Category: "Societate"

In Memoriam, Tony Judt (1948-2010)

August 30th, 2010

 On dying: The meaning of our life … is only incorporated in the way other people feel about us. Once I die, my life will acquire meaning in the way they see whatever it is I did, for them, for the world, the people I’ve known. Tony Judt, New York magazine, 7 March

Long time, no see, dar acesta este un lucru care merita amintit.

Cautind recent ca de obicei altceva pe net,am dat de vestea plecarii dintre noi a lui Tony Judt. Desi stiam ca sufera de boala lui Lou Gehring, vestea asta mi-a provocat o pauza de respiratie, urmata de o mare, enorma tristete. Habar nu am cit de cunoscut este la momentul acesta Judt in Romania (apartine unei scoli excelente de istorici englezi ai ultimelor decade, presupun mai putin cunoscuti la noi, dar nu mai putini importanti, la nivel intelectual si mondial, din cauza lor necunoasterii in Romania), desi a scris despre tara noastra, si are prieteni aici.

Cert este insa ca Judt era unul dintre foarte putinii intelectuali publici din vremurile acestea triste care nu doar ca avea curaj, dar si stia despre ce vorbeste. [Si pur si simplu gaseai in scrierile sale o directie clara intelectuala a “intregii paduri", a directiei in care se indreapta sau nu se indreapta societatea, pe care din pacate nu o prea gasesti in scrierile altor oameni, desi aparent multi se ocupa sa scrie despre aceleasi lucruri despre care a scris Judt.] Din pacate, vremurile fiind atit de confuze, si oamenii fiind cum sint, asemenea inalte calitati legate de intelect si de curaj sint enorm de rare, si cu atit mai mare pierderea lui Judt, care era dotat din belsug cu amindoua. Cind pleaca dintre noi un mare intelectual, care nu are doar un superb intelect ci si curaj, parca simt nu doar ca acea comunitate intelectuala universala careia ii apartinem e diminuata, dar ma simt eu insumi imputinat.

Dumnezeu sa il odihneasca! Ca de obicei, a fost o onoare si un privilegiu sa fiu macar putin contemporan cu Judt. Ad lucem, ave atque vale !


P.S. Una dintre capodoperele sale, Postwar,o istorie a europei dupa 1945 (la care am facut referire in trecut) a fost tradusa la polirom cred, recent, si daca aveti vreo 80 de lei (sau mai putin, nu mai stiu exact) o puteti citi. De asemenea, alte 2 carti ale lui Judt au fost traduse in romana.

Pentru cei cu acces la limba engleza, new york review of books si acum blogosfera, sint bune starting point pentru cel putin citeva dintre eseurile sale superbe. Aici un filmulet despre Tony Judt.

De ce nu comentez (mai des) despre circul politc romanesc, si de ce nu cred ca cineva ne vrea acasa

March 6th, 2007

Link: http://lird.blogspot.com/2007/03/de-ce-nu-comentez-mai-des-circul.html

Ziua are un comentariu (red apple) aici care da apa la moara rezervelor pe care le am in legatura cu folosul comentariilor pe marginea circului de mai sus (consider comenatariile o pierdere de vreme). Citez extensiv:

Cei doi protagonisti ai scenei publice conflictuale nu fac decat sa incerce sa castige in raporturile de putere prin formule de atac si contrareactie. Politicile lor lipsesc cu desavarsire, programele si proiectele lipsesc la apelul pe unitate. Singurele lor idei despre politica sunt cele despre constructia raporturilor de putere in interiorul scenei publice, a clasei politice si a institutiilor. Fiecare dintre cei doi incearca sa stabileasca propriile reguli, fara sa le devoaleze pana la cap.Cu alte cuvinte, cei doi, si aparatele din jurul lor, se lupta pentru a castiga "Daciada" clasei politice, neuitandu-se la "poporul roman", desi il invoca, fiecare cu sensul propriu. In aceasta dezbatere poporul inseamna pentru Traian Basescu persoanele cu educatie si venit mediu si sub, iar pentru Tariceanu poporul inseamna "popolani grassi", adica cei satui care vor mai mult. Fireste ca voturile celor saraci sunt mai multe, dar acestia isi iau salariile din mana celor satui sau din mana statului...

Programele, proiectele, banii europeni pot produce un impact mult mai trainic si mai eficient in privinta publicului celor doi decat jocul banal al luptei corp la corp. Tariceanu si Basescu nu au vorbit de doi ani nimic despre saracie si saracii Romaniei. Si, mai ales, nu au facut nimic. Nu au vorbit nimic despre locul pe care il construiesc Romaniei in UE, despre avantajele competitive si despre modul in care le putem fructifica, despre proiectele de modernizare a satelor, educatiei, sistemului social. In schimb, au vorbit despre suspendare, vot uninominal, biletele.Fondul de idei pus in joc devine din ce in ce mai sarac si duhnind a improvizatie de trupa de artisti amatori...

Iar politicienii si consilierii lor, pusi pe dorinta de a obtine resurse din ce in ce mai mari, nu fac decat sa escaladeze un conflict care le justifica activitatea si existenta.

In alte cuvinte,lipsei de seriozitate a clasei politice romanesti nu poti raspunde decit cu lipsa de interes, sau, in rarele situatii cind se merita aceasta, cu o punere instantanee la colt, prin analiza logica si demonstrarea lipsei totale de consistenta a "opiniilor" politicienilor.....

Astfel, chiar daca ceva de genul acesta ar fi de interes pentru mine, "intuitia" si o minimum de "analiza" a lucrurilor care se amintesc in acel articol imi spun ca totul nu este decit alt balon de sapun al governantilor, ceva "extrem de short" in raport cu o "politica publica" a carei discutare ar valoara timpul pe care il implica.

