce risca un comerciant care nu respecta legea in privinta reducerilor de pret?

Pentru nerespectarea obligatiilor legate de reducerile de pret, sanctiunea este amenda contraventionala, iar cuantumul amenzilor depinde de articolele incalcate – undeva de la 100 la 10.000 de lei (pentru persoanele juridice, sanctiunile minime si maxime se dubleaza).

9. Cu un numar de comenzi impresionant (uneori cateva pe secunda), atat online, cat si offline si cu stocuri uneori nu foarte mari pentru produsele aflate la reducere, exista cazuri cand “softul” nu poate tine pasul si poate aloca un ultim produs la doi sau mai multi consumatori. Ce poate/trebuie sa faca in acest caz comerciantul (care nu a fost rau-intentionat) si ce pot face consumatorii?

Cred ca situatia ar trebui sa fie rezolvata pe cale amiabila, daca nu mai sunt produse la promotia respectiva, atunci unul dintre consumatori nu mai are ce sa cumpere. In acest caz se va aplica art. 11 alin. 2 din OG 130/2000 – prin care comerciantul nu mai poate executa contractul incheiat dintre cele doua parti.

10.Mai ales in cazul comenzilor facute noaptea, online – cum este cazul Black Friday – cand nu poti contacta pe nimeni telefonic si nu ai o confirmare “manuala” ca a fost validata/acceptata comanda, ce poate face consumatorul?

Dar nu trebuie sa ai o confirmare manuala – legea 365/2002 privind comertul electronic explica in art. 9 cum se incheie contractele prin mijloace electronice. In conditiile unui magazin online, acesta are o oferta publica pe care tu o accepti – si se considera confirmare:

  • trimiterea unei dovezi de primire prin posta electronica; sau
  • confirmarea primirii ofertei sau a acceptarii ofertei (asta poate sa fie un “Thank You page").

In cazul in care comerciantul nu mai are produsul respectiv (desi a fost de buna credinta) – atunci ne intoarcem la raspunsul de mai sus.

11. Pot vinde comerciantii in pierdere produse de Black Friday?

Nu. Pentru vanzarile promotionale, este exclus pentru un comerciant sa vanda in pierdere – adica orice vanzare la un pret egal sau inferior costului de achizitie.

Aceasta vanzare in pierdere se poate face doar in cazul situatiilor prevazute la OG 99 la art. 18 lit. a)-c), e)-i), (aceasta sunt diverse forme de vanzari la pret redus), precum si in cazul produselor aflate in pachete de servicii.

12. Avand in vedere ca mai toti comerciantii au anuntat livrari intarziate de Black Friday – fata de o perioada obisnuita a anului – de inteles pe undeva, datorita numarului mare de comenzi, ce trebuie sa stie consumatorii? Termenul de renuntare la comanda online este de 10 zile din momentul efectuarii comenzii sau din momentul in care produsele au fost livrate? Si este vorba de zile calendaristice ori lucratoare?

Termenul de 10 zile incepe sa curga de la data primirii produselor. Si sunt 10 zile lucratoare. Mai multe detalii puteti gasi in art. 7 al OG 130/2000

21/05/13

  20:36:00, by Bogdan, 829 words  
Categories: Anunturi, Legislatie, Jurisprudenta, Drept de autor

Plagiatul si anarhia

Exact acum 1 an am fost invitat intr-un panel pe teme de proprietate intelectuala la o conferinta legata de cybercrime unde majoritatea participantilor erau din zona de law enforcement (adica politisti si procurori). Dupa ce m-am convins ca organizatorii erau siguri ca doresc ca eu sa fiu acolo (pentru ca eu vorbesc pe tema asta mai degraba de continut deschis si licente Creative Commons) am zis ca daca m-au invitat, atunci sa profit.

Am venit sa va provoc!

Exact asa mi-am inceput discursul dupa care le-am zis ca, in opinia mea, pedepsele penale pentru incalcarea drepturilor de autor sunt gresite. Si le-am continuat pe linia unui articol (zic eu bine scris) de Joe de la EDRi

În Comunicarea Comisiei Europene referitoare la implementarea Directivei privind aplicarea drepturilor de proprietate intelectualăse arată că încălcările drepturilor de proprietate intelectuală în spațiul digital sunt omniprezente. Omniprezent înseamnă pretutindeni și întotdeauna. Atunci când o persoană încalcă legea, acea persoană are o problemă. Atunci când societatea încalcă legea, atunci este legea cea care are o problemă.

