Category: "Libertate de exprimare"

Pages: 1 2 4 5 ...6 ...7 8 9 10 11 12 ... 13

06/06/12

  16:38:41, by Bogdan, 2308 words  
Categories: Evenimente, Drept & Internet, Libertate de exprimare

Ne pasa de libertatea Internetului?

Dezbaterea de ieri pe subiectul neutralitatii Internetului a provocat interventii si idei dintre cele mai diverse. O sa public interventia mea integral mai jos (desi mai degraba le-am gandit ca niste speaking notes) si deja mare parte dintre prezentari sunt deja disponibile pe site-ul evenimentului.
As puncta insa 3 chestiuni interesante pe care le-am auzit ieri:

  1. Prezentarea lui Frode Sørensen, Senior Adviser, Autoritatea pentru Poştă şi Telecomunicaţii (NPT), Norvegia Norvegia are un sistem functional de 3 ani de zile de neutralitate a Internetului, adoptat in mod voluntar de indsutria locala. (auto-reglementare)
  2. BitTorrent vs. Netflix sau UE vs. SUA Din prezentarea lui Liviu Popescu de la AOMR mi s-a parut extrem de interesanta comparatia intre tipurile de trafic din Europa vs cele din SUA. In Europa, 28,4% din trafic este de bittorent. In schimb in SUA cam acelasi procentaj (30%) este… Netflix. Trageti singuri concluzia…
  3. Furnizorii de continut ar trebui sa plateasca ISP-istilor bani pentru dezvoltarea retelelor de acces la Internet.. Este pentru prima data cind aud asta in Romania - si au fost vreo 5 speakeri - 4 de la diversi operatori si unul de la AOMR care au repetat ideea. Din pacate, n-au prea venit multi furnizori de continut ca sa le dea replica.

Discutia pe aceasta tema insa pare abia la inceput…
Inclusiv la nivel european - exista o consultare a Berec-ului deschisa saptamina trecuta pina pe 31 iulie 2012.

Full story »

28/05/12

  15:49:34, by Bogdan, 684 words  
Categories: Stiri - Romania, Legislatie, Evenimente, Drept & Internet, Libertate de exprimare

Despre Neutralitatea Internetului

Ce-i aia Neutralitatea Internetului? Suna complicat.

Nu este complicat. Ideea principiului de neutralitate a Internetului este ca ISP-istul tau sa iti dea doar conexiunea la Internet, fara sa se implice in traficul tau.
Vrei sa stai pe Youtube sau pe Trilulilu? Faci ce vrei, se incarca la fel de repede.
Vrei sa vezi un meci de fotbal online? Poti sa o faci cit te lasa “teava garantata".
Folosesti p2p? Faci ce vrei pe barba ta.

De ce ar fi cineva impotriva?

Exista multiple argumente de ambele parti. Unii considera ca inca nu avem o problema, iar actualele limitari sunt mai degraba exceptii. In plus o interventie guvernamentala intr-o piata libera ar putea duce la aspecte mult mai periculoase si chiar la explicarea cenzurii guvernamentale a Internetului in state cum ar fi China.

Unii ISP explica ca avem nevoie de libertatea ISP-ului de a avea posibilitatea de a decide anumite practici de management al traficului, ca Internetul insusi sa nu se congestioneze si sa iti mearga foarte incet, pt ca vecinul consuma toate resursele retelei.

Altii arata cu degetul catre Google sau Facebook care profita “aproape pe gratis” de investitiile facute de ISP in infrastructura.

Bun. Si atunci care sunt argumentele pro?

Pe acestea le-am mai prezentat pe blog. Tim Berners Lee, inventatorul WWW si cercetator la MIT are probabil argumentele cele mai bune.

Si la ora actuala nu s-a reglementat nimic in acesta privinta?

Ba da. Reglementarile nationale si europene actuale merg foarte mult pe principiul transparentei. Adica daca un ISP aduce limitari ale traficului, atunci sa o faca public si consumatorul care nu este multumit poate sa plece la alt ISP.