Totusi, fratilor din comitie, govern ori politica, in ce domenii credeti voi ca ati dori sa ii aduceti inapoi pe cei emigrati?
Ati facut vreo analiza economica ca sa puteti prezenta un tabel comparativ cu avantajele si dezavantajele masurilor pe care ati dori sa le adoptati?
Vad ca vorbiti despre constructii (unde probabil exista un lobby al patronatelor, disperate ca "fraierii" au plecat deja la "produs" prin alte parti, refuzind cu inversunare "marile salarii" oferite de patronii romani)...chiar credeti ca puteti oferi in acel domeniu salarii oamenilor care sa se aproprie de cele din vest? Chiar ati facut vreo analiza a domeniului, ca sa vedeti daca obtineti prin scutirile de taxe pe care le veti acorda patronilor (presupun ca din altceva nu se poate obtine vreo marire salariala, nu?) spin-off-ul care voi credeti ca va urma automat? Chiar v-ati gindit ca un tva de 20% pe locuinte noi, pasat pe umerii consumatorilor este pur si simplu imbecil si are efecte daunatoare, ca sa spun asa unui booming in constructii (poate va uitati si la asa zisii promotori ai free markets si globalizarii, Anglia ori Statele Unite, si vedeti cite subsidii exista de fapt pentru dobindirea primei case, si cum statul incurajeaza, nu descurajeaza acesta dobindire)...
Acuma strict din punctul de vedere al celor emigrati, vad ca vorbiti doar de salarii, si nu si de eventuale scutiri de taxe pe care le-ati acorda celor care s-ar repatria....oare chiar credeti ca cei care au lucrat in vest ar fi interesati doar de salariu (pe care nu prea cred ca Romania va putea sa il aduca in linie cu cel din alte parti- desi produsele pe care le cumperi in Romania sint mai scumpe ca in alte parti- cel putin nu pina Romania nu are o viziune clara a ce fel de producator vrea sa devina in economia mondiala si devine si leader pe domeniile in care si-a propus sa devina leader), ori mai degraba ar fi interesati sa isi deschida afacerea proprie, fiind prea satui de munca la altul si pentru altul pe meleaguri straine ca sa o mai re-inceapa in Romania. Poate va ginditi totusi ca oamenii acestia ar putea fi generatia aceea de antrepenori ai Romaniei care sa umple golul intre marii bogatasi (hotii si lorzii tranzitiei) si restul de 90% din populatie format din saracimea Romaniei, acea clasa de mijloc care ne-ar desparti totusi de tarile lui "padre" si "padrino" din America Latina de care ne asemanam atit de mult, tari unde promisiunile "globalismului" au esuat complet in decada (si mai mult de) jumatate pe care am incheiat-o, si unde singura speranta a oamenilor e sa scape cit mai repede in tara lui gringo din "el norte" unde va fi mereu un veceu de spalat si o rosie de cules, pe pret (al muncii) un pic mai mare decit anul de munca in tara lui padre si padrino....

Dar poate ca nu ar fi rau, ca sa va puteti gindi la toate astea sa faceti un tur de 2-3 luni la cules de capsuni in Spania, ori de altceva prin Italia (si sincer sa fiu, as impune un asemenea termen de "reflectie" tuturor celor care ar face parte din comitia de mai sus). In felul asta oamenii ar fi mai putin predispusi pentru intrigi politice si pierderea de vreme si "cocleala" caracteristica politicanului roman, ar intelege mai bine dinamica lui "provide for my family" care functioneaza la amaritul emigrat in vest, si ar intelege si mai bine ce ar urmari oamenii care ar dori repatrierea.... In alte conditii, toata comitzia si dezbaterile ei nu vor fi decit o alta buna ocazie de a toca fara folos banul public, pentru "beneficiul" buzunarului vreunui alt idiot de guvern si de stat, beneficiar al tranzitiei.

Poti concedia usor un avocat cu un blog celebru?

July 31st, 2006

In continuarea (oarecum) a discutiei de aici mi-am permis sa pun intrebarea de mai sus (care ,lato sensu,este o variatie a aceleiasi intrebari fundamentale: care este impactul blogging-ului asupra lumii legale?).

Sincer sa fiu, as fi tentat sa raspund la intrebare prin: cred ca nu!

Dar o istorie recenta care a izbucnit pe blogosfera si mi-a "inspirat" titlul de mai sus, cred ca merita unul doua comentarii, desi in Romania nu avem la ora actuala decit vreo citeva bloguri (vreo 10 cred ca cunosc eu) "juridice" (printre care si cel pe care il cititi acum), ori, in alte cuvinte, situatia blogosferei romanesti nu se aseamna prea mult cu cea a blogosferei unde s-a petrecut istoria.

Dar in sfirsit, despre ce e vorba?

Denise Howell (profil aici) un avocat de IP si autoarea unuia dintre cele mai "timpurii" si populare bloguri "tinute"de un avocat american, Bag and Baggage , inventatoarea termenului "blawg" si unul dintre pionerii podcastingului pentru avocati a fost concediata de firma la care lucra, din cauza ca alegind sa fie mama, nu a mai putut lucra decit part-time la firma respectiva.

Acuma probabil ca unii stiu ca spre deosebire de Mures, unde poti deveni din procuror judecator si inapoi procuror invocind faptul ca nu ai stiut ca e atit de munca si ca vrei sa iti cresti copiii, in LA, si la marile firme de avocatura de acolo femeile cu copii sint "mai putin tolerate" de "cultura" "profitului" de la fata locului, ori mai bine spus, sint de-a dreptul discriminate, oricit de inteligente si de bune "litigators" ar fi.

