Category: "Evenimente"

Pages: 1 3 4 5 ...6 ...7 8 9 10 11 12 ... 14

16/03/15

Doua filme de neratat saptamina asta

Se spune ca o imagine face cat o mie de cuvinte, dar atunci un film cat face?

Saptamina asta (16-22 martie) este festivalul de filme documentare de drepturile omului One World, deci un prilej bun de a ne infesta cu citeva povesti ce ne pot pune pe ganduri cu privire la viata noastra si mai ales a celorlalti.

Poate mai mult ca in anii trecuti - anul acesta sunt 2 filme care trebuie neaparat sa fie vazute de cei care sunt interesati sau vor sa intelega mai multe despre subiectele libertatii digitale, pe care tot incerc sa le promovez eu aici, dar si prin ApTI

1. Cetateanul patru (Citizenfour)
vorbeste despre revelatiile lui Edward Snowden despre interceptarile si activitatile NSA de supraveghere generalizata a spatiului digital. Snowden si mai ales reportajele facute pe baza documentelor sale au rasturnat prezumtii si au schimbat (zic eu) cursul vietii multor oameni. Castigatorul Oscarului 2015 pentru documentare va fi proiectat marți 17 martie de la 20:30 la Cinema Studio și vineri 20 martie de la 21:00 la Muzeul Țăranului Român

2. Killswitch este un documentar care se bazeaza pe citeva interviuri pentru a puncta (putea sa o faca si mai bine, zic eu) importanta libertatii digitale din zilele noastra - vazute din 3 unghiuri aparent total diferite (Neutralitatea Internetului, masuri absurde de incalcare a drepturilor de autor si supravegherea digitala). Un film care poate sa ridice mai multe semne de intrebare, pentru cei nefamiliarizati cu cele 3 aspecte ale libertatii digitale.

Atunci cand sunt informati, cetatenii pot fi responsabili pentru propria guvernare, este motto-ul filmului Killswitch, inspirat de Thomas Jefferson.

Killswitch o sa fie pe 21 martie, 20:00 la Cinema Studio si pe 22 martie, 16:30 la Muzeul National al Taranului Roman.

28/01/15

  12:50:00, by Bogdan, 391 words  
Categories: Stiri - Romania, Evenimente, Drept & Internet, Retentia datelor, Viata privata

Cadoul pentru Ziua protectia datelor din 2015 a fost ieri

Aceast cadou este publicarea motivarii deciziei CCR privind securitatea cibernetica - care este un adevarat ghid cu privire protectia vietii private si a datele personale in contextul securitatii informatice.

Este o bijuterie juridica a carei fundamente ar trebui sa fie baza oricarei legislatii catre protectia vietii private si a datelor personale.

Doua chestiuni merita sa fie mentionate in detaliu aici si acum - pentru ca vorbim de date personale:

  • faptul ca CCR sublinieaza inca o data (si nu e prima data) ca datele cu un profund caracter tehnic - cum ar fi datele de trafic sau altele - poti fi date cu caracter personal si ca atare trebuie acordata o atentie deosebita unei reglementari detaliate in domeniu si nu doar una generala si vaga. (vezi par. 59-61)
  • faptul ca CCR recunoaste in mod explicit adresa IP ca fiind o data cu caracter personal (par 75) si importanta tratarii sale ca atare in contextul datelor de trafic. Desi aceasta opinie este in conformitate cu opiniile Grupul de Lucru art 29, ea este in mod constant contestata de diversi actori din zona tehnologica, pe baza unor interese de obicei pur comerciale.

Multumim CCR pentru acest cadou!

De fapt daca Romania exista cu numele in orice publicatie internationala din zona protectiei datelor personale si a dreptului la viata privata, ea se regaseste prin citarea deciziei CCR 1258/2009 privind neconstitutionalitatea datele de trafic. Sunt convins ca si motivarea deciziei publicata ieri va avea acelasi statut - evident, daca va fi tradusa in engleza.

Dar daca privim la cadrul larg de reglementare actual putem sa citim astazi din The Guardian: Noile masuri antitero - Comisia Europeana vrea sa stie si ce mananca pasagerii avioanelor - EU PNR.

