Category: "Legislatie"

Pages: 1 ... 5 6 7 ...8 ... 10 ...12 ...13 14 15 ... 36

20/10/10

  16:31:25, by Bogdan, 316 words  
Categories: Stiri - Romania, Pareri personale, Legislatie, Viata privata, Drept & ITC

O dezbatere despre cartile electronice de identitate

Pe la sfarsitul lui august scriam vreo 2 insemnari referitoare la o propunere a MAI pe tema noilor acte de identitate cu identificatori biometrici.

Acum vreo 2 saptamani MAI ne propune un nou proiect in dezbatere publica pina vineri. (tot nu inteleg graba)

As vrea sa punctez faptul ca este imbucurator faptul ca reprezentantii MAI au ascultat ceea ce s-a spus in intalnirea publica si au introdus (unele) chestiuni in noul proiect. Mie mi-a sarit in ochi ca elemente pozitive:

  • faptul ca vorbim de un proiect de lege si nu de ordonanta
  • ca acum cartea electronica de identitate este optionala si are aceiasi durata de valabilitate ca si cea clasica
  • ca anumite principii exprimate in intalnirea trecuta - cum ar fi ca amprentele se pastreaza doar pe cipul respectiv, si nu in sistemul informatic unde au fost preluate - au fost incluse chiar in prevederea legislativa

Asta nu inseamna ca este un model perfect. Apar inca unele chestiuni ce sunt cel putin neclare, cum ar fi:
- un minor poate sa aiba carte de identitate electronic. Consimntamintul insa trebuie sa vina de la unul din parinti;
- introducerea ca element pe cartea de identitate clasica a unei semnaturi olografe scanate
- lipsa unor “checks and balances” adecvate pentru a fi sigur in conditiile in care ai un act de identitate electronic, ca datele sunt in siguranta.

Si poate si altele…

De aceea - si avind in vedere faptul ca cei de la MAI s-au dovedit deschisi - am discutat cu alte asociatii sa avem un dezbatere publica cu privire la noul proiect, poate reusim sa-l aducem si mai aproape de perfectiune. &#59;)

Cei interesati - vineri, ora 11, sediul Activewatch. (vedeti invitatia de mai jos).

Atentie: Nu ne-am propus sa discutam nici despre 666, diablolicul RFID sau Conspiratia Mondiala Big Brother. Ci despre viata privata ca drept al omului, date cu caracter personal si noul proiect propus.
D-aia avem si moderator.

07/10/10

  15:12:03, by Bogdan, 248 words  
Categories: Stiri - Romania, Legislatie, Comert electronic

Sapte magazine romanesti care vind bilete online in vizorul ANPC

Dupa ce anul trecut in Septembrie Comisia Europeana anunta rezultatele (vezi si mai jos atasat in PDF) unei anchete cu privire modul cum unele site-uri de comert electronic de produse electronice respecta prevederile pentru protectia consumatorilor, anul asta anunta un nou raid in randul magazinelor care vind bilete pe Internet. (dar si anunta rezultatele celei de-a doua faze a raidului din 2010).

Investigatia coordonata de Comisie cu privire la indeplinirea regulilor de protectie a consumatorului de catre cei ce vind bilete online a fost facuta in Romania de ANPC. Din prima analiza la cele 10 site-uri investigate, 8 se pare ca ar incalca legislatia in vigoare in acest domeniu. La nivelul UE din cele 414 site-uri verificate, 247 se pare ca ar incalca legislatia in domeniu. (spun se pare pentru ca termenul englezesc este vag - Sites flagged for further investigation).

Prinicipalele probleme identificare sunt, deloc suprinzator, multe din cele care le-am abordat pe blog, si chiar la ultima interventie de la Galele Premiilor E-commerce:

  • Pret incorect
  • Termeni si conditii de vinzare incorecti
  • Infromatii incomplete sau eronate despre vinzator

Apropo am remarcat ca anul asta nu a fost inscris niciun magazin din zona asta a biletelor online. BTW, tot Andrei anunta o sesiune de de-briefing la munte pentru magazinele online interesate.