Pe de alta parte, cel putin pina acum, multe dintre aceste discriminari si drame se petreceau in spatele "usilor inchise"; firmele discriminau cum doreau, fara prea mare teama ca lucrurile s-ar putea afla (decit eventual de catre cei care ar fi avut legaturi cu persoanele discriminate) ori ca discriminarea ar putea cumva afecta prestigiul ori reputatia proiectata de firma in afara.

Impresia mea insa, este ca daca aceasta a fost cazul in trecut, acum lucrurile s-au schimbat, in special cind este vorba despre oameni atit de "vizibili" (mai "vizibili" decit firma lor) precum Denise Howell. Ca lucrurile stau chiar asa pare sa fie si opinia lui Robert Ambrogi de aici, care ridica o serie de intrebari interesante:

-Oare intelege ceva firma Denisei despre blogging?(culmea este ca firma se ocupa cu IP); Exista cineva in acea firma care poate evalua si valoriza proemineta internationala a Denisei ? S-a gindit cineva din acea firma despre imensa publicitate negativa pe care aceasta "mutare" a firmei o va asigura? A anticipat acea firma, ori a dat vreo valoare oarecare reactiei bloggerilor? A inteles cumva firma marketingul pozitiv adus de Denise prin blogul sau si potentialul marketing negativ adus de concediere? Ii pasa in vreun fel acelei firme de mesajul pe care il transmite clientilor implicati in tehnologii avansate, media ori industrii similar" leading-edge"? Ce ne spune concedierea despre sensul firmei in legatura cu valoarea de PR si marketing a blogging-ului? samd(o reactie a blogosferei tot pe blogul sau, aici). In sfirsit, Ernie (autorul unui alt blog lar citit) are citeva comentarii despre aceasta in blogul sau, aici.

Cu ani in urma, aveam obiceiul ca in "procedura" de acceptare a reprezentarii unui nou client, sa pun mina pe telefon si sa intreb in dreapta si in stinga, colegii mei, despre acel client. Regula generala era ca la al "7-lea grad de separatie" (prietenul, prietenului, prietenei, prietenului, etc) dadeam peste cineva care avusese o experienta cu acel prospectiv client si imi putea furniza citeva informatii despre aceasta. O alta regula de aur(pentru client) era ca nu puteai fi "mother fucker" cu un avocat decit o singura data. Pe urma aveai toate sansele sa se "afle" si sa nu mai gasesti alti amatori de "mother fuckerismul" tau.

Cu un avocat blogger, cred ca lucrurile sint multiplicate de 99 x99 de ori, si nimeni nu mai are de dat telefoane, intrucit lucrurile sint in "domeniul public", ca sa spun asa...

Si eu sint foarte curios cum va "scoate bazmaua" firma Denisei.

"Cresterea Copyright-ului" din 1976

May 29th, 2006

Link: http://tinyurl.com/k5g3a

Omkar Muralidharan are un articol in Stanford Review, aici, despre cresterea "protectiei oferita de copyright"(as fi tentat sa spun) in Statele Unite, incepind cu 1976,in care face o repetare utila a marilor momente (legale) ale bataliei pentru copyright din ce in ce mai extins. Totusi, in locul lui as spune si mai clar ca "it's all about money" si "noua ordine" a oligarhiilor, legata doar de bani...nu de idei.

Egalitatea si Noua Ordine Globala

May 20th, 2006

Un pic mai tirziu, dar mai bine mai tirziu decit niciodata, nu(?), anunt si eu conferinta care a avut loc la Kennedy School (Harvard) despre Egalitate si Noua Ordine Globala. O lista a vorbitorilor, si articolele prezentate la conferinta pot fi gasite aici.

Primavara patimirii noastre (de dinainte de UE),ori despre viitorul "instalatorului romanesc"

May 13th, 2006

Citesc nebuniile de aici, aici, aici (cu uite data, nu e data, cum facem sa ne avansam "agenda"politica de la intern functie de o decizie ori alta), si ma crucesc ca tot romanu'(a cita oara?). Sincer sa fiu, nu pot spune ca nu inteleg ezitarile comisiei. La urma, urmei, Romania, desi a inceput mai devreme negocierile decit multe dintre tarile ex-comuniste admise in "primul pluton", nu isi datoreaza decit incapacitatii celor care au guvernat-o terminarea acestora in coada plutonului de alergatori si aminarea intrarii cu 2 ori 3 ani, functie de circumstante si de dovezile pe care le da, ca a reusit sa inteleaga imperativul creeari unei administratii independente de politic, care sa faca Romania "guvernabila". La urma, urmei, inconstienta diferitilor politicieni ocupati cu "entegrarea" ne-a facut sa nu negociem dur, ca polonezii, si sa trecem la "pachet" (adica mai usor) cu "primul val" , ci sa "negociem " in dodii (noi ne facem ca sintem de acord cu ei, dar facem ce vrem noi; oricum nu avem un plan si nu ne intereseaza sa "impementam" ce "negociem" prea tare...) si sa ajungem sa "primim" unda verde intr-un moment de "oboseala" Europeana si pronuntat "scepticism" la adresa proiectului European, in care atentia e sporita si exigentele sint mai crescute.

Dincolo de aceastea, insa, care e miza integrarii pentru noi? Ce putem astepta noi de la ea?