Printr-o decizie din 2011, ANCOM a stabilit
o serie de indicatori de calitate pentru furnizarea serviciului de acces la internet, pentru care este obligatorie publicarea acestora de catre ISP-isti.

Prin OUG 111/2011 care implementeaza modificarile din pachetul telecom de directive, s-au impus din 2012 o serie de obligatii de transparenta pentru ISP. De exemplu:
Art 51. Contractele încheiate de consumatori pentru a beneficia de servicii de acces şi conectare la reţele publice de comunicaţii electronice ori de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului vor conţine, într-o formă clară, inteligibilă şi uşor accesibilă, următoarele clauze minime privitoare la:
….
b) informaţii privind orice alte condiţii care limitează accesul sau utilizarea anumitor servicii şi aplicaţii;
(…)
d) informaţii privind procedurile de măsurare şi gestionare a traficului în scopul de a evita congestionarea segmentelor de reţea sau utilizarea acestora la capacitate maximă, precum şi privind impactul acestor proceduri asupra calităţii serviciului;

Pentru mai multe detalii referitoare la aceasta transparenta la nivelul UE, vezi si documentele BEREC pe aceasta tema.

Si este suficienta aceasta reglementare?

Personal, cred ca mai degraba nu este suficienta. O consacrare intr-un act normativ cu valoare de lege a acestui principiu (am si propus o varianta, perfectibila ce-i drept, acum 1 an - cum recent a adoptat si Olanda) ar clarifica o serie de aspecte importante.

Mai mult, sunt circumspect cu privire la dezideratul de “consumator informat” in legatura cu serviciul de Internet cumparat de la un ISP. Suna bine in teorie, dar prost in practica.

Ok,Ok - deci ce vrei?

Acum, vreau 2 lucuri:

1. Daca vi se pare important subiectul sau vreti sa aflati mai multe (in insemnarea de astazi am super-simplicat multe din argumente pentru o intelegere cat mai larga), sa participati la Conferinta Neutralitatea reţelelor şi sustenabilitatea internetului organizata de ANCOM impreuna cu ApTI. Eu sunt incitat de prezenta de speakeri interesanti (cum ar fi reprezentantii autoritatilor din Olanda sau Norvegia, Kirsten din partea EDRi sau Nicolas de la ISOC Europe) sau moderatori cu experienta. In plus, sper ca ultima sesiune sa aduca un dialog viu intre toate partile interesate.
Participarea este libera, dar inregistrarea este obligatorie.

2. Pentru ca incerc ca sa imi axez prezentarea inclusiv pe aspectele practice ale reglementarilor romanesti actuale si modul cum sunt ele respectate, imi va fi util orice feedback in comentarii sau pe adresa de contact referitor la modul cum vedeti voi - ca utilizatori de Internet - aceste limitari ale traficului, daca exista. Poate fi util si daca ati fost informati de limitari sau daca le-ati descoperit din intamplare. Si, evident, care sunt acestea.

16/02/12

  10:44:15, by Bogdan, 441 words  
Categories: Anunturi, Drept & Internet, Drept de autor, Libertate de exprimare, Drept & ITC

Furnizorii de gazduire nu trebuie sa impuna servicii de filtrare a continutului protejat de copyright, decide Curtea Europeana de Justitie

Astazi Curtea Europeana de Justitie (CEJ) a dat o noua decizie cruciala pentru libertatea Internetului in cazul Sabam vs. Netlog (C 360/2010) unde s-a pus intrebarea daca un judecator poate sa dea un ordin prin care să solicite unui furnizor de servicii de găzduire să filtreze cea mai mare parte a informației găzduite pe serverele sale în scopul identificării fișierelor muzicale care conțin opere muzicale, cinematografice sau audio-vizuale, și ulterior, să blocheze schimbul de fișiere în respectivele cazuri. Netlog este furnizorul unor servicii de retele sociale in Belgia, deci are doar un rol de gazduitor al informatiilor.