Magazinele romanesti investigate au fost verificate si in operatiunea numite “Sweep Plus” unde s-a dorit identificarea faptului daca se vind bilete non-transferabile sau la evenimente care nu se mai desfasoara. Spre deosebire de alte tari, aici toata lumea a iesit bine. :D

28/09/10

  13:11:00, by Bogdan, 857 words  
Categories: Stiri - Romania, Pareri personale, Legislatie, Drept de autor

Opere orfane in noua propunere de modificare a legii dreptului de autor

Dupa cum am mai amintit pe blog, Ministerul Culturii a propus o serie de modificari (vezi Varianta 1, vezi expunere de motive) la legea drepturilor de autor 8/1996.

Cu APTI si ajutorul celor de la ORDU am facut o serie de propuneri referitoare la modificarile sugerate. Multe modificari sunt interesante si ar merita o discutie mai larga - sper ca Ministerul Culturii va si organiza asa ceva - pina atunci ma opresc asupra a doua dintre ele.

1. Operele orfane sunt acele opere protejate de drepturi de autor al carora autor (titular al drepturilor de autor) nu poate fi identificat.
Problema este ca pentru orice utilizare legala a operei respective (evident mai putin exceptiile legale) iti trebuie acordul titularului drepturilor asupra opere. Daca nu il gasesti, nu il poti obtine si deci nu pot folosi opera respectiva.

Cum protectia este extrem de lunga (viata autorului + 70 de ani), iar numarul de opere publicate din ce in ce mai mare (mai ales pe Internet), cazurile acestea sunt din ce in ce mai intalnite. Sarind peste faptul ca in general de fapt se utilizeaza mai des fara a-ti cere acordul (iar practica de pe Internet contrazice legea) dpdv juridic exista o problema.

Rapoarte finantate de UE dovedesc importanta problemei:

  • 3 milioane de carti din tarile membre UE sunt estimate a fi orfane (aici intra doar cele care sunt inca protejate de drept de autor)
  • un proiect de digitizare din Marea Britanie ne arata ca 95% din ziarele de dinainte de 1912 sunt orfane. La fel si 90% din colectiile de fotografii ale muzeelor.

Proiectul de modificare a legii romane introduce prin noul art. 110 indice 1 reglementarea operelor orfane:
“Art. 110^1. - (1) În sensul prezentei legi prin operă orfană se înţelege opera al cărei titular de drepturi de autor nu a putut fi identificat si/sau localizat prin depunerea diligenţelor necesare, rezonabile, de către organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor. În situaţia în care titularul dreptului de autor este identificat sau localizat ulterior, opera respectivă îşi încetează statutul de operă orfană.
(2) În vederea pastrarii unei evidenţe a operelor orfane se înfiinţează Registrul naţional al operelor orfane, administrat de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor. Înscrierea în Registru se efectuează la cererea utilizatorilor care au îndeplinit procedurile stabilite în acest sens prin decizia directorului general al Oficiului.”

Din pacate acest articol este insuficient, in opinia noastra. Printr-o reglementare clara a operelor orfane se poate deschide spre “re-utilizare” o serie imensa de opere ce actualmente sunt inchise dpdv juridic pentru orice utilizare legala. Pentru ca nu gasesti titularul drepturilor de autor.

Pe linga faptul ca este o nevoie reala de dezbatere pe aceasta tema (in special cu biobliotecile si arhivele) exista 2 principii care ar trebui sa fie incluse in lege:

  • legea ar trebui sa permita utilizarea gratuita a oricarei opere orfane in scop ne-comercial
  • utilizarea comerciala sa fie supusa unor taxe fixe si rezonabile (accesibile), iar fondurile sa ajunga catre o institutie de stat care finanteaza proiecte culturale (cum ar fi Administratia Fondului Cultural National), care sa fie obligata la rapoarte transparente cu privire la utilizarea banilor (eventual si catre proiecte de memorie culturala - adica re-aducerea la lumina a operelor culturale blocate)

Stiu ca este un subiect de nisa, dar daca ne intereseaza utilizarea legala a operelor ar trebui sa invatam sa decongestionam legea actuala care sa permita utilizari legale cit mai simple.

2. Ce se intampla cu operele al caror autor a murit si nu mai exista mostenitori ?

Raspunsul legii actuale (ca si a versiune vechi) este in mare masura ca ele trec in gestiunea unui organism de gestiune colectiva. De ce ?

