Category: "Legislatie"

Pages: 1 ... 7 8 9 ...10 ... 12 ...14 ...15 16 17 ... 37

01/03/10

  11:28:49, by Bogdan, 1133 words  
Categories: Stiri - Romania, Legislatie, Drept & Internet, Criminalitate informatica

Experti judiciari Tehnologia Informatiei - avem specialisti, dar nu ii recunoastem

Una dintre intrebarile destul de frecvente de la persoanele specializate pe diverse segmente de tehnologia informatiei (IT) (dar mai ales din zona securitatii informatiei) cu care discut in diverse contexte este: cum poate deveni un expert recunoscut de o instanta. In majoritatea cazurilor cei care intreaba nu urmaresc in primul rind un avantaj financiar, ci cred ca unul de imagine.

Iata ca niste noi acte normative (vezi finalul articolului daca vrei sa le vezi direct) emise de Ministerul de Justitie (MJ) incearca sa faca lumina. Dar nu reusesc.

A. Premise

Exista o carenta grava si majora a expertilor judiciari IT (se pare ca sunt si in alte domenii, dar la alte domenii nu ma pricep) in cazul unor procese ce implica elemente legate de calculatoare, Internet sau telecomunicatii. Pe “lista oficiala” a expertilor tehnici autorizati de MJ in domeniul IT sunt doar citeva persoane, dintre care majoritatea peste 50 de ani. N-am nimic cu cei cu experienta, dar nu stiu citi dintre ei sa stie ultimele noutati in domeniu (de ex. sa faca reverse engeneering la un virus, sa explice ce inseamna SEO sau publicitate contextuala).

De asemenea, din datele mele, un examen pentru aceasta “specializare” nu s-a mai facut din 2000 de catre MJ.

In fapt, intreg sistemul expertilor judiciari IT este invechit si pus pe baze gresite, cita vreme in Vest un expert este o persoana specializata in domeniul sau de activitate si recunoscuta ca un “bun tehnician” fara a fi nevoie de vreo tidula rezultata in urma unui concurs a unui Minister.

Colac peste pupaza, si CEDO in numeroase decizii (inclusiv impotriva Romaniei) cere acelasi lucru si anume ca „este libertatea judecătorului să decidă cu privire la competenţa unui expert desemnat de parte”, si nu este competenţa vreunui organ de stat să stabilească cine este competent sau nu. ” (vezi CEDO Mirilashvili vs. Rusia 2008)

(am mai scris alegoric de aceasta probleme in insemnarea - Accesul la Internet in instanta - proba practica)

B. Cum poti deveni expert tehnic judiciar

Noul ordin al MJ (Ordin nr. 203/2010 privind modificarea si completarea Ordinului ministrului de stat, ministrul justitiei, nr. 1.322/2000 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si procedura de desfasurare a examenelor de atribuire a calitatii de expert tehnic judiciar si de testare a specialistilor) publicat in Monitorul Oficial in 8 Februarie mentioneaza 3 solutii:

a) examen (vezi articolul 3)din Ordin - stringi vreo 10 acte, inclusiv “copia documentului prin care se face dovada, conform legislatiei tarii emitente, ca indeplineste conditia privind stagiul de cel putin 3 ani in specialitatea in care a obtinut diploma.” si te prezinti la examen in fata a 2 reprezentanti ai MJ si “doua cadre didactice de specialitate de la institutiile de invatamant superior de profil". Adica daca te-ai certat cu profu in facultate, nu e de bine :-)

b) interviu (vezi articolul 9^1)
Daca ai dobindit calitatea de expert extrajudiciar (nu prea exista in IT), daca exista o lege speciala pentru anumite profesii si trebuie obtinuta specializarea (iarasi nu cred ca se aplica in IT) sau daca esti doctor, doctor docent, conf univ sau prof univ. in acel domeniu. Strangi iarasi vreo 10 documente si astepti. Aici se fac 2 comisii ca e mai complicat: o comisie pentru verificarea actelor si una pentru….interviu formata din 3 reprezentanti ai MJ din “directiei de specialitate din Ministerul Justitiei.” (probabil din directia de experti).
Personal nu imi e clar la ce se refera interviul…. - pentru ca e clar ca personalul MJ nu are atitea cunostiinte tehnice cit are doctorul docent. Probabil o sa discute “calitatea morala” a candidatului sau in ce masura a invatat Codul de procedura penala ca sa stie rolul expertului.