Am ajuns în această situație pentru că politicile existente au eșuat. La fiecare câțiva ani elaborăm politici represive pentru felul în care arătau lucrurile cu doi ani în urmă(…).

Și dupa ce am continuat pe aceleași idei, de la un moment dat ziceam ca o sa-mi ia microfonul, le-am zis - aici se incheie partea anarhica a discursului meu. :D (s-a ris si in sala, deci macar citiva au priceput gluma).

Teoria ferestrelor sparte

Dar atunci daca vedem ca actualele politici represive nu functioneaza, sa incercam altceva. Si le-am zis sa ne gindim la teoria ferestrelor sparte. (teorie criminologica care zice ca pastrarea curateniei si pedepsirea contraventiillor minor intr-un cartier duce la evitarea escaladarii in savirsirea de infractiuni mai serioase)

Explicat mai empiric:

Sa zicem ca in fiecare zi treci pe jos pe o anumita strada. La un moment dat, observi un geam spart. E neobisnuit, dar mergi mai departe. A doua zi nimeni nu l-a inlocuit. A treia zi la fel. Peste o luna, geamul ramane acolo, spart. E de asteptat ca, in curand cineva sa intre in casa probabil parasita si, de ce nu, sa mai sparga inca un geam.

Si apoi o sa se scrie cu graffitti si o sa intre oameni care sa o locuiasca ilegal, etc. etc.

Plagiatul

Apoi am zis - ce ar fi sa aplicam teoria ferestrelor sparte pentru legislatia drepturilor de autor. Care este incalcarea marunta, de o importanta sociala redusa, dar foarte frecventa pe care toata lumea (sau, ma rog, aproape toata lumea) o practica incepind din scoala? Plagiatul. :>

Si apoi am facut o paralela intre cazul Zu Guttenberg din Germania si cazul Mang din Romania. (apropo, ati mai auzit ceva de el?)

Aminteam ca in cazul din Germania, procuratura s-a autosesizat, dar la noi nu (si am intrebat, retoric, de ce).

Plagiatul lui Ponta

Peste un an de zile, vad motivarea procurorilor din NUP-ul dat plagiatului lui Ponta si doua aspecte imi sar in ochi (pe linga faptul ca si in acest caz procurorii NU s-au autosesizat):

  1. Domnul Ponta nici macar nu a fost audiat in acest caz. (dupa cum rezulta din Rezolutie) Procurorul nu a crezut ca este important sa audiez chiar invinuitul. Probabil era deja convins
  2. Fapta nu exista. Poate ca fapta nu avea pericolul social al unei infractiuni. Probabil ca a facut-o din greseala (adica nu stia normele deontologice academice ale citarii corecte intr-o lucrare de doctorat). Dar nu poti sa spui negru pe alb ca fapta nu exista, cind toata lumea cu acces la Internet poate sa vada pagini intregi reproduse din alta parte. Cind vezi cum sunt copiate identic semne de punctuatie, conjunctii, prepozitii sau formulari pur nejuridice.

Deci legea nu distinge cu privire la dimensiunea reproducerii din opera respectiva si nici nu specifica locul amplasarii mentiunii cu privire la sursa.

Asta zice procurorul. Concluzia logica este una singura - daca ai o opera cu o structura diferita, poti sa copiezi integral textul din alte parti. Doar sa pui o bibliografie imensa la final. Este permis.

Concluzie

Va mai aduceti aminte ca am vorbit de cazul Zu Guttenberg? Acolo procurorii au gasit 23 de situatii unde ar fi fost incalcata legea (deci NU fapta nu exista), dar s-a considerat ca paguba financiara a fost minima (si deci nenea Guttenberg a platit voluntar o donatie de 20 000 de euro catre un ONG si a scapat fara cazier.)