Va mai aduceti aminte de scandalul cu publicarea Enigmei Otiliei de catre Adevarul si Jurnalul National ? Oare ce o fi facut CopyRo cu banii primiti ilegal de la un ziar (nu mai stiu care din ele a fost) ?

Daca toata averea unei persoane care nu are mostenitori si nu a lasat un testament merge la Stat, atunci de ce nu am aplica acelasi criterii si in cazul drepturilor patromoniale de autor ? Cu ce este statul mai avantajat ca o lasa la o asociatie de autori (care oricum nu cistiga mult din asta) ? Nu ar fi mai simplu sa fie tot in proprietatea statului, adica sa fie practic in domeniul public ?

Importanta domeniul public (exista si o Zi a Domeniului Public - pe 1 Ianuarie), ca totalitatea operelor aflate liber la dispozitia umanitatii, a inceput sa preocupe din ce in ce mai mult specialistii din domeniul dreptului de autor. Vezi si un raport comandat de Organizatia Mondiala de Proprietate Intelectuala exact pe aceasta tema.

De altfel vad ca ideea deja exista implementata in alte legislatii - cum ar fi Brazilia sau Coreea de Sud.

O concluzie la intreaga tirda ar fi ca daca nu reusim sa facem (atit cit putem in contextul directivelor europene) legea dreptului de autor mai apropiata de realitatea de astazi (cind partajarea operelor digitale pe Internet este regula si nu exceptia) avem toate sansele sa avem o lege in continuare rupta de realitate (cum este in mare parte acum), care nu se va aplica niciodata in mod eficient. In schimb, o sa ne plingem de “piraterie“.

10/09/10

Despre legile proaste

Preambul

Unul din putinii profesori buni din facultatea spunea ca celebra lege 18/1991 privind fondul funciar (care dadea inapoi terenul luat cu japca pe timpul comunismului) este o lege proasta. Explica imediat ca o lege care genereaza zeci de mii de procese de a ingreunat mult timp activitatea justitiei nu poate fi o lege buna.

Adaug la asta si cele observate de mine in ultima perioada: la fel de proaste sunt si toate legile facute pe genunchi, care nu au nicio legatura cu realitatea si care devin inaplicabile sau interpretabile in toate felurile posibile. De curind, Alin are o insemnare similara in care puncteaza citeva din aberatiile logico-jurdice recente.

Legile rupte de realitate si nefundamentate

a) Acum citeva saptamani scriam despre noua propunere de lege privind actele electronice de identitate. Dupa intalnirea publica a MAI s-a spus ca vor pune la dispozitia celor interesati documentele tehnice ale proiectului. Minciuni ! Nimeni de la intalnire nu a primit nimic.

Proiectul a fost retras de pe pagina web, se aude ca-l vor initia ca lege, dar deocamdata nu exista nicio prezentare publica a necesitatii, detaliilor tehnice, de privacy sau macar de fundamentare a costurilor. Apropo de “necesitatea iminenta” a proiectului - o analiza recenta publicata de Statewatch arata ca de fapt doar 6 state din UE au acte de identitate cu identificatori biometrici, deci halal armonizare!

b) Cu alta gogorita nefundamentata vine de la noul Card National de Sanatate. Un document obligatoriu (?) pentru 18 milioane de cetateni pentru a beneficia de serviciile medicale. O initiativa care poate sa fie extrem de utila aruncata in derizoriu de lipsa totala a detaliilor proiectului.

Ma intreaba cineva de la Hotnews care sunt implicatiile pe privacy? Ce sa raspund cind nu exista niciun audit, macar de securitate ? Cind detaliile tehnice nu sunt publice ? Cind nu stim cine are acces la datele de pe card si in ce conditii ? Cind nu aflam daca datele sunt criptate si puse la un loc, sau in zone diferite ? Cind nu stim conditiile de interoperabilitate cu baza de date a platitorilor de contrinbutii (care de fapt nu prea exista) ?
Cei de la APADOR-CH ridica si ei niste semne de intrebare relevante.

Unul dintre comentatorii articolului de pe Hotnews puncteaza bine si problema utilizarii cardurilor de altii decit digital natives. Citi dintre noi au vreun parinte sau bunic care este total debusolat de noile tehnologii?

