Category: "Comert electronic"

Pages: 1 2 3 4 ...5 ... 7 ...9 10

24/01/08

  15:24:17, by Bogdan, 1948 words  
Categories: Stiri - Drept&IT din intreaga lume, Legislatie, Drept & Internet, Comert electronic

Practici comerciale inselatoare si practici comerciale agresive

Mai multi prieteni imi atrag atentia asupra adoptarii Legii nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor in relatia cu consumatorii si armonizarea reglementarilor cu legislatia europeana privind protectia consumatorilor - publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 899 din 28.12.2007 si ma intreaba/indeamna sa discut legatura ei cu Internetul.

1. Sa remarcam asadar ca toate dispozitiile legii se aplica si pe Internet (am copiat mai jos anexa referitoare la practicile comerciale considerate incorecte in orice situatie). De altfel, orice lege nu trebuie sa se refere in mod specific si la Internet, pentru a se aplica si la spatiul virtual. Evident cu exceptia cazului cind aplicare este imposibila practic ( de ex. legea vinzarilor brinzei la tarabe in piata)

2. Sa punctam insistenta legislativa de pedepsire a spam-ului, fara a ne apleca prea mult asupra gasirii unui mod eficient, facil si rapid de sanctionare. Update: Aici am gresit ! - cum bine m-a "sanctionat un amic - textul se refera la mesajele trimise pentru punerea in aplicare a unei obligatii contractuale, deci este vorba de emailuri solicitate si nu de Spam. Astfel prin Anexa va fi sanctionata de ANPC pentru ca se considera a fi practica comerciala agresiva " solicitarea persistenta si nedorita, prin intermediul telefonului, faxului, e-mailului sau prin alte mijloace de comunicare la distanta, cu exceptia situatiilor legitime si in masura justificata, conform legislatiei nationale, pentru punerea in aplicare a unei obligatii contractuale. Dispozitiile prezentului punct se pun in aplicare fara a incalca prevederile art. 15 si 16 din Ordonanta Guvernului nr. 130/2000 privind protectia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor la distanta, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 51/2003, ale art. 12 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 9 alin. (1)-(3) din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice, cu completarile ulterioare." (de ce naiba nu zic nimic si de legea 365/2002 - nu stiu...? si vad ca pentru prima oara s-au introdus si mesajele repetate prin telefon ! - nota mea)

3. Si in final sa notam ca legea modifica din nou o gramada de acte normative din domeniul protectiei consumatorului, inclusiv Ordonanta Guvernului nr. 130/2000 privind protectia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor la distanta, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 431 din 2 septembrie 2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 51/2003 ( nota pentru mine - de completat legea pe site)

1. La articolul 2 alineatul (1), literele b) si c) vor avea urmatorul cuprins:
"b) consumator - orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii, care, in executarea contractelor care intra sub incidenta prezentei ordonante, actioneaza in scopuri din afara activitatii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale;
c) comerciant - orice persoana fizica sau juridica care, in executarea contractelor care intra sub incidenta prezentei ordonante, actioneaza in cadrul activitatii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale, precum si orice persoana care actioneaza in acelasi scop, in numele sau pe seama acesteia;".

2. La articolul 6, litera a) va avea urmatorul cuprins:
"a) contractelor la distanta privind serviciile financiare, reglementate prin Ordonanta Guvernului nr. 85/2004 privind protectia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor la distanta privind serviciile financiare, aprobata prin Legea nr. 399/2004;".

3. Articolul 14 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 14. - In cazul livrarilor pentru care nu exista o comanda prealabila, consumatorul este exonerat de orice contraprestatie, lipsa raspunsului neavand valoare de consimtamant."

4. Articolul 231 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 231. - Anexa nr. 1 va fi actualizata prin hotarare a Guvernului."

5. Dupa articolul 231 se introduc doua noi articole, articolele 232 si 233, cu urmatorul cuprins:
"Art. 232. - Consumatorul nu poate fi lipsit de drepturile sale conferite prin prezenta ordonanta.
Art. 233. - In cazul in care partile contractante aleg ca lege aplicabila contractului la distanta legea unui stat ce nu face parte din Uniunea Europeana, iar contractul are o stransa legatura cu teritoriul Romaniei sau cu al altor state membre ale Uniunii Europene si in cazul in care prezenta ordonanta are prevederi mai favorabile pentru consumator, se vor aplica acestea din urma."