Ne astepta un an greu in care incercarile de masuri de supraveghere generalizata vor continua. Si din partea statului si din partea unor privati. Si la nivel european si la nivelul Romaniei. Poate ar fi bine sa invatam sa discutam aceste aspecte si sa luam in considerare practica CEDO, CEJ si CCR inainte de a ajunge la aceste instante. Si atunci putem spera la o dezbatere pe argumente si nu.

Cam chestiile astea le-am zis la dezbaterea organizata astazi de Autoritatea pentru Protectia Datelor cu ocazia Zilei Protectiei Datelor - 28 Ianuarie 2015. Mi s-a parut extrem de ironic faptul ca “moderatorul simpozionului” a fost principalul sustinator “civil” al legislatiilor Big Brother. Sper ca anul viitor il cheama pe cineva de la NSA.

02/07/13

  16:43:00, by Bogdan, 143 words  
Categories: Evenimente, Libertate de exprimare

Scoala de vara 2013 - Libertate de exprimare - de la offline la online

Dupa ce anul trecut am dat o mina de ajutor celor de la ELSA Iasi pentru o scoala de vara pe tema criminalitatii informatice, anul asta am zis sa ii ajut din nou, de data aceasta pe o alta tema legata de dreptul IT - libertatea de exprimare luata de la offline la online.

Deci daca sunteti studenti la drept sau la jurnalism, aveti oportunitatea sa participati intre 18-25 August la Predeal la o scoala de vara ce promite un program academic interesant, cu experti din Romania (dar inca incercam sa aducem si citiva din strainatate), dar si distractie pe cinste! :D

Eu sunt incantat si de parteneriatul cu festivalul de film de drepturile omului One World ce ne va permite sa prezentam si sa discutam la scoala de vara 3 filme legate de libertatea de exprimare.

Deci un eveniment recomandat - puteti aplica pina pe 15 iulie 2013!

07/05/13

  20:05:00, by Bogdan, 712 words  
Categories: Stiri - Romania, Pareri personale, Legislatie, Evenimente, Comert electronic

GPeC 2013 si pagina unica de informare

Saptămâna trecută s-a lansat GPeC - Galele Premiilor E-commerce 2013, ale cărei avantaje de peste 2500 de euro pentru magazinele participante sunt structurate într-un infografic. Mai multe nu zic, că sunt subiectiv, fiind unul din partenerii Gpec 2013 prin proiectul Trusted.ro. :)

Dar astăzi vreau să vă explic un pic despre pagina unică de informare, un subiect introdus acum partial in criteriile de eligibilitate la Trusted.ro, iar cealaltă parte în criteriile de jurizare ale Gpec 2013.

Nu vi s-a întămplat niciodată să căutați o informație pe un site (în cazul nostru de comerț electronic) și să vă enervați că nu îl găsiți? Fie datele de contact ale magazinului, un număr de telefon, ce metode de plată acceptă, timpul de livrare, etc?

Ca unul care am văzut o tonă de site-uri (majoritatea fie prin jurizare la Gpec, fie la Trusted.ro), iar pe unele am intrat ca sa cumpăr, îl găsesc un impediment major care mă poate determina să plec la un alt site.

Ideea este cum ar fi ca să știi atunci când intri pe un site că vei găsi pe pagina de contact toate informațiile primare care te pot interesa în decizia de cumpărare?

Acum un an de zile, înainte să se lanseze Gpec 2012, am pitrocit această idee să vedem dacă poate fi inclusă în criteriile de jurizare și am decis să o amânăm un an pentru a o putea explicita mai bine. Între timp am văzut că în Germania se standardizează ceva în comerțul electronic - butonul de comandă, am dezbătut cu magazinele online ideea noastră și în cele din urmă am decis să o includem anul acesta parțial în noile Standarde Trusted.ro (informațiile cu bold de mai jos), iar parțial în criteriile de jurizare de anul acesta (punctul 10 - primul bullet point).