Pentru primele 2 solutii, stati cu ochii pe siteul MJ si asteptati sa se anunte examenul sau interviul.
Update - deja s-a anuntat un interviu la MJ (deci punctul b care l-am explicat mai sus) pentru experti tehnici pentru 19 Aprilie 2010 (data limita pentru aplicatii este 19 Martie 2010)

c) Mai exista si a treia solutie pentru expertii judiciari acreditati in alte state ale UE si unde poti obtine patalamaua direct de la MJ, daca depui actele doveditoare ca in alta tara ai fost expert.
Problema este ca in acest caz se cere sa stii limba romana (copia legalizata a atestatului de cunoastere a limbii romane de catre cetateanul statului membru UE sau SEE, altul decat Romania) si copia legalizata a documentului care atesta dobandirea calitatii de expert tehnic judiciar in statul de origine;

Doar ca un asemenea document nu exista in multe state ale UE.ut din Scotia spunea ca el a fost chemat de citeva ori in fata instantelor in calitate de expert si singurul document pe care l-a depus a fost CV-ul. Deci ce document va depune - un nou cv ? (apropo, cred ca nu ar fi trecut niciodata de interviul cu MJ - omul avea parul lung, strins intr-o coada, jumatate pictat intr-un rosu inchis si imbracat ceva intre un gentelman perfect si Highlander - un personal spectaculos).

Deci practic varianta cea mai buna este pentru expertii romani care sunt recunoscuti in strainatate si apoi abia sa fie recunoscuti si aici. :)

C. Lista de profesii acreditate

Daca cele de sus mai pot avea un sens si doar un cinic ca mine poate ridica intrebari lamuritoare, iata ca se poate si mai rau. Lista (actualizata!) de specializari (vezi Ordin MJ 199/2010 ) n-are nicio noima in domeniul tehnologiilor, parind rupta din anii ‘90.

Deci daca vreti sa va luati patalamua de la MJ, veti deveni experti tehnici judiciari in
a) nr.14 Calculatoare (nota mea - software, hardware, de buzunar - ce conteaza diferenta ?)
b) Nr.87 - Retele si Software de telecomunicatii (adica expert in Internet si/sau in Skype ?!)
c) Nr. 10. Arte plastice (4) Fotografie — videoprocesarea computerizata a imaginii (n-am inteles ce e asta ?)
Update: Un amic mi-a explicat ca e vorba de stabilirea falsurilor de fotografii digitale, se pare ca exisat o specializare specifica la Facultatea de Arte Plastice.
Doar ca specializarea de la Arte Plastice are o virgula in plus si 2 cuvinte despartite - ceea ce da un cu totul alt sens: Foto,Video, Procesare computerizata a imaginii
Asa e cind nu dai cu copy&paste, e ca la telefonul fara fir. :D

Si…. atit….

Ce conteaza ca Romania are o legislatie speciala in domeniul ITC (preluata cu fason de la tanti UE) care are termeni consacrati concisi cum ar fi ” comunicatii electronice” sau “servicii ale societatii informationale” care pot sa cuprinda toate serviciile de ITC legate de comunicatii si Internet ?

In schimb putem avea experti tehnici (si mai zic inca o data tehnici) in domeniul (Proprietate industriala (1) — Brevete de inventie) Dar un brevet poate fi de la chimie aplicata la metoda de bombardare cu neutroni ? Este in stare un expert sa le stie pe toate acestea ?

Concluzie

Nici una, concluzionati voi daca reusiti. Eu sunt in ceatza.

:)

Vezi documente
Ordin MJ 1332/2000
Ordin MJ 199/2010
Ordin MJ 203/2010

15/01/10

  10:06:08, by Bogdan, 312 words  
Categories: Pareri personale, Legislatie, Drept & Internet

Legea Internetului

Una din intrebarile primite destul de des este: Care este legea Internetului ? sau in varianta soft Care este legea aplicabila Internetului?

Ei bine, raspunsul simplu este:
Nu exista legea Internetului !
si
Toate legile se aplica pe Internet!

Intrebarea logica ar fi la ce bun site-ul asta cu legi despre Internet? :D

Si atunci as putea sa incepe sa explic, ceea ce am mai zis in diverse forme referitor la interpretarea dreptului IT:

Nu, nu exista si nici nu trebuie sa exista o lege a Internetului. In fond, Internetul este o retea de calculatoare, iar maine poate sa apara un Internet2.Dam o noua lege ? Atunci am fi sufocati de dezvoltarile tehnologice, iar legea ar fi intr-o postura si mai proasta decit este astazi pentru a tine pasul cu tehnologia.

