Drept & Internet - noutati si opinii

Un comunicat recent al DIICOT ne prezinta un caz al unei persoane care a spart o casuta de email a unei alte persoane din SUA, dupa care s-a gindit ca ar fi bine s-o si santajeze putin.Asa ca, dupa ce persoana vatamata a depus plingere, DIICOT + FBI l-au prins pe tipul ce-si retragea de la Western Union prima transa de santaj. N-ar trebui sa fie un caz prea spectaculos, dar merita mentionat cel putin din citeva puncte de vedere (unul colateral): more »

Curtea Europeana de Justitie (CEJ) a decis astazi un caz legat de subiect destul de des intalnit in discutii legate de comertul electronic - problema costului transportului unui produs, in situatia in care consumatorul decide sa returneze produsul in termenul de 10 zile lucratoare.Instanta Europeana (ale carei cazuri sunt obligatorii si pentru instantele romanesti in interpretarea dispozitiilor legislative similare) sublinieaza ca doar costurile de returnare ale produsului pot fi puse in sarcina consumatorului.Articolul din directiva trebuie să fie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naționale care permite furnizorului, într‑un contract încheiat la distanță, să impute consumatorului costurile de expediere a mărfurilor, în cazul în care acesta din urmă își exercită dreptul de retractare.Pentru mai multe detalii puteti citi comunicatul de presa al CEJ (reprodus si mai jos) sau decizia completa a intregului caz. more »

Acestea sunt primele rezultate anuntate de DIICOT a actiunii de azi importiva a trei grupari infractionale care se ocupau de licitatii frauduloase pe Internet. Probabil avem de-a face cu una din cele mai complexe actiuni ale Politiei Romane, implicind si elemente internationale, deci colaborarea cu forte de politie din alte state. Citeva comentarii merita insa sa fie facute:1. Asa cum rezulta si din raportul Politiei de pe anul trecut avem de a face cu organizarea grupărilor care acţionează, structurarea şi specializarea membrilor acestora; Deci actiunea de astazi nu trebuie sa ne ia prin suprindere. In acest context trebuie insa subliniat efortul si cooperarea extraodinara intre forte de politie si procuratura din diverse judete si din afara tarii. Este cu adevarat de aplaudat. 2. Daca avem de a face insa cu 250 de persoane in adevarate retele infractionale, mai multe intrebari trebuie sa fie adresate:a. Avem de a face cu un fenomen ? Raspunsul ar trebui sa fie pozitiv, in special in anumite zone ale tarii. (Bucuresti, Vâlcea - Drăgăşani şi Teleorman – Alexandria)b. Dar cum s-au putut ele dezvolta in libertate pina la un asemenea numar? Din punctul meu de vedere sunt doua explicatii majore:- prima o reprezinta fractura intre actiunile politiei/procuraturii si numarul de decizii definitive si irevocabil ale instantelor. Dupa cum spuneam anul trecut " Degeaba ne laudam cu 77 grupari infractionale, cind date de la MJ (prezentate intr-un seminar la Constanta), ne spun ca pe legea 161/2003 au existat doar 12 dosare in 2007 si 7 in 2008 - la Tribunale." - a doua este lipsa oricarei strategii unitare in domeniul acesta. Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale nu mai are nici macar o directie in domeniul securitatii informatiei, iar marele portal de raportare a criminalitatii informatice in Romania - www.efrauda.ro e decedat de citeva luni. (fara explicatii). Includerea subiectului pe agenda CSAT nu rezolva problema daca se opreste doar acolo si nu continua la o reala colaborare intre institutii. Sa mai vorbim si de educatie ? 3. In schimb remarc cu placere ca majoritatea presei (dar nu toata) a abandonat termenul pompos si gresit de hacker, in favoare unor termeni corecti: grupuri organizate, fraude informatice, inselaciuni, suspecţi de comiterea de infracţiuni informatice. more »

Acum aproape un an (Mai 2009) se lansa cu mare tam-tam portalul romanesc de jurisprudenta – Jurindex. 90000 de hotariri judecatoresti vedeau lumina zilei in numai 2 luni, scoase din intunericul dosarelor in lumina deschiderii Internetului. Evenimentul de lansare a beneficiat de o tona de laude nemarginite catre „fratele Neacsu” din partea tuturor autoritatilor prezente la eveniment. ICCJ, MJ, CSM si alte acronime reprezentate cu emfaza au aruncat cu cuvinte frumoase, laudind un program informatic si promitind sustinerea proiectului pe viitor – astfel incat TOATE hotaririle judecatoaresti sa fie publicate. In partea a doua a intalnirii, cind acronimele au plecat, la o masa rotunda s-au discutat aspectele practice si s-a putut interveni direct. Atunci le-am spus ca proiectul este doar 5% din ceea ce poate fi fara un motor de cautare eficient (am propus si unele solutii) si ca toate laudele din prima parte sunt inutile fara aceasta dezvoltare.Din pacate, am avut dreptate si chiar e mai rau decit mi-am putut inchipuit atunci. Pentru ca e in continuare, intuneric. Mama adoptiva a proiectului, CSM-ul, a preferat solutia perfecta sa se scape de problema – nu a dat bani proiectului. (in schimb s-au gasit 200 k de euro contributie la un proiect de 800 k – pe o tema similara de "studiere a problemei))In prima sedinta a Plenului CSM din 2010, Dan Lupascu propune un motor de cautare pentru Jurindex. Dupa aceea din nou pauza.Pe un server improvizat de aproape un an, fara absolut niciun fel de promovare (nici in rindul judecatorilor, nici al justitiabilor sau specialistilor in drept) portalul ajunge la un uimitor (in conditiile lipsei promovarii), dar infim (in conditiile Internetului romanesc) 6-7 000 de vizitatori unici pe luna.Azi avem acelasi Jurindex ca in Mai 2009. Un site neactualizat de aproape un an e un site aproape mort.Azi avem, iar pe agenda publica, cazuri in care unii judecatori sunt acuzati fatis de influentarea actului de justitie. Ce solutie mai buna de aparare este transparenta deciziilor date? Atunci cind toata lumea poate sa vada ce a decis un judecator intr-un caz si de ce. Atunci cind poti, dupa numele judecatorului, sa vezi solutii similare din spete similare.Ce solutii mai bune poti sa ai pentru unificarea jurisprudentei, decit un portal deschis in care judecatorul de la Vinju Mare poate sa gaseasca deschis argumentarea in cazurile de conflict intre marci si cuvinte cheie in motoarele de cautare, la fel cum gaseste jurisprudenta CEJ ?Dar in practica avem un portal de jurisprudenta aproape mort, dar scandaluri la TV cu judecatori cea mai inalta instanta a Romaniei care par niste yesmen cu Domnul „Acum vorbesc ca sa intelegeti dumneavoastra.” Panem et circenses.(Da, am un interes direct si nedisimulat legat de accebilitatea jurisprudentei – vreau sa caut si sa public pe legi-internet.ro toate hotaririe judecatoresti legate de Internet din Romania. Acum nu pot pentru ca deciziile sunt publice, accesul e blocat. Tehnic) more »