Și mai practic - nu ar fi bine ca să fii sigur că daca un site este de încredere, atunci are o pagina de informare (de obicei pagina de contact) unde să găsești toate informațiile de mai jos într-un mod ușor de înteles: (evident, tabelul de mai jos este doar un model exemplificativ, nu pentru un copy&paste)

Numele complet al firmei

SC FIRMA MEA SRL

Nr. Inreg Registrul Comertului

JXX/YYYY/ZZZZ

CIF

RO 00000

Capital Social

200 RON

Nr. Inreg ANSPDCP

10000 (cu link)

Sediul social sau punct de lucru firma

Str. Sperantei nr. 34, sector 5, Bucuresti, cod postal 051212

Nr. Tel, e-mail, fax si alte date de contact

Telefon 021.xxx.xxx, Fax: 021 xxx xxx, e-mail: adresamea at magazinulmeu.ro , Cont twitter, Cont facebook, Cont YM, LiveChat etc.

Scriptul marcii TRUSTED / sau alte marci de incredere

Afisarea marcilor de incredere primite de la terti in aceasta pagina (de exemplu: afisarea logo-ului TRUSTED, GeoTrust, ISO etc.)

Link catre termeni si conditii

www.magazinulmeu.ro/termenisiconditii

Link catre politica de confidentialitate

www.magazinulmeu.ro/confidentialitate

Metode de plata acceptate

- Ramburs

- Plata prin card online (pentru cei care au acest serviciu, mentionarea numelui procesatorului cu link catre website-ul acestuia)

- OP

- la sediu

Link catre pagina despre metodele de plata acceptate (detaliate)

Metode de livrare

- Ridicare la sediu

- Serviciu de curierat rapid (mentionarea numelui curierului)

- Posta Romana

Link catre pagina despre detalii livrare

Serviciu de conciliere interna

Link catre procedura de conciliere interna oferita (magazinulmeu.ro/termeni#proceduraconciliere)

Politica de retur produse / link

www.magazinulmeu.ro/returnareproduse

Noi credem că o astfel de măsură (pe care unele magazine din Trusted.ro deja o respectă, măcar parțial) ar fi in beneficiul ambelor părți: atât clienți, cât și magazine online - deci ne-am hotărât să o promovăm ca pe o măsură de bună practică în domeniul comerțului electronic din România.

În măsura în care pare o propunere bună și pare ușor de implementat, ne gândim și la promovarea sa ca un standard în cadrul Trusted.ro.

Voi ce părere aveți?

Nota juridică - o bună parte din aceste informații sunt oricum deja cerute de lege (OG 130/2000) pentru informarea pre-contractuala a consumatorului ( Art3  alin 1 )

comerciantul trebuie sa informeze consumatorul in timp util, corect si complet asupra urmatoarelor elemente (…)

Alin 2 are și dispoziții referitoare la modul cum trebuie să fie comunicate:

in mod clar, usor de inteles de catre consumator, prin orice mijloc adaptat tehnicii de comunicatie la distanta utilizate, tinandu-se seama de principiile de buna practica comerciala in tranzactii si de principiile care guverneaza protectia minorilor si a altor persoane lipsite de capacitate de exercitiu, precum si de principiile referitoare la bunele moravuri.

Deci practic noi aducem doar o minoră interpretare termenului “ușor de înțeles de către consumator.”

12/04/13

  18:59:00, by Bogdan, 601 words  
Categories: Stiri - Romania, Legislatie, Evenimente, Criminalitate informatica

Despre drepturile consumatorului in comertul online

Am moderat pe 10 Aprilie 2013 o masă rontundă despre drepturile consumatorilor în comerțul online, organizată de către proiectului Consumator European susținut de către Comisia Europeană.

Au mai scris și alții despre dezbatere mai pe larg, despre rolul Centrelor Europene ale Consumatorilor sau un caz concret prezentat care ridică niște semne de întrebare referitoare la standardul 3D secure și modul cum (nu) este explicat consumatorilor. Sau chestii amuzante.