In schimb decizia procurorului roman anuleaza orice argument logic (ca de cele juridice, ce sa mai zicem) si face iluzorie orice discutie serioasa despre plagiate, referate sau integritate academica. Am mai facut prezentari despre notiunile de baza din legea dreptului de autor, inclusiv catre elevi sau studenti, dar ma intreb daca nu cumva sunt de fapt doar un dezinformator notoriu.

Ca sa nu fiu, vad doar doua solutii logice:

  1. o initiativa legislativa de a scoate plagiatul din legea romana (art 141 din legea 8/1996). Cel putin pedeapsa penala
  2. o initiativa legislativa ca in cazul in care un premier este invinuit, atunci interpretarea legilor se schimba.

14/05/13

  17:06:00, by Bogdan, 396 words  
Categories: Stiri - Romania, Pareri personale, Legislatie, Drept & Internet, Viata privata

Incidente de securitate in Romania: Liniste, sa nu afle nimeni! E mai bine pentru securitatea datelor voastre!!

Ieri pagina Autoritatii Nationale de Calificari a fost hacuita de cineva. (nu si-a revenit nici pina acum ba merge, da’ doar cu www in fata).

Mai grav, zic surse citate de Softpedia este toate numele, numele de utilzatori si parolele (inclusiv ale administratorilor au fost puse online). Mai mult, toate parolele utilizatorilor erau necriptate. (clear text).

Evident, reprezentantii Autoritatii nu comunica nimic. Nicio avertizare. Nici Cert-Ro. Probabil ca nu este considerat un incident de securitate cibernetica demn de adus la cunostiinta publicului.

Asa cum nu a fost nici incidentul cu google.ro din Noiembrie 2012. Ala in care un hacker a intrat in serverele RoTLD si a modificate niste Nameservere de la site-uri neimportante - google.ro, yahoo.ro si alte prostii de genul asta.

Atunci intrebam daca cumva s-a facut vreo investigatie care sa isi dea seama ce s-a intamplat si care sa se incheie cu un raport public. Pina in martie nu a aparut nimic (desi am aflat informal ca s-a facut un asemenea raport). Asa ca l-am cerut noi, prin ApTI.

Si am aflat ca nu avem voie sa aflam (ai dracu irlandezi au avut voie sa stie :> ).

“raportul respectiv contine informatii confidentiale legate de securitatea sistemului si de masurile luate de ICI pentru protectia acestuia in vederea prevenirii unor incidente similare.”

Deci s-a decis ca nu avem voie sa stim, de exemplu:

  • care a fost problema de securitate care a fost afectata (sper ca a fost reparata pina acum, deci nu exista vreun motiv ca sa nu se supuna unde a fost buba)
  • impactul atacului si zonele afectate (servere publice sau interne)
  • domeniile afectate
  • daca a existat vreun audit de securitate extern al sistemului informatic (inainte sau dupa eveniment)
  • daca au fost date cu caracter personal unde a existat un acces neautorizat si daca au fost informate acele persoane
  • masurile tehnice luate (de ex. resetarea parolelor la domenii) - care deja stim ca s-a intamplat
  • masurile juridice luate (de ex. plangere la Politie)


In mod normal toate aceste date ar trebui sa fie in raport. De ce sunt ele confidentiale?

In schimb am aflat ca “echipa tehnică ROTLD a analizat în detaliu incidentul.”

Deci nimeni nu este vinovat. Nimeni nu isi cere scuze. Nimic semnificativ nu s-a intamplat. Case closed.

PS: Mai multe detalii despre notificarea de incidente de securitate (in special cele care au afectat date cu caracter personal) pe site-ul ENISA. Da, sunt doar niste recomandari…

1 3 5 ...6 ...7 8 9 10 11 12 ... 37

Blog juridic al lui Bogdan Manolea cu informatii referitoare la legislatie, jurisprudenta, articole si stiri legate de domeniul Dreptului Tehnologiei Informatiei din Romania si strainatate.

Subscrie la acest blog pentru a primi actualizarile prin e-mail

Adresa de e-mail


Realizat de FeedBlitz

  XML Feeds

Search

November 2018
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
 << <   > >>
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30    

Multumesc

V-a fost util ceva de pe blog sau pe de site ?
De azi va permit sa imi lasati un multumesc
blog soft