6. Dupa articolul 24 se introduce mentiunea cu urmatorul cuprins:
"Prezenta ordonanta transpune prevederile Directivei 97/7/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 20 mai 1997 privind protectia consumatorilor in cadrul contractelor la distanta, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOCE) nr. L 144 din 4 iunie 1997, cu modificarile ulterioare."

7. Anexa nr. 2 se abroga.

Mai jos si anexa cu practicile comerciale considerate incorecte in orice situatie

Full story »

05/12/07

  18:31:22, by Bogdan, 163 words  
Categories: Stiri - Romania, Legislatie, Drept & Internet, Comert electronic

ANAF zice ca ordinul 1415/2007 nu se aplica in cazul unor tipuri de contracte pe Internet

Am avut acum citeva saptamini o discutie lunga referitoare la obligativitatea celor care au contracte de tip adwords sau care inregistreaza nume de domenii sa mearga la fisc sa se intregistreze conform Ordinului ANAF 1415/2007 . Apoi discutia s-a prelungit si asupra faptului daca suma platita intr-un astfel de contract este o redeventa.

Pentru a primi un punct de vedere oficial - am facut, cu sprijinul Monicai, o adresa catre ANAF in care am prezentat problema si am cerut unele lamuriri. Spre suprinderea mea, am primit raspuns intr-un timp record de la ANAF.

Raspunsul oficial al ANAF explica ca astfel de contracte sunt "pentru activitati desfasurate in afara Romaniei" si "nu pot fi incadrate in notiunea de sediul permanent."

Desi am indoieli mai ales cu privire la primul punct si anume - ca nu sunt activitati desfasurate in Romania, mai ales in cazul unor servicii de publicitate pe site-uri romanesti, consider ca raspunsul nu poate decit sa ne multumeasca pentru ca ne scapa de o problema birocratica.

27/11/07

  16:34:58, by Bogdan, 360 words  
Categories: Stiri - Romania, Legislatie, Drept & Internet, Libertate de exprimare, Comert electronic

Citeva schimbari legislative

In noul Cod CAEN care va intra in vigoare de la 1 Ianuarie 2008 apare pentru prima data un cod destinat specific activitatilor de comert electronic :
4791 - Comerţ cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin Internet
Nu stiu exact cum se va face trecerea de la vechile codificari la cele noi (se discuta pe Lista Romana de Drept daca se va face automat sau nu), dar e important de stiut pentru cei din domeniu .

O alta modificare (pentru amatorii de statisici , ca nu aduce nimic interesant) a legii pornografiei - prin legea 301/2007
De ce, daca tot s-au apucat sa modifice un articol nu s-au gindit si la alte probleme pe care legea le aduce - mai ales din punct de vedere al inaplicabilitatii ei practice ?

Doua motive sunt probabil principalele - unul ca nu s-au gindit si ca putin le pasa, iar al doilea pentru ca cei care au site-uri in domeniu oricum ignora legislatia respectiva si nu fac plingeri catre stat pentru a dat o lege fara cap.

Si noi merge inainte...

Mai jos - intregul text al legii 301/2007

Full story »

16/11/07

  17:41:16, by Bogdan, 1359 words  
Categories: Stiri - Romania, Pareri personale, Jurisprudenta, Drept & Internet, Comert electronic

Din nou despre contractul Adwords... dar si despre redevente

Razvan a comentat la insemnarea mea cu titlu extrem de jurnalistic - Cei care folosesc adwords sau inregistreaza domenii din strainatate - fuga cu contractul la fisc !, ( apropo cu imensul ajutor al Monicai - am trimis o nota catre MF si ANAF pe tema amintita - sa vedem ce raspuns) avind si el o problema fiscala legata de contractul Adwords, dar de .. redevente.

Chestiunea este urmatoarea :
Codul Fiscal are un articol special care prevede "obligativitatea impozitarii veniturilor nerezidentilor obtinute din redevente de la un rezident sau de la un nerezident care are sediu permanent in Romania."