Atunci cum toate legile se aplica pe Internet? Si ce lege mi se aplica mie ?
Simplificand problema, daca tu esti roman, ti se vor aplica legile romanesti. (am zis simplificind problema, ti se poate aplica legea straina in anumite circumstante). Nu trebuie sa scrie intr-o lege ca se aplica pe Internet, pentru ca aceasta sa se aplice unui fapt care se intampla in mediul virtual. Daca faptul in cauza este, de exemplu, realizarea unei reclame inselatoare (care este interzisa de legea publicitatii), atunci realizarea faptului prin Internet este de cele mai multe ori doar mediul prin care s-a sarvasit fapta.

Si nu exista nicio lege pentru spam, de exemplu ?

Ba da. Vreo 3. Doar ca termenul de spam, desi popular, e unul american si nu romanesc. De aceea la noi se numesc comunicari comerciale nesolicitate.

Am listat pe pagina legislatiei romanesti cele mai frecvente acte normative care se ragasesc aplicate pe Internet. Dar asta nu inseamna citusi de putin ca altele nu se aplica.

Daca vrei sa afli mai multe, poti sa citesti si ce am scris mai demult referitor la Interpretarea Dreptului IT.

07/01/10

Adoptarea Pachetul telecom - cele mai importante evenimente ale anului 2009

(Imi propun ca in primele doua articole ale anului sa fac o scurta analiza a celor mai importante decizii legislative si jurisprudentiale de anul trecut in domeniului dreptului ITC. Desigur, in opinia mea subiectiva…)

Adoptarea pachetului telecom de catre Uniunea Europeana (publicat in Jurnalul Oficial al UE in 18 Decembrie 2009) a reprezentat sfarsitul unui lung complicat si controversat proces legislativ care modifica regulile legislative de la nivelul Uniunii Europene in ceea ce priveste domeniul telecomunicatiilor. Dar cum astazi Internet-ul este parte din acest domeniu prin inglobarea sa in conceptul de comunicatii electronice, iata cum avem de a face cu o reglementare care are efect in UE asupra Internetului. (dar mai mult asupra ISP-istilor si indirect doar asupra continutului).

Pachetul telecom cuprinde in practica trei acte normative:

Nu vreau sa va plictisesc cu privire la ceea ce se schimba, mai ales ca domeniul telecom este unul destul de criptic uneori, dar o sa ma opresc la doua subiecte pe care le-am mai abordat si care, cred eu, au o importanta deosebita in noile dezvoltari din domeniul IT&C: Obligatia de notificare a pierderii datelor personale si Rolul ISP in lupta importiva copyright (sau Amendamentul 138).

Full story »

18/12/09

Regulamentul Roma I sau ce lege se aplica in cazul contractelor in UE

Incepind de ieri, 17 Decembrie 2009, a intrat in vigoare Regulamentul Roma I care stabileste ce lege se aplica in cazul contractelor civile si comerciale in cazul in care exista un conflict de legi intre 2 state membre ale Uniunii Europene. Regulamentul este un instrument juridic de directa aplicare, deci este parte din legislatia nationala.

In cazul Internetului, unde raporturile juridice cu o persoana fizica sau juridica din afara tarii unde te afli sunt mult mai frecvente, Regulamentul devine mai important, in special pentru ca schimba unele din regulile de pina acum.

1. Contracte cu persoane juridice.

Principiul ramine stabilit de articolul 4 “Contractul este guvernat de legea aleasă de către părți.”
Daca legea aleasa nu reiese clar din contract, atunci articolul 5 stabileste regulile in acest sens: legea tarii in care isi are resedinta obisnuita vanzatorul, legea tarii in care isi are resedinta obisnuita prestatorul de servicii, etc.

2. Contracte cu persoane fizice (consumatori)

Spre deosebire de regulile stabilite pina acum in domeniu, textul articolului 6 zice:

contractul încheiat de o persoană fizică într-un scop care poate fi considerat ca neavând legătură cu activitatea sa profesională („consumatorul”) cu o altă persoană, care acționează în exercitarea activității sale profesionale („profesionistul”), este reglementat de legea statului în care își are reședința obișnuită consumatorul, cu condiția ca profesionistul:
(a) să-și desfășoare activitatea comercială sau profesională în
țara în care își are reședința obișnuită consumatorul; sau
(b) prin orice mijloace, să-și direcționeze activitățile către țara
în cauză sau către mai multe țări, printre care și țara în
cauză, (cunoscut sub denumirea de „activitate direcționată” - nota mea)
și ca respectivul contract să se înscrie în sfera activităților
respective.