Azi am vazut ca a aparut raportul pe 2009 al Autoritatii Nationale pentru Protectia Datelor cu Caracter Personal cu citeva informatii interesante. more »

Ce se intampla daca cumperi reclama pe AdWords (sau pe orice alt sistem de publicitate contextuala) pe niste cuvinte cheie care sunt marci inregistrate ale concurentei ? Este o incalcare a dreptului la marca sau nu? Este tertul intermediar (in cazul nostru Google) responsabil sau nu pentru aceste eventuale incalcari ?Acestea sunt intrebarile raspunse astazi de Curtea Europeana de Justitie intr-un caz cheie in domeniul publicitatii conextuale si a raspunderii tertilor, un raspuns binevenit in conditiile multiplicarii proceselor de acest gen. (am mai scris pe chestia asta din 2006, dar si mai recent despre deciziile contradictorii pe aceiasi tema de pe ambele parti ale Atlanticului) more »

Un caz decis in saptamina asta de Curtea Europeana de Justitie (Comisia vs. Germania, C-518/07, decis pe 9 Martie 2010) creeaza o interesanta jurisprudenta in domeniul independentei autoritatilor publice care sunt doar independente doar pe hartie. In speta noastra, Comisia a considerat ca Autoritatile regionale pentru protectia datelor create in Germania, fiind subordonate prin legile de organizare unor institutii statale, nu indeplinesc conditiile de "independenta deplina" asa cum se cere prin Directiva 95.CEJ decide astfel ca aceste Autoritati din domeniul datelor peronale (clasificate ca si "gardieni ai drepturilor și libertăților fundamentale") trebuie să beneficieze de o independență care să le permită să își exercite atribuțiile fără vreo influență exterioară. (s.n.) Această independență exclude nu numai orice influență exercitată de către organismele supravegheate, ci și orice ingerință și orice altă influență exterioară, indiferent dacă aceasta este directă sau indirectă, care ar putea să pună în discuție îndeplinirea de către autoritățile menționate a sarcinii acestora care constă în stabilirea unui echilibru just între protecția dreptului la viață privată și libera circulație a datelor cu caracter personal. more »

Astazi, 2 Martie 2010, Curtea Constitutionala din Germania a declarat neconstitutionala legea germana a pastrarii datelor de trafic (implementarea directivei similare din Uniunea Europeana). Vezi comunicatul oficial al Curtii Germane, ca si decizia integrala.Cum germana mea scartaie serios, prefer sa astept o traducere serioasa sa vedem in ce masura opiniile sunt similare cu cele din decizia romaneasca care a fost depusa ca un precedent de luat in seama in cazul german.De fapt ma suprinde putin decizia. Saptamina trecuta ma intalnisem cu cineva la AK Vorrat (cei care au depus plingerea) care imi marturisea ca nu crede ca Instanta suprema germana va declara neconstitutionala legea, pentru ca ar insemna sa se pronunte si asupra directivei, lucru care excede competentelor sale. De aceea prezenta decizie constanta ca legea actuala este mult prea vaga si nu ofera suficienta securitate, dar nu considera pastrarea datelor de trafic in sine ca neconstitutionala. Dar, evident, Curtea nu putea sa se pronunta mai mult. Deci practic au dat cea mai larga decizie impotriva pastrarii datelor de trafic pe care o puteau da in circumstantele de fata.In aceste circumstante AK Vorrat face un apel catre societatea civila pentru "anularea directive" ca fiind impotriva principiilor UE. De altfel exista deja si un posibil suport politic pentru aceasta decizie. Comisara Reding este impotriva (iar acum are o pozitie ce ii permite sa ceara modificarea). Atit Germania cit si Romania au legea nationala declarata neconstitutionala. Alte state - cum ar fi Belgia si Austria - nu au implementat inca directiva nereusind sa propuna un text care sa fie adoptat. Urmeaza vremuri interesante... :-) more »