« Motivarea deciziei CCR privind interceptările SRI – ce ar trebui să reținemNoul proiect de lege privind securitatea cibernetică și principiile care lipsesc »

Despre cum CCR nu impiedica nicio lupta anticoruptie, dar ar trebuie sa ne puna sa ne gandim care sunt bazele legale corecte a unui sistem de interceptari

04/03/16

Permalink 14:46:00, by bogdan, 995 words   Romanian (RO)
Categories: Stiri - Romania, Pareri personale, Jurisprudenta, Viata privata

Despre cum CCR nu impiedica nicio lupta anticoruptie, dar ar trebuie sa ne puna sa ne gandim care sunt bazele legale corecte a unui sistem de interceptari

În ultimele săptămâni a început sa abunde presa de relatări catastrofice legate de inerentul final al luptei anticorupție, pentru că SRI nu va mai putea face interceptări - cum zice decizia Curții Constituționale a României (CCR) anunțată pe 16.02.2016, despre care am mai scris.

De la scenarita intereselor ascunse ale membrilor CCR (relevată de jurnalistul economic Moise Guran) la informații concrete de la SRI care a început să raspundă dintr-o dată la cereri pe legea 544 și care afirmă că “atingerea standardului actual de performanta si de eficienta s-ar putea realiza in aproximativ 8 - 10 ani” până la o poziție nuanțată a lui Dan Tapalagă care concluzionează că “Serviciul Roman de Informatii nu pierde chiar atat de mutl pe cat pretind unii comentatori” s-a împărțit întreaga societate românească care așteaptă cu sufletul la gură motivația CCR:

  • fie va fi pro-DNA, pro-SRI, pro luptă anticorupție și să lase SRI-ul să mai facă interceptările esențiale pentru această luptă acerbă;
  • fie va fi pro-corupție, pro-Antena76, pro-Băsescu (?!!?), conservatoare și va zice că SRI nu poate să mai facă acele interceptări.

Îmi permit să risc a fi aruncat nemilos într-una din cele 2 categorii și să adresez 2 întrebări retorice, pe care eu le consider normale, dar care cu siguranța că ar trebui să atraga un titlu de genul “dezvăluiri uluitoare".

1. Și dacă judecătorii CCR pur si simplu își fac treaba corect, conform legilor și propriei conștiințe?

Judecătorii CCR sunt puși acolo nu să fie pro sau anti-corupție, ci să vegheze la echilibrul puterilor în stat și la respectarea Constituției. Să fim siguri că prin OUG nu se schimbă chestiuni care ne afectează drepturile fundamentale. Că statul nu poate dea mâine o lege prin care toți să fim puși la amprentare, chiar daca tot Parlamentul e de acord.

Așa cum am mai zis - decizia din 16.02 -este în trendul CCR de a considera neconstituționale acele dispoziții care sunt prea vagi și pot afecta drepturile fundamentale:

De la „ameninţări la adresa securităţii naţionale” și “pot avea” din Decizia 1258/2009 (Legea 298/2009 privind păstrarea datelor de trafic) până la “datele deţinute, relevante în contextul solicitării” din propunerea de lege privind securitatea cibernetică – Decizia 15/2015, CCR este constantă în a preciza că vor fi declarate neconstituționale acele dispoziții care “nu au un caracter precis şi previzibil.”

De altfel o altă decizie din 3 martie a CCR demontează o altă petardă - că decizia din 16.02 va revoluționa toate dosarele anticoruptie deja soluționate. Cum explică av. Dan Mihai:

Prin decizia din 3 martie 2016, Curtea Constituţională elimină posibilitatea unui şir kilometric de revizuiri ale unor hotărâri de condamnare pe motiv că interceptările efectuate prin SRI s-au bazat pe un text declarat neconstituţional. (…) decizia Curţii Constituţionale din 3 martie 2016 poate fi considerată ca fiind nu numai una justificată din punct de vedere tehnic/constituţional, ci şi ca una normală, corectă şi echitabilă. Chiar înţeleaptă.

Ca atare în loc să facem presiuni asupra judecătorilor CCR prin presă (care erau infierate de aceiași jurnaliști în alte contexte acum câțiva ani), ar fi bine să așteptăm liniștiți și cuminți motivarea - că lumea nu se termină aici - și apoi să trecem la întrebarea numărul 2:

2. Și dacă ar trebui să discutăm de fapt despre cum să avem un sistem legal de interceptări, care să treacă orice test de drepturi fundamentale (al CCR sau CEDO sau poate CEJ)?