Eu mi-am notat patru chestiuni care mi se par importante de împărtășit și publicului mai larg:

1. ANPC are pe site un prim draft al unei propuneri de proiect de lege care va implementa în legislația românească Directiva 2011/83/UE privind drepturile consumatorului. Cum este doar un proiect ar fi prematur să facem supoziții, dar remarc că nu pleacă prea mult dincolo de textul directivei. (ceea ce în cazul acesta nu este prea rău)

2. Am apreciat faptul că domnul Meiu de la ANPC a susținut în mai multe rânduri necesitatea auto-reglementării, ca și a rezolvării problemelor cu comerciantul, înainte de a face o plângere la ANPC. De fapt chiar a spus că autoritatea (care oricum este subdimensionată la nivelul de plângeri care le primește) încurajează acest lucru pentru plângerile care le primește. Acest lucru mi-a adus aminte cât am insistat ca să includem în standardele Trusted.ro ca să fie o bună practică obligatorie pentru magazinele atestate Trusted.ro ca să aibă un sistem de conciliere internă, tocmai pentru a rezolva amiabil, pe cât posibil, problemele consumatorilor.

3. O chestiune concretă și utilă a fost și intervenția dnului Virgil Spiridon de la Serviciul Combaterea Criminalitatii Informatice din cadrul DIICOT, Politia Romana, care a punctat unde trebuie să faci o plângere în cazul în care ești victimă în cele mai des întâlnite cazuri penale de fraudă legate comerțul online:

  • dacă este vorba de o înșelăciune (de ex. plătești un produs și nu primești coletul sau primești un colet gol. Ori cazul în care primești un produs evident diferit - ai comandat un telefon și primești suruburi) - plângerea se va face la secția de poliție din localitatea unde stai.
  • dacă este vorba de comenzi online în care s-a folosit în mod fraudulos cartea ta de debit/credit - plângerea se va face la Serviciul de Combatere a Criminalitatii Informatice
  • dacă este vorba de licitații frauduloase - plângerea se va face la Serviciul de Combatere a Criminalitatii Informatice

În ultimele 2 cazuri plângerea se poate face și online la efrauda.ro.

4. Iarăși o chestiune practică a reieșit din dezbatere legată de situația unei probleme legată de o comandă din străinătate. Trei posibile soluții au reieșit (mai ales pentru că in acest caz ANPC nu este competent):

  • Încercare de rezolvare amiabilă, inclusiv prin Centrul European al Consumatorilor din Romania și organismele similare din UE.
  • Dacă ai plătit cu cardul, poți să ceri un refuz la plată (chargeback)

    Indiferent de unde platesti cu cardul - ca platesti la POS fizic, ca platesti online in Romania sau strainatate, ai dreptul, daca ai primit un produs care nu-ti satisface cerintele, si daca nu ai reusit pe cale amiabila sa te intelegi, sa te duci la banca ta si sa faci refuz de plata (n.a charge back) pentru acea tranzactie si banca e obligata sa investigheze acel caz si in caz in care ai dreptate sa-ti dea banii inapoi. Este o regula impusa de Visa si Mastercard si de sistemul bancar", a explicat Horia Grozea, director in cadrul Netopia mobilPay.ro. (via Hotnews)

  • Dacă nu merg soluțiile de mai sus poți face o plângere la Poliție, dar soluționarea cazului va depinde mult de colaborarea cu celelalte forțe de poliție din alte țări (de ex. în UK pentru o fraudă cu prejudiciu mic, Poliția nu are competență).

19/02/13

  19:04:23, by Bogdan, 1012 words  
Categories: Stiri - Romania, Evenimente, Drept & Internet, Viata privata, Drept & ITC

Stallman vine in Romania si alte stiri

1. Eveniment - Stallman in Romania

Pentru ca stiu ca am cel putin citiva urmaritori ai blogului interesati de zona softwareului liber, dar nu numai - deci transmit mai departe informatia ca Richard Stallman va fi in Romania pe vineri, 22 Februarie 2013 cu o prezentare in Aula Magna, Facultatea de Drept din Bucuresti

Acesta va susține un discurs non-tehnic intitulat „Free Software and Your Freedom” (rom. „Programele libere și libertatea ta”), în care va vorbi despre mișcarea pentru programe libere și cât de important este ca utilizatorii să poată coopera și să-și poată controla calculatorul.