In cazul contractului cu Adwords, este clar sa sunt niste venituri obtinute de un nerezident - deci, daca acea suma platita ar fi considerata redeventa - ar insemna ca cei din Romania care fac asemenea contracte ar trebui sa retina impozitul la sursa - bref sa plateasca inca 16% din el statului roman. Daca exista o conventia pentru evitarea dublei impuneri suma se poate reduce la 3%.

Acum, Razvan ne zice ca a depus contractul la Administratia Fiscala de unde este el si a primit un raspuns - ca acea suma este o redeventa conform definitiei de la art.7 alin.(1) pct.28 c din Codul Fiscal. Bad news - asta ar insemna ca trebe sa plateasca in plus 16% sau 3%(in cel mai bun caz daca e conventie de evitare a dublei impuneri cu Irlanda).

Dupa ce m-am uitat si eu pe legislatie, i-am raspuns ca, din punctul meu de vedere, tanti aia de la Administratia Financiara nu a inteles nimic din contractul ala cu adwords.

Am explicat ca situatia e foarte clara si ca nu are rost sa intrebam ceva ce poate unii nu inteleg :
" Este de esenta redeventei ca aceasta sa fie o sum aplatita pentru "folosirea sau dreptul de folosita".

Ori in cazul nostru tu nu platesti pentru "folosirea softului Google Adwords" sau "folosirea retelei Google", ci pentru servicii de publicitate care sunt puse la dispozitie de Google, care nu sunt o redeventa pentru ca nu e un drept de folosinta, ci un serviciu care ti-l presteaza. Daca te uiti la factura pe care ti-o faci singur din contul de la google, acolo scrie clar : Servicii publicitare: Google AdWords."

Intre timp am intrebat-o si pe Monica ce parere are. Raspunsul ei mai bine elaborat si argumentat decat al meu ajunge la aceleasi concluzie - suma nu este o redeventa :

Termenul de redeventa nu poate fi desprins de notiunea de proprietate intelectuala, fiind de fapt, prin insasi definitia data de dex, suma aferenta unei exploatari. Potrivit art.115 alin.(1) lit.d), vor fi considerate redevente, sumele de bani primite de nerezidenti de la persoane fizice sau juridice romane pentru acordarea dreptului de folosinta corespondent unui drept de autor (asupra unor lucrari literare, artistice, stiintifice). De esemenea, este considerata redeventa suma primita de nerezidenti pentru acordarea dreptului de folosinta a unui brevet, asupra unei marci, inventii, inovatii (deducem nebrevetabile) sau desen industrial. Desi dispuse in paragrafe distincte, drepturile la care se face referire in cadrul pct.28 nu apartin neaparat unor cateogorii de drepturi de proprietate intelectuala diferite, putand observa drepturile asupra „proiectelor, planurilor, schitelor” inserate la lit.b) alaturi de drepturile de proprietate industriala de genul brevetelor, marcilor si desenelor industriale, cunoscut fiind ca un model, plan sau o schita daca nu intruneste conditiile pentru a putea fi inregistrate ca si desene industriale, modele utilitare, brevete, primesc protectie potrivit legii dreptului de autor. Inadvertente se regasesc si la nivel terminologic, formula corespondenta lit.a) fiind redata in neconcordanta cu prevederile legii dreptului de autor, unde se poate vorbi de „acordarea unui drept de folosinta asupra unor opere literare, stiintifice, etc,” (ceea ce inseamna transferul unuia dintre drepturile patrimoniale asupra unei opere, a dreptului de reproducere de ex.) sau „cesiunea drepturilor patrimoniale aferente drepturilor de autor asupra unei opere”, sintagma folosita in actul normativ nefiind de preferat („folosirea sau dreptul de folosinta ...al unui drept de autor asupra unei lucrari...”. Gasim, de asemenea, corelatii intre termenul „franciza” de la lit.b) si textele aferente lit.d) şi e) („dreptul de folosinta asupra oricarui echipament industrial, comercial, stiintific” sau „dreptul de folosinta ... asupra unui know-how”), ultimele fiind doar modalitati de exploatare a unei afaceri, tehnologii sau serviciu, sistem de comercializare specific francizei, jusitificarea trimiterii la acest concept consituindu-l insasi conexiunea dintre drepturile de proprietate inlectuala si notiunea de franciza (francizorul fiiind titular al drepturilor asupra unei marci inregistrate iar colaborarea dintre francizor si beneficiar implicand de cele mai multe ori transferul inclusiv a drepturilor de autor asupra unor opere, planuri, schite tehnologice, etc).