Sa luam exemplul unui site de comert electronic - daca acesta are sediul in Romania, dar el vinde in Bulgaria catre consumatori, ce lege se aplica ?
- legea bulgara, daca firma isi desfasoara practic activitatea comerciala in Bulgaria
- legea bulgara, daca firma “isi directioneaza activitatile” catre Bulgaria(isi face reclama, de ex.)
- legea romana in celelalte conditii (sau alta lege care a fost stabilita prin contract).

Evident,exista si exceptii dintre care cea mai importanta mi se pare mie cea cu privire la prestarea de servicii unde aceasta regule nu se aplica “contractelor de prestări servicii în temeiul cărora serviciile sunt prestate consumatorului exclusiv într-o altă țară decât
în cea în care acesta își are reședința obișnuită;”

Revenim un pic la conceptul de „activitate direcționată” (care se regaseste si in Regulamentul NR. 44/2001 din 22 decembrie 2000 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială articolul 15) a fost clarificata nitel printr-o declaratie comuna a Consiliului si Comisiei:

“nu este suficient ca întreprinderile să își direcționeze activitățile către statul membru în care se află reședința consumatorului sau către un număr de state membre în care este inclus acel stat membru; contractele trebuie de asemenea să fi fost încheiate în cadrul activităților acestora".

“simplul fapt că o pagină de internet este accesibilă nu este suficient pentru ca articolul să fie aplicabil, mai este necesar ca această pagină de internet să ofere posibilitatea încheierii de contracte la distanță și ca un contract să fi fost efectiv încheiat la distanță, indiferent prin ce mijloace. Limba sau moneda pe care le folosește o pagină de internet nu constituie un factor relevant în acest sens.”

Deci este clar ca atita vreme cit nu sunt actiuni din partea magazinelor online care sa doreasca sa vinda in afara granitelor, nu sunt probleme legea romana va fi in continuare aplicabila acestor contracte.

Pentru cei care insa directioneaza activitatea lor si pentru alte tari, este bine sa se uite mai in detaliu pe aceste modificari.

17/12/09

  17:49:36, by Bogdan, 648 words  
Categories: Stiri - Romania, Pareri personale, Legislatie, Drept de autor

Registrul programelor de calculator se reformeaza

Dupa cum v-am anuntat in urma cu citeva zile, pe 15 Decembrie a fost o intalnire la ORDA pe tema legii cu privire la inregistrarea programelor de calculator care se vind prind magazinele clasice. (e vorba de OG 25/2006, pentru cei care sunt interesati am mai abordat tema pe blog prin 2006 cind eram si inca mai sunt extrem de reticent cu privire la eficienta Registrului).

Anul acest cei de la ANIS au venit, dupa o consultare interna, cu o pozitie extrem de bine redactata. (vezi inseamnarea lor dupa intalnire aici).

De altfel intreaga intalnire a fost dominata de nemultumirile celor prezenti cu privire la sistem. Ceea ce am sustinut in 2006 inainte de intrarea legii in vigoare s-a indeplinit:

  • se crede in piata ca orice soft trebuie inregistrat in RPC. (de altfel unii din participanti abia daca s-au lamurit in aceasta intalnire ca daca vind un soft personalizat direct clientului, atunci nu trebuie sa se inregistreze)
  • se crede ca de aceasta inregistrare depinde insasi existenta dreptului de autor, ceea ce este profund fals (dreptul de autor se naste in momentul crearii operei, fara vreo formalitate prealabila) De altfel unul dintre participanti incepuse sa fabuleze pe tema asta, spunind ca dreptul trebuie reinregistrat pentru perioade de 10 ani

Dar dincolo de aceste aspecte, participantii au reusit sa descrie o adevarat demonstratie practica a cresterii inutile a birocratiei. Astfel am aflat ca numarul de inregistrare a unui program in RPC se cere, in mod nejustificat si inutil:

  • - in achizitii publice, unde uneori devine si un factor de primire a unor puncte in plus pentru firme
  • - in auditurile de securitatea informatiei pe care anumite firme mari trebuie sa le faca
  • - in lista cu softurile folosite de o firma (care se pare ca ar trebui sa fie tinuta de o firma - initial eram convins ca asa e, acum am cautat prin legislatie si n-am gasit nimic. Dar stiti cum e la noi, daca zice vreun ANAF, sigur are dreptate)

Dpmdv, singurul beneficiu posibil al unui astfel de Registru este acordarea unui date certe care sa ajute titularul de drepturi intr-un eventual conflict. In vest asta devinde din ce in ce mai mult o zona acoperita de sectorul privat (vezi de ex. safecreative.org - disponibil gratuit si avind facilitati pentru cei cu licente deschise)

Si totusi - concluziile oficiale sunt altele: vom face un sistem mai bun, il simplificam, il periem.