Stallman e adus in Romania de Fundatia Ceata, ca parte a evenimentului public ce marchează dobândirea statutului juridic de fundație.

Chit ca folositi programe libere sau nu, ori daca va place personal de opiniile sale sau nu, Stallman este un personaj important din zona IT din era noastra si deci interesant de ascultat. Intrarea este libera si deci aveti o motivatie extra sa il vedeti live. (Apropo, Stallman a mai fost in Romania cred ca prin 1994, adus de Alexandru Rotaru, unul dintre pionierii Internetului romanesc)

2. Cum o intelegere dintre Franta si Google poate marca un pas important in modul cum functioneaza Internetului

Alin Popescu are un articol excelent pe aceasta tema: De ce intelegerea dintre Google si publisherii francezi este un lucru rau pentru internet

Pe scurt - in ultima vreme, in special in contextul scaderii veniturilor din publicitate, publisherii traditionali de ziare si reviste au inceput sa preseze pentru obtinerea unei legi speciale, care sa le dea noi drepturi - in special ca sa ia o parte din banii agregatorilor de pe Internet. Adica Google in special.
In Franta si Germania au fost cei mai activi.

In Franta, Google a cedat presiunilor creind un “fond de inovatie” de 80 de milioane de euro. Detaliile fondului ne arata ca de fapt Google isi intareste pozitia de pe piata, publisherii mai primesc ceva banuti, dar pierde Internetul ca un spatiu multicultural prin promovarea unei singure firme si distrugerea firmelor mici. Ca si neutralitatea retelei, care devine un concept trecut. Google a dat 80 de milioane. Tu cit vei da ca site-ul tau sa fie mai rapid?

3. Amprentarea angajatilor - o practica ilegala

Costel Galca ne poveste cum primeste intrebari despre cit de legal este sa fie amprentati angajatii la locul de munca pentru a li se verifica orele cat au stat la munca.

Nu ma mira. Obsesia unor angajatori pentru cele mai mult de 5 minute pierdute la toaleta este o realitate.
Doar ca o asemenea practica este ilegala in conditiile in care nu ai o motivatie juridica extrem de bine intemeiata (de ex. lucrezi cu secrete de stat) si nu se respecta un formalism obligatoriu impus de legislatia in domeniu pentru prelucrarea unor date atit de sensibile (legea 677/2001).

Autoritatea in domeniu (dataprotection.ro) a amendat astfel de cazuri (cel mai recent este aici) si a dispus si oprirea amprentarii (deci sistemele achizitionate au fost aruncate la gunoi. Instantele au confirmat decizia.
In plus, cei afectati au dreptul de a merge in instanta civila mai departe pentru recuperarea prejudiciului creat.

Deci - pentru cei afectati - e la indemina voastra sa faceti ceva.

4. Folclorul CEDO.

Daca va uitati la televizor o sa vedeti cum orice personulitate care isi pierde procesul in instantele romanesti isi clameaza puritatea si ameninta ca merge la CEDO.

Mihai Sandru are un articol incitant (Despre traducerile hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului: paradoxul accesibilităţii) in care noteaza sec:

Jurisprudenţa CEDO – Curtea Europeană a Drepturilor Omului – ocupă un loc special în inima românilor: a fost instanţa supra-naţională care „a făcut dreptate”. S-a creat un mit, e ameninţare permanentă pentru orice situaţie, însă CEDO suferă în aceeaşi măsură de necunoaştere: o dovedesc şi cifrele – „aproximativ 97% din cereri sunt respinse ca inadmisibile ori sunt radiate de pe rol, fără pronunţarea unei hotărâri”[1]. Aşadar, experienţele româneşti la CEDO sunt mai degrabă nefavorabile, iar mitul rezolvării la CEDO este…. un mit, interesat sau dezinteresat.