Personal, cred ca Ilie Serbanescu are dreptate in comentariile postate acum vreo 2 saptamini in "22" sub titlul: Mecanismul extinderii va functiona din plin, din care citam:

"Apropierea aderarii la UE, dublata de semnalele promitatoare venite de la Bruxelles ca aceasta se va produce fara amanari, infierbanteaza multe minti in randuile oficialitatilor de la Bucuresti. Perspectiva sacilor in caruta UE pare ca induce la multi simtamantul ca ocazia nu ar putea fi pierduta pentru a mai contabiliza ceva capital politic - ceea ce este absolut normal -, dar si ca lungul propriului nas n-ar mai trebui chiar atat de scrupulos pastrat. A-ti cunoaste lungul nasului este o virtute, care poate fi insa lesne pierduta in momente cruciale de bun augur. Si aderarea la UE este, fara indoiala, un moment crucial in istoria Romaniei, in care se poate usor sa-ti pierzi echilibrul considerandu-te mai breaz decat esti.
Proiectii ametitoare despre Romania membra a UE sunt, desigur, posibile, dar nu sunt dezirabile. Pentru ca nu folosesc la nimic si, oricum, nu la promovarea schimbarilor pe care este de presupus ca le va antrena, mai devreme sau mai tarziu, apartenenta la clubul european.
Romania nu poate deveni o tara ca o floare nici peste noapte si nici chiar pe termen mediu, pentru ca are handicapuri istorice de depasit si pentru ca, fata de membrii vechi ai UE, are decalaje, tot istorice, de recuperat.
Si nu trebuie uitat ca, in conditiile apartenentei la UE, mai intai vor aparea costurile si mai apoi beneficiile. Si, sa fim constienti, exista atatea costuri legate direct de buzunarele oamenilor si de nivelul lor de viata, cum sunt alinierea la preturile din UE sau conformarea la costisitoarele norme de mediu, de calitate si de protectie a consumatorului.
De asemenea, n-ar trebui cumva sa ne amagim in legatura cu potentialul pe care Romania l-ar avea si pe care abia apartenenta la UE l-ar descatusa, in sfarsit, dupa decenii de asteptari. ....

De fapt.... Romania nu prea are ce resurse sa puna pe masa UE: nici resurse minerale (energetice sau pentru destinatii industriale), nici alte resurse naturale, in cazul carora pentru a le face evidentiabile este nevoie de o infrastructura care cere zeci de miliarde de euro si zeci de ani. Nici situatia in ce priveste forta de munca "bine pregatita si ieftina" nu va mai sta prea mult asa, si nu atat pentru ca, salariile crescand si ele, nu va mai fi la fel de ieftina, cat mai ales pentru ca dezastrul din sistemul de invatamant romanesc si absenta alocatiilor corespunzatoare in domeniu isi vor spune chiar curand cuvantul si forta de munca nu va mai fi la fel de bine pregatita.

Si este greu de spus daca va fi un avantaj pentru romani - si, mai precis, pentru care din ei - faptul ca, pentru a prelua expresia d-nei Vass, "Romania este acum un activ subevaluat sau o valoare nedescoperita", deoarece iesirea din subevaluare, odata cu apartenenta la clubul european si descoperirea ei de catre straini, va insemna de fapt o crestere severa a preturilor terenurilor si activelor, ceea ce ii va imbogati pe unii, cel mai probabil putini, dar ii va saraci pe cei multi, totodata scotandu-i, din pacate, din jocul industrial pe foarte numerosi dintre intreprinzatorii romani in favoarea celor straini.

..... cateva paliere pe care se va manifesta in principal prezenta Romaniei in UE: furnizor de forta de munca, dar si recipient de bani din munca in strainatate; importator net de produse si servicii din restul UE, exporturile nereusind sa echilibreze importurile masive pe relatia comunitara; recipient de fonduri europene, dar si sursa de profituri; zona cu competitivitate mai slaba, dar cu piata in crestere, valorificata de zonele cu competitivitate ridicata din UE. Deci, intr-un fel, o translare, pentru ani buni de aici inainte, a situatiei in parametri care s-au configurat inca de acum. Romania va fi o adevarata placa turnanta pentru mecanismul extinderii UE, care consta in pomparea de bani in tarile mai slab dezvoltate pentru ca acestea sa poata cumpara produsele si serviciile din tarile dezvoltate ale Uniunii, scotandu-le astfel pe acestea din urma din saturatia pietei si, deci, din tendintele de stagnare.

Nu vom putea mai mult, nici nu vom fi mai mult! Probabil, pentru multi ani de aici incolo, Romania va fi si geografic, si material la periferia UE. Singurul ei avantaj real este ca drumul si podurile economice spre Est vor trece pentru vestici prin Romania! "

Personal, cred ca Romania, neavind prea mult ce exporta si avind "cultura muncii" pe care o are va fi un exportator net doar de forta de munca slab calificata, ca si pina acum (va exporta si ceva forta de munca mai bine calificata, dar in optica mea, potentialul crearii acestei forte de munca in Ro este totusi limitat). Iar din acest punct de vedere, poate nu ar fi rau de inteles ce ii asteapta pe romani, avind in vedere cele prin care trec altii deja (care au inceput exportul de astfel de forta de munca mai devreme), si modul cum sint vazuti cei apartinind acestei categorii de cei din tarile de destinatie ale "exportului". Astfel ca vom trimite la experienta "engleza" a polonezilor, astfel cum este ea vazuta de un englez traitor timp de citeva luni printre "instalatorii polonezi" din Londra: Down and Out in Poland and London. Caveat emptor!