CEJ a decis astazi ca o astfel de cerere ar fi contrara normelor Uniunii Europene (care prevede in directiva privind comertul electronic ca este interzis sa se impuna o supraveghere generala):
- ar determina o atingere gravă a libertății de a desfășura o activitate
comercială
a Netlog deoarece l-ar obliga să instituie un sistem informatic complex, costisitor, permanent și pe cheltuiala sa exclusivă;
- ar putea să aducă atingere drepturilor fundamentale ale utilizatorilor serviciilor sale, – mai precis dreptului lor la protecția datelor cu caracter personal, precum și libertății lor de a primi și de a transmite informații, aceste drepturi fiind protejate prin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;
- ar risca să aducă atingere libertății de informare, din moment ce ar fi posibil ca acest sistem să nu facă în mod suficient distincția între un conținut ilicit și un conținut licit, astfel că utilizarea lui ar putea avea drept consecință blocarea comunicațiilor cu conținut licit.

Comunicatul de presa al CEJ este deja public, iar decizia integrala va fi postata pe site-ul institutiei in cursul zilei de astazi.

Aceasta decizie merge pe aceiasi linie cu cea din cazul Sabam vs. Scarlet decis de CEJ in noiembrie anul trecut (atunci era vorba de un furnizor de acces la Internet, nu de gazduire)- vezi comentariile mele de atunci.

Impreuna cu cei de la EDRi si ApTI am pregatit o serie de intrebari frecvente, prin care sa puteti intelege mai usor implicatiile acestui caz:

Această decizie reprezintă o nouă victorie pentru libertățile fundamentale?

Da.

Într-un climat politic în care caracteristicile de bază ale Internetului, așa cum îl știm astăzi, sunt în joc, decizia judecătorilor europeni atrage din nou atenția asupra importanței evitării supraîncărcării instrumentelor de comunicare cu tehnologii restrictive. Acest lucru este crucial pentru protecția drepturilor omului pe Internet, precum și a importanței economice a acestuia.
Pentru a doua oară în decurs de câteva luni, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a subliniat importanța unui Internet deschis și liber, care respectă libertățile fundamentale, precum libertatea de comunicare, viața privată și libertatea de a desfășura activități economice.

Vezi restul intrebarilor pe apti.ro.

02/02/12

ACTA cea de taina cu MCSI

Alaltaieri primesc un telefon de la cineva dintr-o firma de comunicare, ca dnul ministru de la MCSI, Valerian Vreme, vrea sa se intalneasca cu bloggerii, si ca eu as fi fost un alt treilea ales, recomandat de X si Y (bloggeri cu state vechi) ca m-as pricepe la chestiunea cu ACTA, desi el nu ma cunoaste.

Am intrebat de 2 ori daca sunt siguri ca eu vreau sa vin (ca de obicei eu nu scriu de bine de nimeni, nici macar de mine) si dupa ce au confirmat m-am prezentat ieri seara de la 19 00, alaturi de ceilalti 2 blogeri (Arhi si Dan Dragomir) Arhi a mai scris si in timpul intalnirii si dupa (asta din urma mai consistent). Dan a scris aici.

De partea cealalta 4 persoane de la MCSI, inclusiv Ministrul. La mijloc, Tudor Daescu de la FF Communication.

Personal, n-am inteles scopul acestei intalniri. Daca a avut vreunul.
Daca a fost “doar o intalnire cu blogerii (whatever that means)” atunci probabil ca o putem bifa ca indeplinita.

La inceput Ministrul a zis ca “Voiam sa ma intalnesc de mai multa vreme cu cei din mediul virtual, mai ales cu cei din Bucuresti, si nu neaparat despre ACTA” si “Vreau sa vorbiti voi mai mult” dupa care discutia a saltat de la un subiect la altul (unele mult off-topic), dar a inceput si s-a terminat cu ACTA.

Pe subiect, ce n-am notat eu (mental) si merita mentionat (cu italic comentariile mele de astazi.) Tonul poate parea dur, insa majoritatea discutiilor a fost extrem de ponderate.