Chiar fara o sistematizare clara la nivelul dispozitiilor, vom considera ca enumerarile prezentate la pct.28 au avut ca justificare intentia legiuitorului de a acoperi intreaga paleta de drepturi de exploatare percepute in raportul direct al acestora cu drepturile de proprietate intelectuala.

Trebuie luate in considerare in acest sens prevederile continand instructiuni detaliate din normele metodologice de aplicare ale art.115., in care redeventa este considerata a fi „orice sumă care trebuie plătită în bani sau în natură pentru folosirea sau dreptul de a folosi orice proprietate sau drept prevăzut la art. 7 alin. (1) pct. 28 din Codul fiscal, indiferent dacă suma trebuie plătită conform unui contract sau ca urmare a copierii ilegale sau a încălcării drepturilor legale ale unei alte persoane.”.

In legatura cu aplicabilitatea dispozitiilor codului fiscal, in mod special a celor privind redeventele de la rezidenti, contractelor AdWords, a fost, in mod gresit, interpretata, o astfel de tranzactie, ca implicand dreptul de folosinta a unei transmisiuni (caz in care ar fi incidente dispozitiile in discutie). Lit.d) a pct.28 stabileste ca fiind subiecte ale impunerii asupra veniturilor realizate in Romania, nerezidentii care obtin venituri, de data aceasta, din folosinta sau dreptul de folosinta asupra „oricarei transmisiuni, inclusiv catre public, directe sau indirecte, prin cablu, satelit, fibre optice sau tehnologii similare;”. In concordanta cu cele prezentate mai sus, vom considera o astfel de „transmisiune” ca fiind similara unei forme de exploatare de genul „comunicarii publice, direct sau indirect a operei, prin orice mijloace, inclusiv prin punerea operei la dispozitia publicului, astfel incat sa poata fi accesata in orice loc si in orice moment ales, in mod individual, de catre public;” (care include metodele de exploatare a unor inregistrari audio sau video).

Contractele Adwords au ca obiect prestarea unor servicii, daca vrem de publicitate, prin serviciile pay-per-click (PPC) si publicitate site-targeted puse la dispozitia clientilor (inclusiv persoane juridice din Romania) in vederea postarii reclamelor proprii. Intr-adevar, se poate vorbi, de sisteme de programare, disponibile online, prin care este calculat scorul de calitate de exemplu, dar prin specificul acestor contracte nu sunt transferate drepturi de exploatare a nici unui software, tehnologii. Trebuie urmarita astfel motivatia esentiala a platii pentru a stabili caracterul de redeventa a acesteia, iar in cazul in care, transmiterea unui drept de folosinta nu este de esenta tranzactiei, suma platita nu se considera redeventa - este ceea ce alin. (9) din normele metodologice detaliaza a fi „scop principal al contractului si scop auxiliar”.

“Dacă totuşi o anumită parte din ceea ce urmează a se asigura prin contract constituie de departe scopul principal al contractului, cealaltă porţiune fiind auxiliară, tratamentul aplicat porţiunii principale de contract se aplică întregii sume care trebuie plătită conform contractului.”

Chiar si in lumina acestor prevederi, cu greu se poate vorbi de acordarea dreptului de exploatare a continutului digital ca scop auxiliar al unui contract Adwords, indiferent ca luam sau nu in considerare inclusiv modalitatea prin care este pusa la dispozitia clientului control panel-ul AdWords, prin care se pot introduce cuvinte de cautare de interes, Google oferind spatiu publicitar pe ceea ce ei pretend a fi site-uri relevante din reteau lor de continut.

Vor fi astfel considerate contractele Adwords, contracte prin care este pusa la dispozitia oricarui beneficiar un sistem prin care fiecare isi poate face reclama online, veniturile nerezidentilor fiind aferente unor servicii disponibile pe Internet, care nu implica transferul nici unui drept de exploatare e vreunei opere, tehnologii ce apartine Google, acestor venituri nefiindu-le aplicabile prevederile art.115 din Codul fiscal.
---------

Deci daca nu ati adormit pina la acest final apoteotic puteti lasa si un comentariu :-)
Daca va loviti de o gresita interpretare din partea celor de la fisc, puteti sa folositi argumentatia de mai sus.