Personal, nu sunt nici pe departe convins si continui sa cred ca doar un regim voluntar este o solutie logica si debirocratizanta. (desi la finalul intalnirii a parut ca sunt in minoritate cu ideea asta).

Pe de alta parte, daca oamenii sau firmele care ar fi evident dezavantajate de un astfel de sistem nu sunt acolo pe pozitii sa-si apere interesele, este greu de crezut ca… asa ca ma gindesc ca poate eu am o pozitie gresita.

In fine, ORDA va propune in curind un proiect de modificare a textului actual, deci va mai exista posibilitatea de a comenta pe text - asta pentru cei interesati.

In final, am invatat 2 chestii:
- ca faimosul grup de lucru pe proprietate intelectuala care isi propunea un “efort conjugat” in “combaterea unui pericol de amploarea unui fenomen: acela al pirateriei(…)” s-a cam fasait.

- ca exista un Buletin de jurisprudenţă în domeniul proprietăţii intelectuale pe site-ul OSIM (super buna idee) cu decizii ale instantelor romanesti (pacat ca link-ul direct este accesibil doar cu Internet Explorer, desi e vorba in fapt de 7 PDF-uri) (cu atit mai simpatic dupa ce ieri Comisia Europeana a acceptat propunerea Microsoft prin care acesta “va propune, în Spațiul Economic European (prin intermediul unui mecanism de actualizare Windows), o „fereastră de selectare” care să permită utilizatorilor de Windows XP, Windows Vista și Windows 7 să aleagă browserul (browserele) de web pe care doresc să îl (le) instaleze în plus față de browserul Internet Explorer al Microsoft sau în locul acestuia.

15/12/09

  16:33:03, by Bogdan, 472 words  
Categories: Stiri - Romania, Pareri personale, Legislatie, Drept & Internet, Libertate de exprimare

Publicarea sondajelor pe Internet in ziua votului

Acum ca s-au mai relaxat lucrurile si s-a terminat campania electorala si agitatiile de dupa, imi pot permite sa abordez subiectul publicarii sondajelor pe un site de Internet in ziua votului.

Dupa cum o parte din voi banuiesc acest lucru este interzis prin legislatia in vigoare. Dupa alegerile din 2008 s-a amintit aceiasi chestiune, atunci insa concluzionindu-se ca exista o incalcare a legii, dar nu exista o sanctiune.

Cei de la Realitatea m-au intrebat zilele trecute daca mai e asa.

Asa am remarcat ca Legea pentru alegerea Presedintelui Romaniei(legea 370/2004) a fost modificata substantial prin (cum se poate altfel?) Ordonanta de Urgenta 95/2009 (Ordonanţa de urgenţă nr. 95/2009 din 02/09/2009 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 608 din 03/09/2009 - care probabil va fi si ea modificata prin adoptarea de Parlament.)

Deci noua lege (vezi aici forma consolidata ce a fost in vigoare la data acestor alegeri prezidentiale) face o contraventie (de la 4.500 la 10.000 de lei) încălcarea noului art. 19 alin. 5, care spune: “în ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de încheierea votării”.

Spre deosebire de problemele din trecut, acum legea face şi o distincţie între cine poate să aplice această contravenţie - CNA, dacă este vorba de radiodifuzori, şi împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, în celelalte cazuri, deci şi prezentarea sondajelor pe Internet.

Întrebarea următoarea va fi: cine va fi sancţionat? Iar răspunsul logic este: persoane care au “prezentat” acele informaţii. Sancţiunile nu se aplică însă şi persoanelor din afara ţării, cărora nu li se poate aplica legea română. In schimb daca informatia este gazduite pe un site romanesc, se pot activa dispozitiile legii 365/2002 art 14, prin care gazduitorul poate fi instiintat, si la nevoie obligat sa scoata acea informatie de pe site.

Si totusi - este clar ca este vorba de o informatie cu relevanta mare doar in ziua respectiva. Este extrem de simplu de a fi creat un blog anonim in strainatate unde sa fie postate astfel de informatii, iar a face identificarea persoanei poate costa statul mai mult decit amenda in sine. De altfel in Internetul de astazi devine aproape imposibil ca o informatie sa fie blocata. Dovada: Wikileaks devine din ce in ce mai popular.