- De ce am semnat ACTA? Pentru ca asa ne-a zis UE si nici un minister avizator nu a zis nu. Ce s-ar fi semnat daca nu am fi semnat? Un raspuns mai degraba dedus este ca am fi pusi in aceiasi oala cu China si India, adica o tara sursa de contrafaceri.
Din partea Romaniei nu a participat nimeni la negocieri, Romania doar a primit tratatul pe care putea sau nu sa-l semneze.
Adica Alin a avut perfecta dreptate: servilismul autoritatilor romanesti

- De ce Germania a preferat sa nu semneze inca? Noi nu suntem Germania, ei sunt tara de rangul intai. Ok, atunci de ce Cipru a preferat sa nu semneze inca ? Nu ne comparam nici cu Cipru. Atunci, e momentul sa emigram a fost comentariul meu cinic.

- Sunteti contra ACTA, deci sunteti pro-piraterie, ni s-a explicat. Ce naiba sa mai comentezi la ineptia asta.

- Industriile de copyright si marci au o problema (adica pirateria) si au gasit solutia (adica ACTA) Veniti voi cu solutii pentru problema lor.

- Dispozitiile referitoare la cooperarea directa intre ISP(mediul privat in general) si titularii de drepturi nu sunt obligatorii. Oricum in Romania se pot obtine date doar daca se iau de la o instanta de judecata (partial adevarat, MCSI are competente pe legea 365/2002, e adevarat ca nu le-a folosit). Corect, am replicat - insa legislatia si oamenii se schimba, un tratat international semnat este extrem de greu de modificat si face parte din dreptul intern, deci este o motivatie suficient de serioasa pt a implementa pe viitor astfel de masuri.

- Solutia MCSI: Sa facem un grup de lucru in care sa fie invitati toti, ca sa explicam (intr-un fel de White Paper) o interpretare corecta a ACTA Personal, am respins ideea - un
asemenea document nu are nicio valoare juridica, putind fi usor respins de oricare din parti in viitor. Mai mult, un astfel de document intocmit acum ar reprezenta doar o pozitie pro-ACTA, iar tratatul nu este obligatoriu inca.

- Industriile de copyright si marci au facut lobby. Guvernele asculta in special industria (eu intotdeauna am crezut ca guvernele trebuie sa asculte de cetateni, nu de firme)

- Nu va convine, faceti lobby contra Well, guess what - exact aia o sa facem ! :-)

Este absurd sa discuti in termenii ultimului dialog mentionat cind ai de a face pe de o parte cu lobby-ul agresiv, global si profesonist al “industriilor creative", iar de pe alta parte vreo 2 maini de cetateni suficient de nebuni sa creada ca trebuie sa aiba si ei dreptate.

In viziunea mea (utopica?) este rolul Guvernului si al Parlamentului sa fie cei care poate sa reprezinte interesul cetatenilor in aceasta dezbatere, si sa intelega sa balanseze interese comerciale in momentul in care aduc atingere unor drepturi fundamentale.

Dar pentru a face asta, ar trebui sa intelegi drepturile omului si de ce ele sunt baza unei societati democratica. Daca nu, orice discutie referitoare la drepturile cetatenilor vs. drepturile industriei sunt lipsite de orice fundament comun. E o discutie in gol.

Intalnirea a fost deschisa insa, iar dialogul civilizat (doar cu unele mici scaparari de o parte si de alta). Unul dintre reprezentantii din MCSI (cum ar fi Secretarul de stat Fecioru, sper ca am retinut bine numele) a fost mai agresiv la adresa a ceea ce spuneam noi, de parca ar fi dorit sa dea replica si era sigur ca are dreptate in orice subiect. Altii (cum a fost Sec. Gen Adj. Bogdan Savonea) a fost mai ponderat si ne-a dat dreptate in unele privinte. Ministrul Vreme a ascultat in dese randuri si a incercat sa vina cu contra-argumente, dar intr-un mod prietenos.
Rog ceilalti participanti la dezbatere sa ma corecteze, daca am gresit pe undeva.

Totusi, ca o concluzie generala - in afara de cele 3 articole probabile din blogosfera - nu stiu daca iese ceva semnificativ din dezbaterea asta. Pacat.