Despre politici "anticoruptie", politicieni, populisti si Uniune(a) Europeana

May 7th, 2006

Link: http://www.revista22.ro/

Revista 22 are, ca de obicei, citeva (excelente) comentarii despre cui "deservesc" politicile anticoruptie promovate de Ministerul Justitiei, si furia populistilor provocata de aceste politici, si impotrivirea lor.

Din cuprins...

-Comentariul Rodicai Palade intitulat: Politicieni, cand doriti sa scapati de Monica Macovei? , in care domnia sa observa ca:

Dupa datina locului, pe langa averi (sau tocmai datorita lor), baronii mai au si un cuvant greu de spus in politica.

Un interviu cu Monica Macovei sub titlul:Trebuie sa pazim cu incapatanare ce am obtinut pana acum , in care aceasta rasunde la intrebarea :Ce sansa are lupta impotriva coruptiei daca proiectele de lege in materie sunt blocate in parlament? astfel (citam):
Este ingreunata. In plus, in cele mai multe cazuri, daca va uitati cu atentie din ce cauza au picat aceste proiecte in parlament, nu vedeti nici o motivare. Nu s-au invocat nereguli de fond, pur si simplu nu au votat sau nu a fost cvorum. Cand a picat Ordonanta de Urgenta privind infiintarea DNA in Senat, nimeni nu a luat cuvantul sa spuna ce nu-i place la acest proiect. Nu s-a discutat nimic. Ulterior au venit cu obiectii, care pareau mai degraba sa justifice votul negativ sau absenta de la sedinta. Mie imi este foarte clar ce am de facut, ca initiator, ca lupta impotriva coruptiei sa aiba sanse de reusita. Nu am niciodata pretentia ca proiectele sunt perfecte, ci intotdeauna am fost dispusa la dialog. Dar trebuie ca acest dialog sa aiba loc. Trebuie ca cei care nu voteaza o lege sa si spuna de ce o fac, sa discutam.

-Seria de intebari puse de Maria Bercea citorva comentatori politici, sub titlul: Cine si de ce franeaza lupta cu coruptia . Citam din raspunsuri:

Cristian Ghinea

Intrebarea 1)- De ce credeti ca s-au acumulat nemultumiri fata de Monica Macovei, formulate atat de premier, cat si de liderii UDMR, totul in contextul in care presedintele Basescu a respins propunerea facuta de ea pentru procurorul sef al parchetelor militare?

Din raspunsul d-lui Ghinea:
Monica Macovei vine de pe alta planeta, e din alta lume pentru ei. Pentru ei, anticoruptia e o chestie de negocieri si de pret: pe cine mai agatam saptamana asta, ce pion sau tura mai sacrificam sa aratam la UE ca muncim?
Intr-o viata politica in care totul se negociaza si are un pret, Monica Macovei a venit cu o logica de gospodina care isi sufleca manecile si face ce trebuie facut. Asta i-a derutat total, pentru ca in logica Macovei sunt total depasiti de situatie. S-a facut Agentia de Control al Averilor, pe care guvernul (nu Macovei personal) a promis-o la UE din septembrie? Nu s-a facut. De ce? Pentru ca vicepremierul de la UDMR a sabotat proiectul. Nu ai ce negocia aici, e ca un adevar stiintific. Nu s-a facut din aceasta cauza, asa cum hartia de turnesol se coloreaza ca urmare a unei reactii chimice. In acest context, as intoarce intrebarea dvs.: de ce s-a suparat Macovei pe UDMR? A avut dreptate sa se supere? Evident ca da. Au sabotat pe banda proiectele legislative trecute prin guvern. De ce? Putem sa banuim doua cauze:
1) Pentru ca oligarhia maghiara a profitat de nevoia pacii interetnice pentru a se imbogati. Trebuie sa spunem asta raspicat: Verestoy Attila domina politica, afacerile si presa din judetul sau, cam cum domina Marian Oprisan Vrancea pe vremea guvernului PSD. Si nu e singurul de acest fel. Kelemen Hunor - un fel de om scos la inaintare de Verestoy in diverse afaceri (vezi articolul din EVZ Presa de limba maghiara scrie cum canta Verestoy din 4 aprilie) si un fel de Vanghelie al UDMR - a spus "daca Macovei era treaza", ceea ce arata o imensa marlanie. Marginalizandu-si prin mijloace administrativ-legale concurenta, prezentandu-se ca singura sansa de a avea maghiari moderati cu care sa negociem, UDMR reproduce treptat-treptat toata hotia si mojicia politicii de la Bucuresti. Macovei ar trebui sprijinita acum de societatea civila maghiara, satula sa aleaga intre corupti si radicali.

Intrebarea(intrebarile) 2. Credeti ca misiunea Monicai Macovei s-a incheiat odata cu obtinerea unui raport favorabil din partea Comisiei Europene? A fost utilizata credibilitatea ei doar pentru o imagine pozitiva a tarii in afara?