“sunt medic de tara, deci stiu ce spun. Batrani si bolnavi vin de obicei vin fara acte de identitate sau apartinatori , pe jos 6-7 km. Evident nu-i pot trimite acasa dupa card(pe care il vor uita desigur),deci consultatii nedeclarate si in consacinta neplatite. Sunt multi pacienti ce lucreaza in alte localitati cu domiciliu cine stie pe unde pe la tara si care, ca si la PNESS nu-si vor primi cardurile.La noi din 1800 pac 70% au primit taloane, deci restul…”

Legile imbecile(sau iluzorii)

a) Acum vreo luna, citeva tanti politiciene din Parlamentul Romaniei au descoperit ca nu avem o lege care sa reglementeze comentariile jignitoare din ziare. Desi intre timp l-au redus la un proiect de cod de conduita, care deocamdata s-a cam fasait, insasi ideea unui instrument de auto-reglementare venit de la un organism, prin esenta lui, de reglementare este ridicola.
Sarind peste faptul ca doamnele respective nu au luat in considerare ceea ce deja s-a facut in acest domeniu in Romania (putin, dar ceva), nici macar nu au avut minima decenta de a face o cercetare macar la suprafata sa descopere ceea ce deja s-a discutat uneori chiar la nivel academic. (pentru cei ce vor sa cerceteze vezi o carte exact pe acest subiect - in curind si la Biblioteca de Drept&ITC).
Am refuzat sa scriu public pe acest subiect pentru a nu-i da importanta mai mare decit ar trebui sa o aiba. Alin prezinta insa toate argumentele necesare.

b) O mai noua propunere legislativa venita de la alti parlamentari care se plimba pe la televiziuni naste un nou termen - presa online si evident noi reglementari imposibil de aplicat in cadrul Internetului.

Presa online reprezintă, în accepţiunea prezentei legi, orice publicaţie de natură informativă ce are ca mediu de exprimare internetul.

Dispozitii iluzorii ca :
“Licenţa este obligatorie pentru găzduirea de publicaţii online pe servere, obligaţia verificării licenţei revenind proprietarului serverului.”
ne scutesc, sper, de orice comentariu care se vrea cit de cit inteligent.

Si totusi, cei nemultumiti de cantitatea de mesaje evident discriminatoare si pline de ura inutila ma vor intreba - si nu le facem nimic astora ?

Ba da, stimati cititori - aplicam aceleasi reguli ca in cazul oricarui mesaj defaimator, denigrator sau discriminator aparut in orice mediu public. (fie el presa, radio, TV, Internet sau pe stadion) Regulile exista, iar jurisprudenta internationala (care spre deosebire de cea romaneasca e mai accesibila) ne dovedeste ca regulile se aplica. (vezi de ex. in Franta intr-un Ghid pentru bloggeri din 2006) A! Pentru asta trebuie ca justitia sa functioneze, dar asta e alta poveste.

Legile ridicole (sau inepte)

Un exemplu bun pentru aceasta categorie este cel indicat de Adrian printr-un comentariu la o insemnare anterioara si detaliat pe blogul propriu.
Care ne arata cum un auditor financiar poate face si auditul sistemelor informatice. Eu zic sa faca si operatii pe cord deschis, ca nu e o mare filozofie.

Concluzie

Dar probabil ca si voi stiti si alte exemple de genul asta. De azi dimineata ma gindesc la o concluzie pozitiva. Pina am ajuns la ideea ca de fapt nu e vina celor care fac legile, ci a noastra ca nu reactionam suficient. Si mai tare.
Sau cum zice excelent tot Alin intr-un articol de ieri:

Romania e muta. Romania e oarba. Romania e surda. Si, fara suparare, Romania s-a prostit. Din pacate, Romania e doar un nume. Nici macar nu mai e un stat. E doar o grupare de oameni osanditi sa fie incarcerati in aceeasi inchisoare. Iar ei, oamenii in cauza, sunt de vina pentru toate lucrurile pe care le spunem astazi despre Romania. Ei sunt aia muti, orbi, surzi si, fara suparare, stiti-voi-cum.