30/10/07

  15:32:41, by Bogdan, 793 words  
Categories: Stiri - Romania, Legislatie, Evenimente, Drept & Internet, Comert electronic

Cei care folosesc adwords sau inregistreaza domenii din strainatate - fuga cu contractul la fisc !

[Update 3.12.2007 - Conform unei adrese din partea ANAF pentru aceste tipuri de contracte nu ar trebui sa se aplice Ordinul 1415/2007]

Un nou ordin al ANAF - Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală - demonstreaza, inca o data daca trebuia, ca autoritatile romane nu vor sa priceapa ca in mareata "era digitala" un contract online trebe sa fie ceva simplu si nu complicat.

Deci : ANAF da ordinul 1415/2007 publicat in Monitorul Oficial din 17 Octombrie 2007 prin care toate "persoanele juridice romane beneficiare ale unor prestări de servicii de natura activităţilor de lucrări de construcţii, de montaj, activităţilor de supraveghere, activităţilor de consultanţă, de asistenţă tehnică şi a oricăror alte activităţi" executate de persoane juridice sau fizice străine nerezidente, au obligaţia să înregistreze contractele încheiate cu aceşti parteneri la organele fiscale teritoriale în a căror rază persoanele juridice române îşi au domiciliul fiscal."

Cred ca ideea ar fi fost ca cei care vor sa "scoata" banii afara din tara cu contracte de consultanta fictive sa poate fi prinsi...Dar cum nu este nici o suma minima a contractul prevazut, ne aflam intr-o situatie in care se vor afla multi din cei care fac afaceri online.

Folositi adwords sau alt serviciu de publicitate din afara ca sa va promovati site-ul ?
Ati inregistrat un nume de domeniu la un furnizor din afara Romaniei ?
Sunteti un reseller de domenii .com sau altele ?

Atunci ordinul asta va zice (pentru ca sunteti beneficiari ai unor servicii din afara) - fuga, fuguta la fisc sa declarati contractele pe care le aveti. Da-i Print si hai la coada ! Sa vedeti ce o sa se bucure cei de la administratia financiara cind le ziceti ca aceste contracte nu au stampila si nici semnatura. Dar cind o sa le spuneti ca e un contract click-wrap care e valid conform legii romane.

Isi schimba furnizorul de nume de domenii .com contractul ? Iarasi Print si in 15 zile hai la coada la Fisc...Ce conteaza ca acel contract are o valoare de 8 USD pe an ? Daca ai vrut sa fi persoana juridica - asa iti trebuie !

O sa spuneti - ca nu, ca nu se refera la aceste sume mici. Scrie undeva asta ?

Vezi mai jos si intregul ordin. Multumesc lui Alin pentru atentionare. Vezi si discutii pe foumul de contabilitate.

Update 3.12.2007 - Conform unei adrese din partea ANAF pentru aceste tipuri de contracte nu ar trebui sa se aplice Ordinul 1415/2007

Full story »

31/08/07

10 sfaturi juridice pentru comertul electronic

Dupa citiva ani in care tot scriu despre comert electronic si legislatia aplicabila, inca mi se pare ca sunt enorm de multe persoane (unii dintre ei care chiar au un magazin electronic) care nu cunosc suficient de bine ce prevederi legislative li se aplica.
Si cum indicatia de a citi legislatia se izbeste de dificultatea intelegerii acesteia, am zis ca mai bine sa fac o fapta buna si sa incerc sa explic un pic pe intelesul tuturor ce si cum trebuie sa ii intereseze dpdv legislativ in acest domeniu.

Astfel a iesit 10 sfaturi pentru comert electronic care ar fi o initiere in aspectele juridice pt un magazin de comert electronic dpdv practic si care reuneste idei si argumente pe care, in oarecare parte, le-am prezentat in articolele din Link2Ecommerce sau pe acest blog.

Trebuie sa recunosc ca textul l-am scris in mare parte anul trecut la impulsul dat de Madalin, care a dorit sa faca o carte mai completa de initiere in e-commerce. Dar cum pina la urma planul initial nu s-a realizat am preferat sa iau textul, sa il actualizez si sa il public, pentru ca e pacat sa zaca prin niste foldere.