Raspunsul d-lui Ghinesa:
Din pacate pentru politicienii români, raspunsul la prima intrebare e "nu". Macovei a ajuns un fel de Gorbaciov al Romaniei, fiind sprijinita mai mult din afara decat dinauntru. Comisia Europeana e sprijinul sau politic, asta rezulta clar din toate declaratiile de la Bruxelles (Frattini spunea acum doua zile ca Romania datoreaza foarte mult ministrului Justitiei). De ce o sustine Comisia, neoficial, atat de puternic? Pentru ca Macovei, cu logica de gospodina care face ce spune, a aratat acolo ca e mai buna decat ministrii trecuti care veneau cu gargara, promiteau mult si nu faceau nimic, apoi incercau sa negocieze. Si cum s-a decis deja ca monitorizarea Romaniei va continua 3 ani dupa 2007, s-ar zice ca mai e nevoie de Macovei.
Raspunsul la a doua intrebare este "Da, din pacate".
Aici as sublinia pozitia ambigua a presedintelui Basescu, care are aerul ca s-a plictisit de aerele de oengista dura ale ministrului. Respingerea propunerii pentru parchetele militare, fara nici un fel de justificare (practic, omul ala e condamnat fara sa stie de ce, doar pentru ca fata sa nu place la CSM). Basescu e mai degraba rece cu Daniel Morar, care a initiat cele cateva cazuri care salveaza Romania in monitorizarea Comisiei, in schimb isi manifesta amorul fata de Botos. Si daca Parchetul functiona prost pe vremea PSD, as paria ca seful Parchetului din acea vreme avea si el o contributie la asta. Fata de Macovei, Basescu da acum semnalul ca "fiecare e pe cont propriu" si asta nu e bine, cata vreme numirea Monicai Macovei acolo i se datoreaza in intregime. Mentinerea sa in functie ar face mai multe impotriva "sistemului ticalosit" decat toate declaratiile presedintelui. Aceasta va fi hartia de turnesol pentru Traian Basescu si vom vedea daca e doar un alt politician care tine cont de oferta si de pret sau chiar vorbeste serios.

Cristian Pirvulescu

-Intrebarea 1. De ce credeti ca s-au acumulat nemultumiri fata de Monica Macovei, formulate atat de premier, cat si de liderii UDMR, totul in contextul in care presedintele Basescu a respins propunerea facuta de ea pentru procurorul sef al parchetelor militare?

Din raspunsul dlui Pirvulescu.

Campaniile anti-Macovei sunt ciclice. Ele urmaresc compromiterea unui ministru incomod, pentru a usura debarcarea sa. Nimic nu a fost precupetit; atacurile din media au alternat cu cele politice, iar Curtea Constitutionala si CSM, apoi organizatiile "profesionale" ale magistratilor au dat dimensiunea conflictului. Si daca efectele publice au fost modeste, la nivel politic atacul combinat al opozitiei cu formatiunile majoritatii, mai putin PD, a fost permanent. Fara sprijinul opiniei publice si al Comisiei Europene, Macovei ar fi fost inlaturata de mult. Acuza, reiterata cu insistenta, accentueaza asupra relatiei tensionate a ministrului cu parlamentul. Monica Macovei este prezentata fie ca un personaj dictator, fie ca o persoana dificila, incapabila sa negocieze. Caci formatiunile parlamentare asta vor: sa negocieze conservarea sistemului. Pentru a justifica reactia, este reluata formula magica: Romania este o democratie parlamentara.
Intre democratie si oligarhie nu e decat un pas, iar partitocratia romaneasca nu isi poate ascunde natura oligarhica. Sub pavaza parlamentarismului, partitocratia striveste orice incercare de reforma. "Sistemul" se apara. In consecinta, masurile pentru combaterea coruptiei sunt stopate
.

Intrebarea 2. Credeti ca misiunea Monicai Macovei s-a incheiat odata cu obtinerea unui raport favorabil din partea Comisiei Europene? A fost utilizata credibilitatea ei doar pentru o imagine pozitiva a tarii in afara?

Din raspunsul dlui Pirvulescu:

Fara sprijin politic, ministrul Justitiei pare o victima sigura. Chiar daca tonul optimist al europenilor in privinta capacitatii Romaniei de a realiza reforma statului de drept i se datoreaza, politicienii vor sa o inlature. Se pregateste executia politica a intrusului. Dupa Raportul de monitorizare ar fi un moment oportun, cu ocazia primei remanieri. Planul se loveste insa de aproape sigura continuare a monitorizarii Romaniei si dupa aderare. In acest context, Franco Frattini, comisarul european pentru Justitie, declara intr-un recent interviu la BBC ca Romania a facut un progres imens datorita angajamentului ministrilor Justitiei si Internelor si e important ca reformele privind eradicarea coruptiei si independenta magistratilor sa continue. Si cum Comisia Europeana o sustine pe Macovei, solutia debarcarii nu este, pentru moment, fiabila.

Intrebarea 3. Cum apreciati lupta impotriva coruptiei, in contextul actualului blocaj legislativ?

Raspunsul d-lui Pirvulescu:

Lupta impotriva coruptiei a avut sustinerea opiniei publice si a UE. In situatiile dificile, precum in cazul blocarii DNA, UE a avut un rol important. In raportul misiunii de monitorizare din martie 2006, expertii europeni constatau fragilitatea sprijinului politic in lupta impotriva coruptiei. Probabil concluzia se va regasi si in Raportul de monitorizare din mai. Sub presiunea constanta a presei si opiniei publice romanesti, dublata de cea a Comisiei Europene si a grupurilor politice din Parlamentul European, din ce in ce mai active in Romania, lucrurile vor putea evolua. Partidele nu pot sa blocheze, ci doar sa limiteze impactul reformelor. Tactica lor este reactiva, chiar daca forta de care dispun ramane importanta. Echilibrul politic fragil, lupta pentru controlul puterii limiteaza efectul aliantelor transpartinice impotriva legilor si actiunilor anticoruptie. "Sistemul" va reactiona in continuare si, cum nimic nu se obtine fara confruntare, pentru fiecare masura anticoruptie se va da o lupta. Dar, fata de 2004, atat legislatia, cat si practica anticoruptie au progresat.

Sorin Ionita

Intrebarea 1. De ce credeti ca s-au acumulat nemultumiri fata de Monica Macovei, formulate atat de premier, cat si de liderii UDMR, totul in contextul in care presedintele Basescu a respins propunerea facuta de ea pentru procurorul sef al parchetelor militare?