Asa ca va invit sa luati liderii de sindicat si sa-i intrebati ce-au mai facut ei in ultimii ani. Sa mergeti la partide (daca credeti in vreunul) si sa le cereti sa faca ceva in numele vostru, al membrilor cotizanti. Sa participati la initiativele de miting sau mars pe care le propun alti oameni. Sa va implicati in viata politica si sa lasati acasa prostul obicei de a sta deoparte. Eu o sa fac asta. Si, pentru prima data, ar trebui sa nu mai conteze ideea ca faci ceva doar daca face si vecinul. Pentru ca lumea nu se schimba asa cum iti doresti atunci cand vrea vecinul tau, ci atunci cand vrei tu. Vecinul s-ar putea sa aiba o agenda proprie.

Romania are nevoie de fiecare dintre noi, de cunostintele noastre, de ideile noastre, de eforturile noastre.

Statul deoparte nu aduce decat guverne stupide.

Si daca vreti si 2 ocazii concrete legate de domeniul Drept IT:
- Ministerul Culturii propune noi modificari la legea dreptului de autor - vezi aici.
- Autoritatea naţională de supraveghere a prelucrarii datelor cu caracter personal propune modificari ale legii de organizare 102/2005.

02/09/10

Povesti juridice pentru cumparatori online

Asta a fost titlul prezentarii mele de la Galele Premiilor E-commerce 2010 (puteti sa le vedeti live pina la 21 00, premiile efectiv se dau de la 19 30, pina atunci sunt prezentari.)

Mai jos si prezenatrea, pentru cei ce nu au apucat sa o vada:

N-am pus in prezentare, dar in timp ce vorbeam despre povesti juridice, pentru a explica ca ele trebuie scrise pe intelesul tuturor si nu neaparat intr-un limbaj juridic inchis, am amintit si de seminariile AvocatNet facute cu Alin Popescu despre Afaceri online si problemele lor juridice (planificam un eveniment in Constanta si unul in Bucuresti in toamna asta). De fapt am mai scris povesti si in documentul mai vechi cu cele 10 sfaturi juridice pentru comertul electronic.

Ca sa reiau insa ideile din prezentare pe scurt:
- Numele de domeniu este esential pentru un magazin online. Protejeaza-l prin inregistrarea ca marca.
- Nu copia documentele juridice, ci incearca sa le creezi sau personalizezi. Daca tot decizi sa le copiezi, macar citeste-le sa scoti prositiile din ele !
- Politica de confidentialitate e obligatorie, dar ea trebuie sa te bazeze pe ceea ce faci tu efectiv cu datele personale.

Gata, ma intorc la prezentarea lui Bryan Eisenberg, care e excelenta.

19/08/10

  09:21:15, by Bogdan, 1028 words  
Categories: Stiri - Romania, Pareri personale, Legislatie, Evenimente, Viata privata

Romania: Acte de identitate biometrice - de ce ?

O noua propunere de Ordonanta a Guvernului a Ministerului de Interne din Romania aduce mai multe detalii referitoare la cartile electronice de identitate ce ar trebui emise din 1 ianuarie 2011. Proiectul este in consultare publica pina in 20 August 2010.(vezi si nota de fundamentare, ca si ce se schimba fata de versiunea anterioara)

Noul act introduce urmatoarul articol:

Art. 11^1
(1) Cartea electronică de identitate este de tip smart card şi conţine date cu caracter personal, inclusiv date biometrice ale titularului, în format tipărit şi/sau în format electronic, precum şi elemente de particularizare şi de siguranţă.
(2) Datele biometrice incluse în cartea electronică de identitate sunt imaginea facială şi imaginile impresiunilor papilare a două degete.
(3) Conţinutul de date al cărţii electronice de identitate se supune avizării de către Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
(4) Cartea electronică de identitate permite titularului autentificarea în sisteme informatice ale Ministerului Administraţiei şi Internelor sau terţe şi identificarea pe bază de semnătură electronică, în condiţiile Legii nr.455/2001 privind semnătura electronică şi ale prezentei ordonanţe de
urgenţă.
(5) Certificatele digitale înscrise în cartea electronică de identitate sunt valabile după cum urmează:
a) certificatul digital înscris de Ministerului Administraţiei şi Internelor – de la data personalizării cărţii electronice de identitate, pe toată perioada de valabilitate a acesteia;
b) certificatul digital calificat înscris de un furnizor de servicii de certificare, la solicitarea titularului – potrivit menţiunilor cuprinse în acesta.
(…)

Sunt citeva chestiuni care fac din prezenta modificare una periculoasa pentru respectarea dreptului la viata privata, asa cum este definit de Constitutia Romaniei si de CEDO.