5. Cind ai dreptul sa prezinti in instanta emailuri private?

Tot pe site-ul CostelGalca.ro gasesc astazi o speta interesanta din Franta legata de accesul la e-mailul angajatului (un subiect pe care l-am mai abordat pe blog)

Angajatorul nu poate produce ca dovezi, în cazul unei proceduri la Tribunalul Muncii, mesaje care aduc atingere vieții private a unui angajat fără a cere consimțământul său. În caz de încălcare a acestui principiu, angajatorul riscă, precum în speța de față, să plătească € 5.500 daune angajatul.
(…)
Astfel, Curtea de Casație franceză a reținut în decizia nr. 11-11252 din 10 mai 2012 că dacă angajatorul poate avea dreptul de a vedea fișierele care nu au fost identificate ca personale de către salariată, acesta nu poate să le producă ca dovezi în procedurile judiciare, în cazul în care conținutul lor afectează intimitatea angajatei, fără consimțământul acesteia din urmă.


6. Saga legislativa - inregistrarea utilizatorilor de cartele telefonice pre-platite

Din martie 2011 se tot discuta in Parlament proiecte de lege (pina acum au fost vreo 2 - vezi pe site-ul Apti parcursul legislativ) care vor sa oblige ca toti cei ce cumpara o cartela telefonica tip pre-pay sa isi dezvaluie identitatea. (nu se stie cum, cind si unde, dar sigur trebuie).

Evident, fara vreo analiza de impact legislativ, fara vreun raport de impact asupra drepturilor omului. Doar asa, pentru ca mai sunt state in UE care pot. O mica baza de date cu datele persoanale ale celor ce folosesc cele 13 milioane de cartele prepaid din Romania. Ah!

Am fost astazi la o sedinta a Comisiei de ITC din Camera Deputatilor care a vrut sa dezbata subiectul. Nimeni din cei prezenti nu au gasit vreun argument pentru. Pozitia ApTI o gasiti detaliata aici.

Măsura colectării datelor necesare identificării clienților de servicii de comunicații electronice furnizate prin intermediul cartelelor preplătite este inutilă din punct de vedere practic, fiind extrem de ușor pentru orice persoană care dorește acest lucru să depășească aceasta așa zisă măsură de securitate. Experiența din alte domenii ale infracționalității (cum ar fi din zona infracțiunilor informatice) ne arată că utilizarea de persoane interpuse este o practică frecventă care nu face decât să introducă în zona infracțională o categorie de persoane extrem de sărace, credule sau chiar minori.

S-auzim de bine!

25/01/13

Pe scurt: Doua conferinte, un sondaj si un articol de citit

  • Miercuri, 30 ianuarie 2013, Eurocloud Romania organizeaza on conferinta pe tema BigDATA Adica: “Avalanșa de date. 90% din datele care există astăzi în lume au fost generate în ultimii doi ani.”
    Doar astazi mai aveti acces la un Early Bird discount.

  • A sasea editie a International Conference on Security for Information Technology and Communication are loc in Bucuresti pe 25-25 Iunie 2013. Conform organizatorilor “Conferinta este in principal dedicata tinerilor cercetatori masteranzi sau doctoranzi, tineri doctori si nu numai. Utila pentru cercurile de specialisti in domeniu, dar deschisa si pentru cei preocupati de aspectele juridice si/sau de reglementare.” Daca fac si un track de cybercrime, devine si mai palpitant.

  • Un coleg jurist face in studiu la Universitatea din Geneva, iar in urma studiului ar vrea sa poata face un regulament privind gestionarea mai buna a unui conflict marca vs. nume de domeniu. Un chestionar public in romana este destinat strangerii de opinii. Cum am mai discutat subiectul, ma gindesc ca unii dintre cititorii blogului l-ar putea ajuta. Marturisesc insa ca nu inteleg de ce ma intreaba daca sunt casatorit sau cit cistig.