Din raspunsul d-lui Ionita:

Nemultumirile nu au aparut acum, ele au fost acolo de la inceput, dar situatia a devenit dramatica din momentul in care s-a vazut ca Monica Macovei nu vrea sa ia piciorul de pe acceleratie dupa ce ni s-a spus ca ok, vom intra in UE in 2007. Si, mai ales, pentru ca majoritatea parlamentarilor (si ministrilor) sperau ca si aceasta ofensiva anticoruptie va fi la fel ca cele dinainte: promisiuni, strategii, eventual legi, dar nimic pus in practica. Or, acum exista amenintarea reala ca institutiile noi, precum DNA, chiar sa muste. Iar justitia sa devina chiar independenta de politic, ceea ce ar fi o noutate in istoria moderna a Romaniei.

Intrebarea 2. Credeti ca misiunea Monicai Macovei s-a incheiat odata cu obtinerea unui raport favorabil din partea Comisiei Europene? A fost utilizata credibilitatea ei doar pentru o imagine pozitiva a tarii in afara?

Raspunsul d-lui Ionita

Multi asa spera, ca asta sa fi fost targul: vine Monica si tine umbrela pana in mai-iunie 2006, ne baga astia in UE, pana atunci stam toti cu capul la fundul apei si ne tinem respiratia, iar cine cade pana atunci, asta e, pierderi colaterale, dar dupa aia gata cu gluma, liniste, ne vedem de afaceri ca inainte. Sincer, cred ca aceasta viziune tip Hrebenciuc-Verestoy asupra integrarii europene e un pic naiva si ca ce vor ei nu se va mai putea in viitor. Dar probabil si ei cred despre noi acelasi lucru, ca suntem naivi. Ramane sa vedem cine a avut dreptate.

Intrebarea 3. Cum apreciati lupta impotriva coruptiei, in contextul actualului blocaj legislativ?

Din raspunsul d-lui Ionita

Nu e blocaj legislativ, masina de vot merge. Ea s-a oprit doar pe tema anticoruptie. Adica s-a intrat in normal, in sensul ca anul 2005, cand s-a mai putut face cate ceva, a fost anormal.

Iosif Boda

Intrebarea 1 . De ce credeti ca s-au acumulat nemultumiri fata de Monica Macovei, formulate atat de premier, cat si de liderii UDMR, totul in contextul in care presedintele Basescu a respins propunerea facuta de ea pentru procurorul sef al parchetelor militare?

Din raspunsul dlui Boda:

Am senzatia ca Monica Macovei a cazut cumva... intre partide. Avand sustinerea PD, dar nefiind membra a acestui partid, ea nu are sau nu are intotdeauna "apararea politica" de care ar avea nevoie. Or, confruntarea in interiorul Coalitiei de guvernare si, mai ales, al Aliantei o transforma intr-o tinta de atac pe care ceilalti o considera mai expusa si mai vulnerabila. Succesele ei in reforma justitiei si in crearea cadrului institutional mai favorabil luptei impotriva coruptiei, recunoasterea pe care a dobandit-o de la forurile europene trezesc destule invidii, individuale si de partid.Nu este mai putin adevarat ca d-na Macovei nu tine cu dintii nici de functie si nici nu are o abilitate deosebita (sau nu este interesata sa-si foloseasca abilitatile) pentru a obtine si simpatia si acordul parlamentarilor pentru proiectele ei legislative.

Intrebarea 2. Credeti ca misiunea Monicai Macovei s-a incheiat odata cu obtinerea unui raport favorabil din partea Comisiei Europene? A fost utilizata credibilitatea ei doar pentru o imagine pozitiva a tarii in afara?

Raspunsul dlui Boda:

Nu stiu daca Monica Macovei a avut sau, mai degraba, si-a asumat o misiune. Cert este ca, sub ministeriatul domniei sale, initiativele sale legislative, reforma promovata de ea (ca, de altfel, si de ministrul Vasile Blaga) au cantarit greu la Bruxelles si au produs schimbari serioase in modul in care este Romania perceputa. Convingerea mea este ca d-na Macovei mai are destula treaba in guvernul Romaniei. Ar fi nevoie de un gest din partea PD, ca si a presedintelui tarii, pentru a reconfirma in forta sprijinul si increderea care i se acorda.
O formulare de genul "credibilitatea ei a fost utilizata pentru obtinerea unei imagini pozitive a Romaniei in afara" nu cred ca acopera realitatea. Monica Macovei nu a avut nu stiu ce notorietate si nici credibilitate inainte de a fi ministru. Ea si-a castigat, pe drept, credibilitatea ca ministru si a transferat aceasta credibilitate si asupra functiei sale, si, in parte, si asupra echipei guvernamentale.

Intrebarea 3. Cum apreciati lupta impotriva coruptiei, in contextul actualului blocaj legislativ?

Raspunsul d-lui Boda:

Nu cred ca avem un blocaj legislativ in ceea ce priveste lupta impotriva coruptiei. Nu contest ca aceasta legislatie poate si trebuie sa suporte, inca urgent, modificari. Ele sunt pregatite in buna parte si in stadii diferite de discutie. Mecanismele care duc un caz din faza de cercetare pana in fata instantei sunt insa extrem de greoaie. Poate ca (cel putin asta este senzatia mea) parchetele si, uneori, si instantele sunt cele mai conservatoare zone ale societatii romanesti. E prea mult spectacol si actul de justitie e administrat de prea multe ori prin presa. Daca nu cumva, in anumite cazuri, chiar de instante media si instante politice!