Revin in curind cu o alta insemnare pe fondul problemei ACTA.

12/12/11

Datele publice libere si libertatea de a fi penibil

Intro - daca nu stiti la ce ne referim cind vorbim de date publice deschise (open data), un document al ApTI din Aprilie 2011 poate fi de folos pentru o introducere in subiect.

Astazi Neelie Kroes, Comisarul European pt Agenda Digitala a facut apologia datelor publice deschise care trebuie sa fie puse la dispozitia tuturor celor interesati in mod liber. Un set de modificari ale directivei PSI isi propune sa fie mai activ in deschiderea acestei “mine de aur". (“Administrațiile publice europene stau pe o „mină de aur” cu un potențial economic neutilizat, reprezentat de volumele mari de informații colectate de numeroase autorități și servicii publice.”)

Dna Neelie Kroes
Astăzi transmitem un semnal puternic administrațiilor. Datele de care dispuneți valorează mai mult dacă le dați mai departe. Puneți-le acum la dispoziția publicului: utilizând acest cadru pentru a vă alătura altor lideri inteligenți care profită deja de pe urma deschiderii datelor. Contribuabilii au plătit deja pentru aceste informații și s-ar cuveni ca noi să le punem la acum dispoziția acelora care doresc să le utilizeze în moduri noi, care să ajute cetățenii și să creeze locuri de muncă și creștere economică.

Un articol din Capital de ieri ne arata nu doar faptul ca singurul sistem electronic din Romania (SEAP - elicitatie.ro) care punea datele la dispozitie intr-un format electronic automat a inchis robinetul, ci si penibilitatea si impotenta intelectuala a liderilor romani:

Cristina Trailă, președintele ANRMAP:
menționează că pe acest portal sunt prezentate informațiile oficiale pe care ar trebui să le folosească cei interesați. „Celelalte site-uri sunt creații ale unor firme private care nu fac altceva decât să intermedieze informația, în scopul obținerii de contracte de consultanţă“

MCSI
nu încurajează existența site-urilor „ce prezintă utilizatorilor săi informații provenite din surse neconforme și/sau nevalidate de o instituție abilitată în gestionarea acestor informații

Ce ne trebuie noua sector privat care sa re-utilizeze informatiile publice? Sa piara aceste capuse care traiesc pe spatele statului!!! :>:>:>

Oare e vreun exemplu mai bun ne trebuie sa intelegem cum privesc conducatorii institutiilor publice sectorul care il pastoresc ca pe o mosie personala? Poate doar, daca mai tineti minte panoplia de servicii din eRomania1 (care ar fi trebuit sa fie finalizat pina acum) si care erau identice cu cele dezvoltate de privati?

Tot pe tema Open Data, vezi si un articol recent al lui Mircea Sarbu in Business Magazin - Date pentru tot poporul.

24/11/11

  10:31:37, by Bogdan, 654 words  
Categories: Jurisprudenta, Drept de autor, Viata privata, Libertate de exprimare

Decizie Curtea Europeana de Justitie: Un ISP nu poate fi obligat sa filtreze intreg traficul de Internet pentru a depista p2p

Later edit - am modificat titlul din “Un ISP nu are voie sa…” in “Un ISP nu poate fi obligat sa", pentru a fi clar ca vorbim in speta asta doar de o eventual obligatie venita din exterior, nu una voluntara.

Intr-o decizie istorica pronuntata astazi de Curtea Europeana de Justitie in cazul Scarlet vs Sabam, instanta suprema europeana statueaza ca “Dreptul Uniunii Europene se opune unui ordin judecătoresc pronunţat de o instanță națională prin care se impune unui furnizor de acces la internet instituirea unui sistem de filtrare pentru a preveni transferurile ilegale de fișiere

Decizia are un rol esential in protectia libertatii Internetului ca o retea deschisa. O opinie contrara ar fi dus inevitabil la retele de Internet supuse permanent filtrarii si supravegherii. Un FAQ mai detaliat (dar in engleza) despre implicatiile decizie poate fi gasit pe site-ul EDRi.