  • Comisia Europeana va propune in curind o Directivă privind Strategia de securitate cibernetică. Profesorul Ross Anderson de la Cambridge are o analiza cinica a noului text prin care ENISA va deveni o rețea clasificată de agenții militare și de informații.:

    ENISA și agențiile naționale din rețeaua sa vor avea acces la „informații suficiente” de la aproape orice are legătură cu mediul online, extinzându-se astfel puterile conferite prin Directiva privind reținerea datelor nu doar asupra operatorilor de telefonie și ISP-iștilor, ci și asupra furnizorilor de servicii de tipul motoarelor de căutare, furnizorilor de servicii webmail, rețelelor sociale și operatorilor de jocuri pe calculator. Acest lucru este complet inacceptabil, întrucât ar reprezenta o încălcare a constituțiilor multe state europene. În plus, este extrem de dificil de văzut cum o astfel de prevedere poate fi compatibila cu articolul 8 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.

    Sau mai pe scurt - cu adevarat Politia Internetului.
    Sa vedem daca Comisia va asculta de vocile ratiunii - daca nu, prevad un scandal imens

Plus un bonus-teaser: Luni este 28 Ianuarie, deci ziua protectiei datelor cu caracter personal…Dap, coacem ceva… :)

21/11/12

  10:57:05, by Bogdan, 823 words  
Categories: Stiri - Romania, Legislatie, Evenimente, Drept & ITC

Paginile web si accesibilitatea - de la recomandari la obligatii legale

A. Ce inseamna accesibilitatea unui site web?

Accesibilitatea web se refera la accesul persoanelor cu dizabilitati la continutul web. Mai clar, accesibilitatea web inseamna un design web care permite persoanelor cu dizabilitati sa perceapa, inteleaga, navigheze si sa interactioneze cu paginile web in mod eficient si sa creeze continut web.
Sursa - W3C

M-am intalnit la conferinta Programatica cu Daniel Homorodean de la Arxia cu care am avut un inceput de discutie si apoi un ping-pong de mesaje pe tema accesibilitatii web. Pentru ca este un subiect care ar putea (si sigur ar trebui) sa intereseze mai multa lume, am zis sa punem si intr-o insemnare pe blog.

B. Obligatii legale referitoare la accesibilitatea web

1. Toate site-urile web publice sunt obligate sa aiba pagini web accesibile

Obligatia este cuprinsa in legea 448/2006 protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (vezi forma actualizata atasata articolului la final):

Art 71 (1)Până la data de 31 decembrie 2007, autorităţile publice au obligaţia să ia măsuri pentru:
a)accesibilizarea paginilor de internet proprii, în vederea îmbunătăţirii accesării documentelor electronice de către persoanele cu handicap vizual şi mintal;
b)utilizarea pictogramelor în toate serviciile publice;
c)adaptarea telefoanelor cu telefax şi teletext pentru persoanele cu handicap auditiv.
(2)În achiziţia de echipamente şi softuri, instituţiile publice vor avea în vedere respectarea criteriului de accesibilitate.

Nerespectarea obligatiei se sanctioneaza cu amenda de la 6 000 la 12 000 de lei. Amenda se aplica de catre inspectorii sociali.

2. Site-urile de video/audio on demand pe Internet sunt obligate sa aiba pagini web accesibile

Pentru ca tot vorbeam intr-una din insemnarile trecute de decizia CNA referitoare la servicii audiovizuale nelineare (sau video sau audio on demand pe Internet) sa punctam ca si aceasta are o obligatie expresa pentru accesibilitatea acestora:

“Art. 24. - Furnizorii vor asigura accesibilizarea paginilor web proprii, în vederea îmbunătăţirii accesării conţinutului audiovizual de către persoanele cu handicap, vizual sau auditiv, potrivit standardelor internaţionale pentru accesibilitatea web. “

3. In fine, exista un ghid de recomandari al MCSI (adoptat in 2008) pentru site-urile administratiei publice locale, care contine si recomandari mai detaliate referitoare la accesibilitate (in capitolul III).

Din cite stiu eu, ghidul nu a fost niciodata adoptat formal macar de MCSI, astfel incat dispozitiile sale ramin in mare pare ignorate.