Sebastian Lazaroiu

Intrebarea 1. De ce credeti ca s-au acumulat nemultumiri fata de Monica Macovei, formulate atat de premier, cat si de liderii UDMR, totul in contextul in care presedintele Basescu a respins propunerea facuta de ea pentru procurorul sef al parchetelor militare?

Din raspunsul dlui Lazaroiu:

Nemultumirile fata de Monica Macovei s-au manifestat fatis inca de anul trecut si au venit in special din partea partidelor politice cu reprezentare parlamentara. Era firesc sa se intample asa, cata vreme doamna ministru a initiat proiectul de schimbare a declaratiilor de avere pentru demnitari. Nu sunt multi parlamentari care nu au nimic de ascuns si nu sunt multi parlamentari care nu vor avea nimic de ascuns la incheierea mandatului. Declaratiile de avere ii obliga pe multi sa inventeze noi metode de a-si ascunde castigurile ilicite. Or, evident, multi parlamentari nu mai inteleg de ce au mai investit bani pentru a ajunge pe liste. Aici vorbim si de parlamentarii aflati in partide la putere, si de cei din opozitie. Poate doar PD si-a aratat sprijinul fata de doamna ministru, dar justificat, pentru ca a fost nominalizata de acest partid. In plus, Monica Macovei a deranjat si prin cererea de perchezitie a domiciliului presedintelui Camerei Deputatilor. Atunci s-a vazut cel mai bine cum parlamentarii au incercat sa evite precedentul.

Intrebarea 2. Credeti ca misiunea Monicai Macovei s-a incheiat odata cu obtinerea unui raport favorabil din partea Comisiei Europene? A fost utilizata credibilitatea ei doar pentru o imagine pozitiva a tarii in afara?

Raspunsul d-lui Lazaroiu:

In justitie mai sunt multe de facut. Tema justitiei a pierdut din vizibilitate prin introducerea unor alte teme, probabil false pentru aceasta perioada: lustratia, anticomunismul, fosta Securitate. Aici se produce o ruptura si un paradox. Societatea civila, prin organizatiile mai reprezentative si mai cunoscute, o sustine neconditionat pe Macovei. Acesta este si atuul ei. Pe de alta parte, aceleasi organizatii au cazut in capcana intinsa de unele partide la putere, care au reusit sa deturneze temele centrale: justitia si coruptia. Societatea civila urmareste mai multe obiective si cade usor prada manipularilor politicienilor. Problema pentru Macovei nu este daca va mai ramane sau nu in functie dupa Raportul de tara. Problema ei este ca batalia cu coruptia si reforma in justitie vor fi permanent blocate mediatic de chestiunile minore legate de lustratie si Securitate. In spatele acestei strategii, se ascund interesele partidelor care isi doresc conservarea ambiguitatilor institutionale din justitie.

Intrebarea 3. Cum apreciati lupta impotriva coruptiei, in contextul actualului blocaj legislativ?

Din raspunsul d-lui Lazaroiu:

Pare din ce in mai clar ca tot ce s-a intamplat la inceputul acestui an a fost un circ ieftin, poate chiar cu complicitatea reprezentantilor europeni. Altfel e greu de explicat cum acesti reprezentanti nu-si mai manifesta ingrijorarile fata de blocajul legislativ in privinta coruptiei. Este greu de inteles cum un inalt oficial european spune ca in Romania e nevoie de stabilitate politica anul acesta, cand este mai mult decat evident ca unele partide aflate la putere vor acum sa blocheze reformele din justitie si demersurile anticoruptie. Stabilitatea politica nu va fi decat un consens intre unele partide la putere si cele din opozitie, pentru ingroparea definitiva a
marilor dosare.

Ce sa mai spunem? Politicienii nostri, doar adopata o retorice populista, lipsita de orice continut. Ei nu au "politici"; au doar interese si dorinta de a-si mentine puterea/privilegiile. Puterea nu foloseste, in cazul lor, promovarii unor politici bune, ci doar "politicile" de conjunctura promovarii puterii insesi si, pentru unii dintr ei(ori pentru majoritatea lor) a diferite privilegii care vin odata cu puterea. Iar in "jocul" asta, una ca MM care promoveaza politici de dragul good governance, sint de acord ca nu poate fi decit precum musca in laptele politicienilor.

P.S....admitind ca agenda impotriva coruptiei este doar partial indeplinita (cum zice la raport aici, ori in romana aici), si deja avem atita impotrivire, va dati seama ce impotrivire am avea in momentul in care s-ar incerca indeplinirea integrala a "agendei".

Si o "recapitulare" a argumentelor antilustratie,

April 28th, 2006

Link: http://www.ziua.ro/display.php?id=198501&data=2006-04-27&ziua=744b74ffad688821ce2de5362516a244

apartinind al Dvs. Neculai Constantin Munteanu (tilul e Adevaratele Victime ale Comunismului)in Ziua, aici.
Citam:
"In tara unde legile trebuie sa se invecheasca pentru a fi aplicate sau abrogate, aflata in dezbaterea Parlamentului, Legea lustratiei a inceput sa faca primele victime......
Nu cei care au suferit si au platit cu viata, ci activistii, securistii buni si cozile lor de topor au fost adevaratele si marile victime ale comunismului! Ei doar s-au implinit profesional, si-au iubit tara. Si, desigur, mama. In sensul ca decat sa planga mama, mai bine sa planga ma-sa! Si poti sa mai zici ceva cand e vorba de mama? De mama lor!"

Cred ca NC Munteanu a redat mai sus esenta discutiei care se poarta in aceste zile in Romania pe marginea acestui subiect.