Cred mai degraba ca rolul contraventiei este unul de bun simt, desi poate fi discutabil daca alegatorii sunt sau nu influentati de rezultatele sondajului, iar probabil scopul este de a “alunga” aceasta informatie din mainstream media.
De altfel, o alta dispozitie care nu a fost continuata a fost prezenta continua a bannerelor publicitare pe Internet si dupa incheierea perioadei oficiale de campanie electorala.

Ceea ce dovedeste ca se mai pot adauga dispozitii in codurile de bune practici ale IAB Romania, dar si ca ele trebuie sa fie respectate de catre principalii actori de pe piata.

17/11/09

  19:41:48, by Bogdan, 704 words  
Categories: Stiri - Romania, Legislatie, Evenimente, Drept & Internet, Libertate de exprimare

Sistemul aleator de repartizare a dosarelor in justitie (Eroarea umana si eroarea digitala)


Banc:
- Am inventat un calculator cu trasaturi esentialmente umane, spune un cercetator catre un coleg
- Waw ! Ce vorbeste, simte sau aude ?, intreaba cu uimire colegul.
- As ! Nu ! Cind greseste, da vina pe un alt calculator !

Astazi am participat la dezbaterea legata de lansarea unei carti - Coruptia si Anticoruptia in Sistemul Juridic - Autor Jud. Cristi Danilet. (cica o s-o puna si este publica pe Internet)

Un eveniment viu, dincolo de stereotipuri si politicianisme legate de un cuvint supra-utilizat in speech-uri. Dar nu o sa va vorbesc direct nici despre carte, nici despre eveniment. Ci despre unele discutii de la eveniment, cara imi intaresc o opinie pe care o mai relatasem intrucitva si in articolul Privacy by Design.

Doua dintre interlocutoarele de la eveniment au vorbit de modurile de evitare (by-pass) a sistemului de repartizare aleatoare a dosarelor in justitie (pentru cei nu stiu - un sistem informatic care permite ca dosarele sa nu ajunga la un “anumit” judecator), iar apoi discutia a revenit ca un leit-motiv. Un soft important pentru a evita coruptia in justitia fara indoiala.
Am auzit mai multe variante de driblare:
- repartizarea aleatorie a copertei (iar dosar este pus dupa aceea)
- exista legenda urbana ca daca tii degetul apasat pe buton, va trece la un alt complet. (adica ajunge si la cel care vrei tu)
- inexistenta unei perioade fixe in care se face repartizarea aletorie, astfel incat practic cel ce face repartizarea poate sa “ghiceasca” completul. (de altfel dna ex-procuror Elena Cherciu a mentionat, in alt context e adevarat, si un caz care ramasese blocat de la Presedintele Instantei in vederea repartizarii de vreo 3 luni !)
- tehnic se pot identifica anumite complete de judcata ca fiind “pline", astfel incat dosarul sa fie directionat practic la un singur complet.
- de asemenea o varianta “civila” - depui atitea dosare cite complete sunt, si pe urma renunti la cele care nu ajung la completul dorit de tine. :-)

In fine, unele sunt posibile, altele poate mai putin. Dar dupa cum se poate observa in majoritatea cazurilor prezentate elementul uman este esential in dorinta de a vicia sistemul aleator pentru ca un dosar sa ajunga la un anumit complet. (Atentie - nu intotdeauna aceste este facut cu un interes de coruptie). Poti sa faci un software perfect dpdv tehnic (ceea ce nu se intampla niciodata, dar hai sa facem aceasta reducere la absurd), insa daca scoti elementul uman din calcul, vei avea un software inutil.

Modul in care se poate scapa de aceste probleme este destul de simplu: o evaluare independenta si impartiala a a software- ului, care sa cuprinda inclusiv luarea in considerare a opiniei utilizatorilor. Daca acest lucru se intampla (nu intotdeauna ce-i drept) in domeniul privat, in domeniul public ea lipseste cu desavirsire.