Comunicatul de presa al Curtii noteaza ca decizia nu doar pune in aplicare principiul din directiva e-commerce conform caruia un ISP nu trebuie sa isi supravegheze in mod activ reteaua pentru a depista continutul ilegal, ci si se refera - in mod cu totul justitificat - la efectul unei asemenea decizii asupra drepturilor omului - libertatea de exprimare si a dreptului la viata privata.

Spicuiesc mai jos din comunicatul oficial:

“În această privință, Curtea constată că ordinul judecătoresc în discuție ar obliga societatea Scarlet (un ISP - n.m.) să efectueze o supraveghere activă a ansamblului datelor tuturor clienților săi pentru a preveni orice încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală. Rezultă că ordinul ar impune o supraveghere generală care este incompatibilă cu Directiva privind comerțul electronic. În plus, un astfel de ordin nu ar respecta drepturile fundamentale aplicabile.
(…)

Or, în speță, ordinul judecătoresc de a institui un sistem de filtrare implică supravegherea, în interesul titularilor drepturilor de autor, a integralității comunicațiilor electronice realizate în cadrul rețelei furnizorului de acces la internet în cauză, această supraveghere fiind, în plus, nelimitată în timp. Astfel, un ordin de această natură ar determina o atingere gravă a libertății societății Scarlet de a desfășura o activitate comercială, deoarece ar obliga-o să instituie un sistem informatic complex, costisitor, permanent și pe cheltuiala sa exclusivă.

În plus, efectele ordinului nu s-ar limita la societatea Scarlet, sistemul de filtrare fiind susceptibil în egală măsură să aducă atingere drepturilor fundamentale ale clienților săi, mai precis dreptului lor la protecția datelor cu caracter personal, precum și libertății lor de a primi și de a transmite informații, aceste drepturi fiind protejate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Astfel, este cert, pe de o parte, că acest ordin ar implica o analiză sistematică a tuturor conținuturilor, precum și colectarea și identificarea adreselor IP ale utilizatorilor care se află la originea transmiterii de conținuturi ilicite în cadrul rețelei, aceste adrese fiind date cu caracter personal protejate. Pe de altă parte, ordinul ar risca să aducă atingere libertății de informare, din moment ce ar fi posibil ca acest sistem să nu facă în mod suficient distincția între un conținut ilicit și un conținut licit, astfel că utilizarea lui ar putea avea drept consecință blocarea comunicațiilor cu conținut licit.

În consecință, Curtea constată că, prin adoptarea ordinului judecătoresc de obligare a societății Scarlet să instituie un astfel de sistem de filtrare, instanța națională nu a respectat cerința de a asigura un just echilibru între dreptul de proprietate intelectuală, pe de o parte, și libertatea de a desfășura o activitate comercială, dreptul la protecția datelor cu caracter personal și libertatea de a primi și de a transmite informații, pe de altă parte.

Prin urmare, Curtea răspunde că dreptul Uniunii se opune unui ordin judecătoresc adresat unui furnizor de acces la internet de a institui un sistem de filtrare a tuturor comunicațiilor electronice care circulă prin intermediul serviciilor sale, care se aplică, fără deosebire, întregii sale clientele, cu titlu preventiv, pe cheltuiala sa exclusivă și pentru o perioadă nelimitată.

Decizia integrala a Curtii va fi este disponibila in cursul zilei de astazi pe site-ul ECJ.

08/11/11

  12:07:18, by Bogdan, 180 words  
Categories: Stiri - Romania, Drept & Internet, Libertate de exprimare

Flagelul care a inceput sa fie pe sistemul informatic

Parlamentul Romaniei, Camera Deputatilor, 2 Noiembrie 2011
Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.196/2003 privind prevenirea şi combaterea pornografiei (PL-x 220/2011).