In primul rind este esential de precizat daca aceasta carte de identitate electronica va fi singurul act de identitate care va putea fi eliberat de autoritatile competente din 1 Ianuarie 2011. Prezentul text este neclar.

Interpretarea logica care rezulta din parcurgerea intregului text al legii, ar fi ca aceasta este facultativa. Aceasta ar rezulta atit din textul art 11 (În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin act de identitate se înţelege cartea de identitate, cartea de identitate provizorie şi buletinul de identitate, aflate în termen de valabilitate. Începând cu data de 1 ianuarie 2011, prin act de identitate se înţelege şi cartea electronicã de identitate) si a articolelor 13 alin 3 si art. 14.

Din pacate avem de a face cu un domeniul sensibil, astfel incat aceasta dispozitie trebuie expres precizata ca fiind facultativa. De asemenea este important de stipulat in mod expres in lege ca nu se doreste in niciun caz in viitor existenta doar a variantei electronice.

In al doilea rind este extrem de important de stipulat scopul acestei prelucrari de date personal cu caracter, asa cum e precizat prin Conventia 108 a Consiliului Europei. Deci - de ce este nevoie de acte de identitate electronice, cu identificatori biometrici stocati in format electronic?

Exista oare o problema de securitate a actualelor carti de identitate? Exista rapoarte din partea MAI in acest sens? Exista o analiza a securitatii noilor cipuri propuse care garanteaza ca ele sunt mai sigure decit cele actuale?

Nota de fundamentare a actului este un blabla guvernamental. Se face referire la e-servicii si e-administratie, dar se uita ca celebrul proiect eRomania nu are inca niciun serviciul disponibil. Mai mult se sustine ca ele sunt majoritatea bazate pe o semnatura electronica extinsa (inclusa sau nu intr-un act de identitate), lucru profund fals (pentru ca majoritatea serviciilor e-guv NU se bazeaza pe o semnatura electronica extinsa) - demonstrat in primul rind de Raportul UE cu privire la implementarea directivei privind semnatura electronica ca si alte rapoarte subsecvente finantate de UE ref la semnatura electronica in statele membre.

Tot nota de fundamnetare face referire la un proiect de cercetare finantat de UE - STORK, care este insa extrem de departe de a duce la o interoperabilitate a eID-urulor europene, dar in schimb opac fata de orice grupuri ale societatii civile si criticat pentru atitudinea sa de nerespectare a legislatiei privind datele personale. Mai mult, raportul ENISA cu privire la acelasi subiect (analiza care a inclus si programul Stork) noteaza problemele majore legale si tehice ale oricarei interoperabilitati la nivelul UE.

Deocamdata nivelul de explicatii al MAI nu precizeaza un scop anume al cartii de identitate electronice si al datelor incluse pe ea, ea fiind mai degraba fie un rezultat al gindirii - pai daca se poate tehnic, de ce sa n-o facem.

O analiza sumara a unui documentul publicat de ENISA in 2009 referitor la viata privata si actele de identificare biometrice, ne arata ca in afara de Estonia niciun stat nu obliga incarcarea semnaturii electronice (vezi pagina 12) pe actul electronic de identitate. La fel, niciun stat nu obliga pastrarea amprentelor in format digital, iar majoritatea nici macar nu lasa posibilitatea ca aceastea sa fie inscrise (vezi pagina 19).

In al treilea rind actul normativ eludeaza orice fel de informatie referitoare la normele de securitate si de protectia vietii private.
Unde sunt stocate informatiile de pe cip-ul din card? Este acesta criptat - daca da, cu ce tehnologie? Cine are acces la datele in format electronic si in ce conditii?
Exista o baza de data unica cu datele de la amprentele cetatenilor? (ar fi contrar practicii CEDO - vezi Marper vs UK)

Toate aceste detalii esentiale pentru a avea o carte electronica de identitate sigura pentru cei care vor s-o aibe nu sunt prezente in nicio forma in actul propus. Nici nu erau greu de gasit - majoritatea pot fi deduse din documentul ENISA precizat mai sus. Altele - cu privire si la faptul ca unele informatii biometrice nu sunt de incredere le gasiti la No2Id in Marea Britanie.