De fapt in nici unul din softurile (ar trebui sa spun sistemele informatice) puse la dispozitie in domeniile cheie ale administratiei romanesti - pornind de la ECRIS in Justitie si mergand spre AEL pentru educatie sau e-licitatie.ro - nu s-a facut niciun astfel de audit extern si transparent, care sa aiba un rezultat public. Unul din rezultatele lipsei acestui audit sunt chiar… acuze de coruptie si de atribuire a contractelor pe ochi frumosi. Despre cit de adevarate sunt nu pot sa ma pronunt.
(De fapt domnul de la CSM a mentionat ca au avut in plan asa ceva, dar au renuntat la control pentru ca nu au avut bani sa angajaeze IT-isti sa faca controlul)

In schimb pot sa remarc cum tot mai multe persoane (inclusiv din domeniul politic) cred ca o solutie tehnica perfecta poate rezolva probleme diverse. Nimic mai gresit - o solutie tehnica lipsita de orice forma de transparenta si responsabilitate (accountability) - poate fi la fel de proasta ca si orice alta metoda. Si asta nu am invatat deloc in sectorul public.

Sau cum spuneam acum citeva zile: Tehnologia nu este diabolica, ci doar oamenii care o utilizeaza sau o administreaza.

PS: Citiva dintre participanti, intre care si unul de la CSM au mentionat Jurindex ca cea mai mare activitate de transparentain justitie din ultimul an. Au uitat sa spuna insa si de cit de subfinantat este, ca aproape l-au blocat. (ca sa folosesc un eufemism)

05/11/09

Drepturi de autor: Acordul ORDA, Amendamentul 138 si ACTA

In ultimele saptamani si zile au fost destule discutii referitoare la dreptul de autor la nivel national, european si international. O scurta privire asupra acestora ne poate contura un tablou interesant.

1. National. Acordul propus de ORDA
Propunerea de acord a ORDA intre diverse grupuri interesate de drepturile de autor pe Internet a starnit valva in anumite cercuri. De fapt, chiar astazi de la 13 00 are loc intalnirea pe seama acestui acord. Cum nu particip la ea, desi am fost invitat (pentru ca nu sunt in tara) nu pot sa va povestesc cum a fost. (dar o sa pun niste linkuri aici cind gasesc comentarii. Monica a facut niste comentarii dupa intalnire.)
Dar cred ca - pur si simplu ca un principiu - ideea e foarte buna. Adica de a aduce la masa discutiilor toti actoriii interesati de Internet pentru a incerca sa se gaseasca niste solutii rezonabile pentru toata partile.
In acelasi timp e departe de a fi perfecta - si am extras principalele motive in pozitia APTI pe care am trimis-o ieri catre ORDA. Dar discutiile au aparut - in opinia mea - in principal din cauza a 2 motive:

a) Lipsa de transparenta a facut ca unii sa confunde discutia pe Acord cu discutiile legate de metodologiile ref la utilizarea muzicii pe Internet, unde ORDA a intervenit incercind sa descurce lucrurile - cam in acelasi timp. Mai mult, lipsa unui anunt public vizibil pentru toata lumea a dus la ideea unei intalniri ascunse, ceea ce iarasi eronat IMHO. Faptul ca documentul prezentat nu a purtat niciun semn ca nu este decit o propunere si continea numele doar a unor companii sau asociatii a sporit confuzia.

b) Lipsa unei argumentatii fundamentate. Anexa privind situatia actuala este profund subiectiva si, in opinia noastra, gresita. Dar ea releva o problema mai grava si generalizata a administratiei romanesti. Toate legile, normele sau actele par facute pe genunchi, fara vreo analiza sau studiu de impact. La noi se pare intotdeauna ca cei din administratia publica sunt superspecialisti in domeniu si deja se stie ceea ce e de facut.

Acordul ORDA este o traducere dupa textul francez - e o traducere atit de jenant facuta, incit si Atributele documentului primit zic la descriere: “Accord pour le développement et la protection des œuvres". User OGC3, denumit 20.10.2009, cind de fapt a fost creat pe 21.10.2009.

Nimic mai gresit - opinia mea este ca cei mai multi din domeniul public sunt deseori rupti de realitatea sectorului privat, ca sa nu mai vorbim de perspectiva consumatorilor. Tocmai pentru a evita aceasta problema se obisnuieste angajarea unor experti independenti care sa evalueze un anumit domeniu si sa isi dea opinia cu privire la reglementarile ce se impun. Autoritatea publica poate sa urmeze sau nu opiniile (de obicei oricum se ofera mai multe solutii), dar important este ca studiul este un bun punct de plecare.

Apoi urmeaza o graba nejustificata, deseori inutila (sau impusa de obiective politice, nu de dorinta unei reglementari clare) si imprecisa de a adopta textul. (vezi si recenta decizie a MCSI sa promoveze dintr-o data sase acte normative catre Parlament Sase dintr-o lovitura!).

Aceste doua motive - dincolo de analiza pe text - au fost cele care fac cel mai mare rau unei idei bune.