Deputat Mircea-Nicu Toader:

“Aşa cum este titlul legii, vă daţi seama că este foarte importantă pentru apariţia şi dezvoltarea unui flagel care a început să fie pe sistemul informatic şi cred că tânăra generaţie trebuie protejată într-o altă formă decât cea pe care o dezbatem noi în Parlament. Şi, pentru acest motiv, cred că reîntoarcerea la comisie şi dezbaterea încă o dată a acestui proiect de lege, la care se adaugă câteva amendamente pe care unii dintre colegii mei ar dori să le susţină, ne va permite să oprim într-o formă sau alta această afluenţă puternică de pornografie în sistemul mediatic.
(sublinierile imi apartin, vezi stenograma integrala)

Altul care crede ca Internetul are un robinet special pentru ce nu ne convine. Ce naiba sa mai explici?

Pe aceiasi tema:

03/11/11

Ce fel de Internet ne dorim?

Pe masura ce Internetul devine din ce in ce mai prezent in zilele noastre, apar si probleme pe care statul doreste sa le reglementeze. Diverse tipuri de continut atrag atentia guvernelor care vor pur si simplu ca ele sa nu apara online. Solutia care pare a fi cea mai simpla este de a cere furnizorilor de acces la servicii Internet sa blocheze accesul la site-urile respective. Dar este aceasta o solutie eficienta si legala ?

Raportul de transparenta al Google publicat zilele trecute ne arata ca gigantul american a primit peste 25 000 de cereri de date ale utilizatorilor si scoatere a unor continuturi nedorite in doar primele 6 luni ale lui 2011.

Turcia blocheaza YouTube si Blogger pentru chestiuni legate de vietile private ale politicienilor. Ucraina propune o “lege a decentei” care sa aiba o Comisie de Aplicare. Rusia doreste realizarea unui soft special pentru a depista “continut extremist” pe Internet.

In Romania exista deja 3 legi care obliga furnizorii de acces la servicii Internet sa blocheze continut declarat ilegal nu de o instanta de judecata, ci de o autoritate a statului:
- Legea 196/2003 privind combaterea pornografiei
- Hotarirea de Guvern nr. 823/2011 privind normele de aplicare ale legii jocurilor de noroc
- Proiect de Lege privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive - ajuns deja la promulgare

In Uniunea Europeana, dezbaterile pe subiecte din cele mai diverse din ultima perioada care au luat in calcul problema blocarii site-urilor (Directiva privind exploatarea sexuala a copiilor, Comunicarea “Raspunsul UE la problema drogurilor” si discutii la nivel de experti si din Parlamentul European pe tema jocurilor de noroc in zona online) sunt extrem de reticente in a propune aceasta non-solutie din doua motive principale: poate fi extrem de usor depasita si exista riscul de blocare si a unor site-uri legitime.

Fondatorul Wikipedia crede ca cel mai mare pericol in fata dezvoltarii Internetului este cenzura.

In fond, intrebarea e simpla: Ce fel de Internet ne dorim?

Va propun sa dezbatem acest subiect pe platforma de intalniri live a Hotnews.ro maine de la 12 00 impreuna si cu Gh. Serban de la ANISP.

Sau daca vreti, intr-un cadru mai larg. Blocarea internetului este una dintre temele legate de viitorul mediului online, propusa spre dezbatere si la Conferinta INET Bucuresti, din data de 9 noiembrie 2011, la Hotel Intercontinental pentru a discuta si alte teme importante precum accesul la informatie, securitate si libertatea de exprimare in mediul online. Accesul este gratuit, dar inregistrarea prealabila este obligatorie.

1 2 4 5 ...6 ...7 8 9 10 11 12 ... 13

Blog juridic al lui Bogdan Manolea cu informatii referitoare la legislatie, jurisprudenta, articole si stiri legate de domeniul Dreptului Tehnologiei Informatiei din Romania si strainatate.

Subscrie la acest blog pentru a primi actualizarile prin e-mail

Adresa de e-mail


Realizat de FeedBlitz

  XML Feeds

Search

February 2018
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
 << <   > >>
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28        

Multumesc

V-a fost util ceva de pe blog sau pe de site ?
De azi va permit sa imi lasati un multumesc
open source blog