Ca atare - fara o analiza serioasa si documentatata a impactului asupra vietii private (Privacy Impact Asessment) si a securitatii sistemelor informatice folosite, prezenta propunere nu reprezinta decit inca o dovada ca pentru guv.ro informatizarea este un panaceu.

Dupa ce am scris articolul am aflat ca MAI anunta si o dezbatere publica cu societatea civila pentru 20 August, ora 12 00 la sediul Ministerului Administraţiei şi Internelor (Piaţa Revoluţiei, nr.1A, Sector 1), Sala de Marmură, etaj II, intrarea A1.

Pentru cei interesati de subiect si comunicatul APADOR-CH primit ieri.

18/08/10

  13:00:43, by Bogdan, 438 words  
Categories: Stiri - Romania, Legislatie, Comert electronic

Asociatia Romana a Magazinelor Online iese cu un cod de bune practici

Acum citeva zile s-a anuntat lansarea Asociatiei Romane a Magazinelor Online (ARMO) si a avut si o prima iesire pe TV.

Cum cred ca Internetul are nevoie de astfel de initiative de auto-reglementare si asociatii profesionale, iar comertul electronic nu mai este in stadiul de bebelus - o astfel de activitate ar trebui sa fie considerata drept normala. Mai ales daca citesti lista membrilor, extrem de onoranta prin marimea magazinelor, dar si pentru ca unii dintre ei sunt, de fapt, concurenti pe aceiasi piata.

Este nevoie insa de mai mult decit un anunt public, iar greul abia acum incepe intr-un domeniul unde doar Gala Premiilor E-commerce (anul asta organizata pe 2 Septembrie - peste 100 de magazine inscrise) incearca de 5 ani sa stabileasca niste principii de buna practica in domeniu.

Codul de bune practici propus de ARMO este un pas util, dar care trebuie sa dovedeasca in timp, la fel ca si propunerea de marca de incredere. Alte initiative similare din Romania (vezi de ex. cea lansata anul trecut de IAB Romania) n-au reusit inca sa depaseasaca faza planificarii.

O prima privire asupra codului propus de ARMO indica citeva principii de bun simt pentru orice magazin online. Din momentul propunerii unui astfel de cod, o asociatie profesionala trebuie sa fie atenta atit la obligatiile legale (vezi Art 18, Legea Comertului electronic), dar si la modul in care poate fi efectiv implementat (sectiunea de conformitate pare un crochiu).

Eu am fost insa putin suprins de lipsa a (cel putin) 2 elemente care mi se pare importante:

1. Trimiterea de mesaje comerciale nesolicitate. In ultima vreme primesc tot mai multe spam-uri de la magazine online (de obicei noi) care inteleg ca asta e o buna metoda de promovare.

2. Protectia datelor cu caracter personal. Este un subiect pe care magazinele online romanesti par a-l ignora in mod constant, mai ales in lipsa unei atitudini pro-active din partea autoritatii in domeniu. Aceasta include si partea unor minime standarde de securitate a unui magazin online, o zona in care nevoia de standarde minimale (in explicarea normelor legale) ar fi mai mult decit bine-venita.

Nu pot sa ma abtin si gasesc cel putin ironic faptul ca ARMO insa uita sa respecte chiar primul principiu pe care il cere membrilor ei “1. Semnatarii Codului se angajeaza ca pe site sa apara datele de contact si feedback in site in conformitate cu legislatia;” .
Pagina de contact a ARMO.ro contine un forumular si 3 adrese de email, dar niciun numar de inregistrare al asociatiei, codul fiscal sau alte detalii de contact.

Asa e cind te grabesti, iti mai scapa unele detalii… :p
Bine, ca le gasesti detaliile membrilor Consiliului Director pe site-urile personale. :)

16/08/10

  17:14:03, by Bogdan, 559 words  
Categories: Stiri - Romania, Pareri personale, Legislatie, Drept & ITC

Citatia prin email - utopie sau viziune ?