Explicam acum 2 săptămâni:

în acest domeniu în România elefantul din cameră este de fapt modul de realizare a interceptăriilor. Un sistem care permite, dpdv tehnic, “accesul direct și nerestricționat la toate comunicațiile mobile” ale tuturor utilizatorilor este foarte probabil neconstituțional, câtă vreme nu are garanții adecvate. Iar cazul Zakharov vs Rusia a Marii Camere CEDO din decembrie 2015 este extrem de clar în acest sens. Singura diferență majoră dintre Rusia și România (sau ceea ce presupunem despre interceptările din România) este că în Rusia era clar că se poate face interceptarea fără mandat judecătoresc.

Știm din sursele publice (Decizia CSAT din 25 martie 2008, clasificata, Decizia nr. 258/2008 a ANCOM, Raportul Vodafone de Transparența) că practic operatorii telecom trebuie să pună la dispoziția SRI echipamentele de interceptare (black box). Asta înseamnă ca operatorul nu știe cănd, cum si ce se înregistrează. Doar SRI știe. (și ne dă niște cifre într-un raport anual - aproape 45 000 de interceptări pe an). Si pe SRI cine îl verifică?

Din punctul meu de vedere faptul că în loc de SRI va avea acces altcineva (DNA sau o nouă autoriatte de interceptări) la acele black box-uri, este o problemă secundară fața de problema primordială pe care ar trebui să ne-o punem fața de acest sistem:

Care sunt garanțille tehnice și juridice că acest sistemul de interceptări nu este abuzat? (de oricine - SRI, DNA, un angajat nemuițimit, operator, un terț din afară, producătorul echipamentului)

Garanțiile tehnice ar putea să fie un audit anual extern și independent, cu un rezultat public, care să verifice că chiar s-au făcut doar 45 000 de interceptări. Că tehnic era imposibil să se facă mai multe. Că există loguri de acces clare și justitificate. Că în niciun caz nu s-a inregistrat o persoană după ce i-a expirat mandatul. etc.

Garanțiile juridice ar putea să fie legate pe de o parte de mandatele judecătorești date penrtu interceptare - că fiecare interceptarea este legată de un mandat anume precizat pt o persoană identificată sau indentificabilă, că sistemul de mandat este un control eficient (sunt aprobate peste 95% din cereri?), care este sistemul instituțional de control au autoritătii? este acesta eficace? (vezi detalii in raport Comisia de la Veneția și în raport FRA) Poate o persoană care se consideră interceptată ilegal să afle dacă are dreptate sau nu? Sunt persoanele interceptate informate de acest fapt, dacă nu s-a început urmărirea penală (art 145 CPP)? Căte cazuri au fost de acest gen? etc.

Concluzie

Până când nu avem o discuție serioasă pe aceste întrebări, vom avea foarte probabil alte decizii punctuale ale CCR sau CEDO (pe care unii le vor bănui cu siguranța de parti-pris-uri) fără să ne gândim că problema e in curtea noastră și nu se rezolvă rapid cu un OUG. Evident, asta dacă se dorește punerea pe baze legale solide a sistemului de interceptări…

Trackback address for this post

Trackback URL (right click and copy shortcut/link location)

2 comments

Comment from: Teodor [Visitor]
*****
TeodorApropos de sursele publice, m-am uitat la Vodafone, apropos de statistici, si zice asa:

"The legal position is unclear regarding whether or not it would be lawful for Vodafone to disclose statistics related to agency and authority communications data demands.
[...]
We have asked the authorities for guidance however, we have not yet received a reply. We will update this section of the report in future if further information becomes available."

Deci nici macar nu pot spune "am primit 100 de cereri", cum spun companiile americane, de pilda.
06/03/16 @ 09:47
Comment from: bogdan [Member]
bogdanBingo! :-)
11/03/16 @ 12:26
Blog juridic al lui Bogdan Manolea cu informatii referitoare la legislatie, jurisprudenta, articole si stiri legate de domeniul Dreptului Tehnologiei Informatiei din Romania si strainatate.

Subscrie la acest blog pentru a primi actualizarile prin e-mail

Adresa de e-mail


Realizat de FeedBlitz

XML Feeds

Search

July 2016
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
 << <   > >>
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31

Multumesc

V-a fost util ceva de pe blog sau pe de site ?
De azi va permit sa imi lasati un multumesc

Licenta Creative Commons BY-SA 3.0 Romania

Licenţa Creative Commons
Blogul Legi-internet.ro de Bogdan Manolea este licenţiat printr-o Licenţă Creative Commons Atribuire - Distribuire-în-condiţii-identice 3.0 România .

Who's Online?

  • Guest Users: 0
powered by b2evolution