2. Europa. Amendamentul 138.

Dar dincolo de realitatile noastre, ignoram faptul ca - in societatea noastra globalizata - ce se discuta la nivel european sau mondial est emai important, dar acolo nu suntem implicati mai deloc (sau suntem implicati prin reprezentanti ai Romaniei care nu sunt transparenti - si revenim la problema 1a).

Amendamentul 138 (A138) este un bun exemplu. A138 este un amendament adoptat de 2 ori de Parlamentul European care ar fi facut imposibila adoptarea unui text de lege de tipul celor trei lovituri in Franta.

In urma unui proces politic complicat, ieri seara s-a ajuns la un compromis pe A138 intre Parlament, Consiliu si Comisie astfel incit sa fie un text final. (vezi textul adoptat aici).
Desi textul nu este lipsit de anumite dispozitii utile in pastrarea drepturilor utiizatorilor, textul adoptat este incomplet, IMHO, pentru ca inca lasa posibilitatea adoptarii unei scheme de tip trei lovituri in tari din Europa (chiar daca in conditii mai grele) si lasa legea franceza in pace. (desi e profund gresita).

Asta nu inseamna ca Romania, ca si alte state membre, in implementarea pachetului telecom pot sa puna in legile proprii mai multe dispozitii pentru protectia utilizatorilor si a le garanta accesul la Internet.
Deci nu e o infringere. Nu e un cistig. E un compromis politicianist. (sustinut inclusiv de faimosul Partid al piratilor)


(Din pacate desi am contactat mai multi Parlamentari Romani pe tema asta - raspunsul a fost 0 - desi ieri se lauda unul cu ce a facut. Inca parlamentarii romani par a fi departe de a intelege mecanismele democratiei ce functioneaza inclusiv in PE. Am fost extrem de uimit cind m-am intalnit intamplator in Viena cu un alt MEP - Eva Lichtenberger -care a venit la 9 seara la o cina informala (care nu fusese pregatita pentru ea), doar ca sa schimbe citeva idei cu citiva (vreo 10) membri activi din societatea civila si sa bea o bere cu ei. Mi-a fost rusine ca inca n-am reusit sa scot nici un MEP roman la o bere sa discute despre Internet).

3. Anti Counterfaiting Trade Agreement (ACTA)

Ceea ce ma ingrijoreaza cel mai mult in privinta drepturilor de autor pe Internet nu sunt nici dezvoltarile din Romania sau Europa, ci acest ACTA.

ACTA este un tratat international secret care oficial e legat de contrafacere. In realitate e legat de drepturi de autor, inclusiv pe Internet.

E un tratat atit de secret, incit doar o mina de oameni au cunostiinta de continutul lui. (cei care au acces au fost obligati sa semneze un acord de confidentialitate). Mai mult decit atit - documentul care a fost distribuit pe hartie reprezentantilor tarilor a fost marcat (watermarked) diferit pentru fiecare tara, astfel incit daca se scurge vreo informatie sa stie de la cine. (asta da lectie de transparenta de la SUA!!)

Evident ca textul a ajuns si pe mainile altora (vezi Michael Geist - Canada, Electronic Frontier Foundation - SUA) Si textul scurs ne demonstreaza de ce trebuie sa ne temem de lipsa de transparenta. Pentru ca textul prevede masuri de tipul celor 3 lovituri la nivelul tuturor statelor semnatare, de majoriare a responsbilitatilor tertilor (ISP, gazduire, etc.).

Concluzia e ca lobby-ul anumitor interese (hai ghiciti-le !) se vad la toate nivelurile.

(Nu prea scriu pe acest blog de politici europene si internationale legate de copyright, privacy si libertatea de exprimare, pentru ca am descoperit ca exista un interes scazut - daca va intereseaza insa aceste aspecte va recomand subscrierea la EDRi-gram un newsletter bi-saptaminal pe aceste tema unde scriu des).

1 ... 7 8 9 ...10 ... 12 ...14 ...15 16 17 ... 37

Blog juridic al lui Bogdan Manolea cu informatii referitoare la legislatie, jurisprudenta, articole si stiri legate de domeniul Dreptului Tehnologiei Informatiei din Romania si strainatate.

Subscrie la acest blog pentru a primi actualizarile prin e-mail

Adresa de e-mail


Realizat de FeedBlitz

  XML Feeds

Search

November 2018
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
 << <   > >>
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30    

Multumesc

V-a fost util ceva de pe blog sau pe de site ?
De azi va permit sa imi lasati un multumesc
blog soft