Am publicat lucrarea asta sub egida APTI - Asociatia pentru Tehnologie si Internet pentru ca o parte din idei sunt si rezultatul discutiilor cu membri APTI si problemele lor reale.

De asemenea lucrarea este licentiata prin CreativeCommons Attribution-Noncommercial-Share Alike 3.0 pentru ca oricine sa o poata copia pe site-ul, sa o sharuiasca prin p2p sau chiar sa faca o lucrare mai buna incepind de la ce am scris eu.

Va rog postati aici orice comentarii, sugestii sau corectii cu incredere.
Click si cititi :
10 sfaturi pentru comert electronic

30/05/07

  12:06:47, by Bogdan, 353 words  
Categories: Stiri - Romania, Legislatie, Drept & Internet, Nume de domenii, Comert electronic

Ce face ANRCTI pe TI ? ( sau ma degraba ce scrie in HG-ul lor de functionare)

S-a publicat in Monitorul Oficial si Hotarirea de Guvern nr. 415/2007 care adopta Regulamentul de Organizare si functionare pentru ANRCTI.
Pentru domeniile de tehnologia informatiei, atributiile date prin HG sunt putin diferite fata de cele propuse initial :

1. reglementeaza la nivel national administrarea TLD
(top level domain) ".ro" si a SLD (second level domain)
".eu" pentru numele de domenii rezervate de Romania;
2. supravegheaza si controleaza respectarea
prevederilor legale din domeniul comertului electronic,
exercitate in calitate de autoritate de reglementare, in
conformitate cu prevederile Legii nr. 365/2002 privind
comertul electronic, republicata;
3. exercita atributiile autoritatii de reglementare si
supraveghere in domeniul semnaturii electronice, prevazute
de Legea nr. 455/2001 privind semnatura electronidi;
4. exercita atributiile care revin autoritatii de
reglementare si supraveghere potrivit Legii nr. 451/2004
privind marca temporala
reglementare si supraveghere potrivit Legii nr. 589/2004
privind regimul juridic al activitatii electronice notariale;
6. exercita atributiile stabilite prin Legea nr. 196/2003
privind prevenirea si combaterea pornografiei, cu
modificarile si completarile ulterioare.

Adica si-au dat seama ca nu au ce atributii sa aiba in alocarea adreselor IP (poate chiar au luat in considerare ce le-am scris in pozitia APTI trimis in perioada de consultare - desi nu am primit nici macar un email ca a ajuns documentul in posesia lor) si si-au adus aminte de faptul ca mai au atributii si conform legii poronografiei

Noua formulare a alin 1 este iarasi sursa de intrebari - sa intelegem ca
se reglementeaza la nivel national administrarea TLD(top level domain) ".ro" pentru numele de domenii rezervate de Romania si a SLD (second level domain) ".eu" pentru numele de domenii rezervate de Romania
asa cum o interpretarea gramaticala corecta ar implica ?

Presupun ca raspunsul este mai degraba negativ, urmarindu-se administrarea TLD pentru toate numele de domenii in .ro....Cert e ca pe siteul www.rotld.ro inca nu scrie nimic (oricum sectiunea de noutati a disparut de citeva luni si nu era actualizata de anul trecut .. grea treaba).

Din pacate insa HG-ul nu rezolva deloc problema principala - a capatarii atributiilor printr-un HG, aceleasi atributii fiind deja date prin Legi unor alte institutii ?!?!
Parca exista o teorie a ierarhiei actelor normative unde HG < Lege ? Nu?

Deh - cine sunt eu sa imi pun intrebari ...&#58;&#40;

03/04/07

  18:09:59, by Bogdan, 627 words  
Categories: Stiri - Romania, Pareri personale, Drept & Internet, Drept de autor, Comert electronic

Drept de autor, texte copiate si SEO

Am mai precizat si cu alte ocazii ca dreptul de autor exista pentru orice opera originala de creatie intelectuala. Nu conteaza ca ai trei paragrafe de text, daca ele sunt creatia ta beneficiezi de protectie instantanee prin legea dreptului de autor (care nu iti cere sa inregistrezi undeva textul).