Un nou pachet legislativ introdus de Ministerul Justitiei pentru accelerarea proceselor a ajuns deja la discutii in Senat - L 475(conform avocatnet.ro). (pentru o analiza mai larga a legii vezi insemnarea lui Cristi Danilet. Daca nu sunteti familiarizati cu motivele pentru care un proces dureaza mult o insemnare nitel mai veche a lui Cristi e obligatorie de parcurs - De ce nu judecam dosarele de la o zi la alta?! Iata de ce!)

Una din noile masuri introduse se refera la posibilitatea citarii prin email. De fapt este o introducere a unui nou articol - 132^1 in Codul de procedura civila care zice (printre altele):

“In afara de aceste masuri, instanta va putea dispune ca incunostiintarea partilor sa si faca si telefonic, telegrafic, prin fax, poştă electronică sau prin orice alt mijloc de comunicare care asigură transmiterea textului actului ce se comunică ori înştiinţarea pentru prezentarea la termen, precum şi confirmarea primirii acestora. În cazul încunoştinţării telefonice, grefierul va întocmi un referat în care va arăta modalitatea de încunoştinţare şi obiectul acesteia”

Desi ideea suna bine la prima vedere, problema este putintel mai complicata in cazul email-ului si sunt surprins ca niciunul dintre experti tehnici consultati (caci probabil ca o fi fost intrebat macar unul) nu a ridicat citeva semne de intrebare. Eu, ca un neofit tehnic, imi permit sa le ridic.

In primul rind un email nu asigura transmiterea textului. De fapt atunci cind trimiti un email nu poti sa fie absolut deloc sigur ca acesta va ajunge la destinatar. El va face tot posibilul ca acest lucru sa se intample, dar nu poate nicicum asigura asta. Aceasta se numeste in termeni mai tehnici best effort delivery.

In al doilea rind un email nu poate sa ofere confirmarea primirii acestuia.. Desi exista unele solutii pentru a confirma primirea (unele legate de soft-ul de transmitere, cum este Request Read Receipt in Outlook, altele legate de software-uri externe specializate, mailinfo, iar altele de tweak-uri folosite de cei ce fac marketing prin email), nu exista o solutie perfecta - iar in functie de sistemul de operare sau softul de mail al celui care il primeste aceasta confirmare nu va merge.

Or, din minusculele notiuni de procedura ramase in creierul meu, aceste doua elemente ar trebui sa fie esentiale in alegerea oricarei metode de incunostintare a partilor cu privire la un un nou termen - de exemplu.

Acestea fiind spuse observam ca anuntarea prin email nu este o metoda unica, ci alternativa si suplimentara, deci se poate apela la ea avind in vedere limitarile mai sus expuse.

Si totusi, daca luam in considerare faptul ca se adauga si “orice mijloc de comunicare” ce permite indeplinirea celor 2 functii mai sus mentionate, atunci putem avea o varietate larga de solutii care depinde doar de functia tehnica aleasa.

Astfel, exista posibilitatea (ca mod de citare alternativa) de trimitere a unui link unic pe care cel care il primeste sa il poata accesa pentru confirmarea primirii citatiei.

Ba mai mult, pentru exista deja un sistem informatic - ECRIS - care gestioneaza toate cauzele aflate pe rol - teoretic se poate include in acesta o aplicatie pe care sa se trimita automat notificari si prin email catre participanti sau avocatii acestora.
Dar ca metoda alternativa si suplimentara.
Si oricum, deocamdata, sistemul ECRIS se actualizeza undeva departe de ochii publicului…

1 ... 5 6 7 ...8 ... 10 ...12 ...13 14 15 ... 36

Blog juridic al lui Bogdan Manolea cu informatii referitoare la legislatie, jurisprudenta, articole si stiri legate de domeniul Dreptului Tehnologiei Informatiei din Romania si strainatate.

Subscrie la acest blog pentru a primi actualizarile prin e-mail

Adresa de e-mail


Realizat de FeedBlitz

  XML Feeds

Search

February 2018
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
 << <   > >>
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28        

Multumesc

V-a fost util ceva de pe blog sau pe de site ?
De azi va permit sa imi lasati un multumesc
blog soft