C. Ce standarde/recomandari exista la nivel international

Aici vine Daniel care explica mai in detaliu care sunt principalele recomandari in domeniu:

Specificatiile W3C, WAI (mentionat si in documentul MCSI) sunt in esenta aici. Logica acestui demers este explicata succint tot pe site-ul W3C.

S-au dezvoltat 2 versiuni succesive de linii directoare: WCAG 1.0 in 1999 si WCAG 2.0 in 2008.
Urmeaza sa se adopte si WAI-ARIA, care deocamdata este doar in faza de “candidate recommendation”.

In lume, dar si in UE, sunt tot mai multe state care au clarificat problema prin abordarea unor standarde cu caracter obligatoriu, si chiar a unor proceduri de audit obligatorii, conduse de organisme dedicate in ministerele de resort. Acest proces a inceput demult, chiar dupa publicarea WCAG 1.0, dar standardele rezultate sunt nuantat diferite. In unele cazuri, doar o parte din institutiile publice sunt afectate, sau sunt afectate in mod diferit.

Diferentele vin din:

  • ce versiune a WCAG e folosita
  • ce nivel de conformitate si prioritate e considerat: WCAG 1.0 (care este inca folosit de multe state sau organizatii) defineste 3 nivele de prioritate (a web developer 1 must / 2 should / 3 may), care determina 3 nivele de conformitate (A – toate punctele de prioritate 1 sunt satisfacute, AA – proirities 1 si 2, AAA – toate nivelele de prioritate). Totusi, in privinta prioritatilor 2 si 3 standardele statale sunt flexibile, incluzand doar anumite puncte
  • ce cerinte suplimentare (care nu sunt in WCAG) sunt adoptate de fiecare stat sau organizatie

Voi face trimiteri la cele de care ne-am lovit noi (adica Arxia) direct, lucrand pentru clientii nostri, in special din UE. Sunt multe state din afara UE care au adoptat aceste standarde (US, Canada, Australia – care merge si mai departe, cerand ca si siturile non-guvernamentale sa se conformeze). Alte exemple ce pot fi utile:

  • Germania – BITV ( versiunea 2 conform cu WCAG 2.0, din 2011 )
  • Olanda - bazat pe WCAG 1 A deocamdata (deci mai permisiv), insa cu mecanisme organizate de auditare in cadrul guvernului si o strategie de impunere foarte dura (pana in 2014, toate siturile autoritatilor publice se vor conforma, indiferent de momentul in care au fost lansate). Se va trece in curand la WCAG 2
  • ONU si alte organisme transnationale au adoptat guidelines similare pentru siturile lor, de exemplu http://www.un.org/webaccessibility/guidelines.shtml pt UN (bazat pe WCAG 1)
  • WCAG 1.0 Conformity AA este obligatoriu pt toate siturile Comisiei Europene inca din 2002
  • Pentru o aplicare mai larga la nivel UE, exista initiative pentru adoptarea unor prevederi comune, cu caracter obligatoriu. Lucrurile s-au miscat foarte incet, mai serios dupa Riga Declaration din 2006, apoi UWEM, si Mandate M 376

Cam asta ar fi povestea accesibilitatii site-urilor web pe scurt. Sper ca sa ne miscam si noi mai cu spor si la nivel practic, nu doar teoretic.

De asemenea, pentru cei interesati pe 27 Noiembrie are loc Gala Persoanelor cu Dizabilitati, deja la a treia editie cu un titlu intructiva din acelasi registru cu ce ne propunem noi astazi - “Accesibilizati libertatea!”.

1 3 4 5 ...6 ...7 8 9 10 11 12 ... 14

Blog juridic al lui Bogdan Manolea cu informatii referitoare la legislatie, jurisprudenta, articole si stiri legate de domeniul Dreptului Tehnologiei Informatiei din Romania si strainatate.

Subscrie la acest blog pentru a primi actualizarile prin e-mail

Adresa de e-mail


Realizat de FeedBlitz

  XML Feeds

Search

February 2017
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
 << <   > >>
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28          

Multumesc

V-a fost util ceva de pe blog sau pe de site ?
De azi va permit sa imi lasati un multumesc
powered by b2evolution