Problema se pune ce faci in momentul in care cineva a copiat fara drept acel text al tau de 3 paragrafe (sau 5 sau 10). Daca nu esti un nume cunoscut pe piata si ai doar un blog sau un site web mai putin important, practic nu ai mare lucru de facut. In penal sunt sigur ca orice procuror ar da (pe buna dreptate) o solutie de Neincepere a Urmaririi Penale (NUP), iar in civil, pe linga timpul pierdut in instanta va trebui sa dovedesti si care sunt pierderile efective suferite. Iar la un text de 3-5 paragrafe, acestea sunt insignifiante.

Chestiunea capata insa o turnura cu totul diferita in cazul in care textul respectiv a fost scris special pentru tintirea anumitor cuvinte-cheie in cautarea din Google ( procesul se numeste optimizare pentru motoare de cautare - Search Engine Optimization (SEO) , si poate fi definit ca "practica activa de optimizarea a unui site web prin imbunatatirea aspectelor interne si externe pentru cresterea traficului site-ului din cautarile pe motoarele de cautare." Vezi si Mic Ghid SEO pe Forumul Seopedia.)

Mai prozaic explicat, cum motoarele de cautare (si in special Google) au ajuns sa fie folosite extrem de mult pentru a gasi site-ul care ne trebuie, exista o lupta acerba pentru a fi numarul 1 (sau 2 sau 3, etc) la cautarea dupa un anumit cuvint cheie. Printre practicile folosite pentru a permite o clasare cit mai buna in rezultatele motoarelor de cautare pentru anumiti termeni, una importanta este si scrierea textului de pe pagina respctiva astfel incit sa cuprinda termenii cheie doriti.

Scrierea textului respectiv poate sa fie in practica destul de costisitoare (mai ales daca angajezi un copywriter sau expert SEO), iar o eventuala copiere a textului de catre vreun site concurent poate sa duca fie la o clasare buna a celuilalt site la cautare dupa termenul cheie, fie penalizarea amindurora de catre Google (sau alt motor de cautare).
Probabil ca, dupa anumite studii, se pot face niste estimari cu privire la "valoarea economica" a locului 1 la Google dupa cautarea unui cuvint cheie. Sa zicem ca site-ul care e pe primul loc la cautarea dupa cuvintul imprimanta vinde 300 de bucati lunar numai din vizitatorii veniti din Google, cel de pe locul 2 , 100 de bucati, iar cel de pe 3 - 50...(exagerez un picut pentru ca evident ca numarul de vinzari depinde de multe alte lucruri).

Revenind la textul in sine, ideea pe care doream sa o subliniez este ca valoarea unui astfel de text dpdv al SEO poate sa fie cu mult mai importanta decit valoarea economica a textului clasic, daca el s-ar afla doar pe un pliant pe hirtie. Copierea ilegala a textului (chiar din 3 fraze) de catre concurenta poate sa aduce prejudicii insemnate site-ului respectiv.

Ca atare - la discutarea unui asemenea caz de pe Internet intr-o instanta de judecata , trebuie explicat (dovedit) si valoarea textului din acest (foarte nou!) punct de vedere. Iar instanta trebuie sa aprecieze situatia de fapt tinind cont si de acest aspect.
Probabil ca aceasta situatie are importanta in special in cazul magazinelor online sau altor site-uri care vind direct produse si servicii.

In situatia in care nu aveti incredere intr-un judecator roman ca ar intelege acest lucru, puteti sa faceti o plingere direct catre Google bazandu-va pe legea americana (DMCA) Vezi detalii pe Google si pe alte situri.
In acest caz va recomand sa considerati extrem de bine cazul dvs. concret, o plingere neintemeiata suficient sau corect, putind ajunge pe site-ul de exemple proaste de utilizare a DMCA care impiedica libertatea de exprimare.

1 2 3 4 ...5 ... 7 ...9 10

Blog juridic al lui Bogdan Manolea cu informatii referitoare la legislatie, jurisprudenta, articole si stiri legate de domeniul Dreptului Tehnologiei Informatiei din Romania si strainatate.

Subscrie la acest blog pentru a primi actualizarile prin e-mail

Adresa de e-mail


Realizat de FeedBlitz

  XML Feeds

Search

February 2018
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
 << <   > >>
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28        

Multumesc

V-a fost util ceva de pe blog sau pe de site ?
De azi va permit sa imi lasati un multumesc
powered by b2evolution