Category: "Articole / Studii / Rapoarte"

Pages: 1 3 4 5 ...6 ...7 8 9 10 11 12 ... 23

10/03/14

  18:30:00, by Bogdan, 1077 words  
Categories: Articole / Studii / Rapoarte, Pareri personale, Legislatie, Comert electronic

FAQ - returnarea produselor în comerțul electronic

În diverse întrebări de pe Ecompedia sau cu magazinele participantele la Galele Premiilor Ecommerce (GPEc) apar diverse chestiuni legate de modul corect de interpretare al dispozițiilor legate de dreptul de a renunța la cumpărare și a primi banii înapoi. (denumit atât drept de retragere sau drept de denunțare unilaterală) Am menționat mai jos cele mai des întâlnite întrebări – atât din partea clienților, cât și a magazinelor online, în speranța de a clarifica anumite aspecte.

Înainte de a trece efectiv la întrebări, trebuie explicat că dreptul de denunțare unilaterală este prevăzut în OG 130/2000, iar ca orice legislație pentru protecția consumatorului – ea trebuie interpretată în favoarea consumatorului. La acest articol am avut în vedere legislație aplicabilă până la 10 Martie 2014, ca și diverse discuții publice cu reprezentați ai ANPC sau ai unor Asociații de protecție a consumatorului pentru clarificarea conceptelor. Interpretările și comentariile sunt însă personale și nu reprezintă un sfat juridic.

  • Dacă clientul ridică produsul din magazin, mai este aplicabil dreptul de retragere?

  • Da.

    Dreptul de denunțare unilaterală se aplică în cazul contractelor la distanță, deci contează doar dacă acordul de voință s-a făcut la distanță (Internet, telefon, fax etc.). Este irelevant modul de trimitere sau ridicare a produsului, ca și modalitatea de plată. Singurul caz în care nu ar fi aplicabil este cel în care clientul comandă un produs online, vine în magazin și acolo se răzgândește și de fapt cumpără un alt produs văzut acolo.

  • Se aplică legea și persoanelor juridice? Sau unui PFA?

  • Nu

    OG 130/2000 se aplică doar consumatorilor definiți la art. 2 (b) din OG 130/2000, deci nu li se aplică PFA sau persoanelor juridice. Cu toate acestea, dacă magazinul online dorește, el poate să extindă în mod expres acest drept și persoanelor juridice. În acest caz magazinul poate să impună și condiții suplimentare față de ce cere legea. În caz de conflict referitor la aplicarea sau interpretarea regulilor, dacă părțile nu ajung la o situație amiabilă, soluția este apelarea la instanța competentă.

  • Se poate cere clientului să folosească același mod de transmitere al produsului ca și la livrare?

  • Nu.

    Orice obligație adresată consumatorului suplimentar față de cerințele legii pentru a beneficia de dreptul de retragere poate fi considerată o limitare și deci contravine OG 130/2000. Consumatorul poate decide singur cum dorește să returneze produsului. Cu toate acestea consumatorul este responsabil de integritatea produsului până în momentul intrării în posesia magazinului, deci i se poate recomanda un anumit mod de transmiterea care poate să garanteze integritatea produsului la transportul de retur.

    Totuși conform noii directive a UE pentru protecția consumatorilor (ce ar trebuie implementată și să intre în vigoare până la 14 iunie 2014) se va putea să nu se ramburseze sumele plătite pentru livrarea non-standard (art 13 alin 2 din Directivă).

  • Se poate cere clientului să returneze produsul doar în ambalajul original?

  • Nu.

    Orice obligație suplimentară cerută consumatorului pentru a beneficia de dreptul de retragere poate fi considerată o limitare și deci contravine OG 130/2000. Totuși consumatorului i se poate cere să returneze toate accesoriile cu care produsul a fost livrat inițial.

  • Poate magazinul să ofere înlocuirea produsului cu un altul în loc de rambursarea banilor?

  • Da, dar doar dacă consumatorul este de acord.

    Dacă părțile sunt de acord cu înlocuirea produsului sau cumpărarea altuia în schimb, atunci nu este niciun motiv de dispută între părți și deci nu există o problemă. Cu toate acestea magazinul nu poate să înlocuiască dreptul de denunțare unilaterală cu posibilitatea de înlocuire a produsului.

  • Suma returnată trebuie să includă și cheltuielile de livrare inițială?

  • Da.

Legea prevede în mod expres că „Singurele costuri care pot cădea în sarcina consumatorului sunt cheltuielile directe de returnare a produselor.” Deci orice cheltuială suplimentară față de suma plătită pentru returnarea bunurilor care ar fi reținută acestuia se consideră o limitare a drepturilor consumatorului și deci contravine OG 130/2000.

Totuși conform noii directive a UE pentru protecția consumatorilor (ce ar trebuie implementată și să intre în vigoare până la 14 iunie 2014) se va putea să nu se ramburseze sumele plătite pentru livrarea non-standard (art 13 alin 2 din Directivă).

  • Poate magazinul să extindă perioada de răzgândire la mai mult de 10 zile?

  • Da

    În acest caz, citiți cu atenție la ce se referă aceasta prelungire, pentru că extinderea perioadei la peste 10 zile poate să vină cu condiții sau obligații suplimentare din partea magazinului.

    Ceea ce nu are voie să facă magazinul este să limiteze drepturile consumatorilor în cele 10 zile sub pretextul prelungirii perioadei. (de ex. Pentru că perioada de răzgândire a crescut la 30 de zile, consumatorul trebuie să returneze produsul doar în ambalajul original)

  • De când se calculează cele 10 zile?

  • Legea este destul de clară în acest sens.

Termenul de 10 zile lucrătoare prevazut pentru exercitarea acestui drept incepe sa curga:
a) pentru produse, de la data primirii lor de catre consumator;
b) pentru servicii, din ziua incheierii contractului sau dupa incheierea contractului (…) cu conditia ca intarzierea sa nu depaseasca 90 de zile.

Atenție însă – dacă clientul nu a fost informat corespunzător de acest drept – legea prelungește termenul automat la 90 de zile.

  • Se poate reține o taxă, dacă produsul a fost folosit?

  • Nu.

Conform legii în vigoare astăzi, o asemenea taxă stabilită unilateral de magazin este considerată un cost suplimentar pentru consumator și deci aceasta este ilegală indiferent de motivația și cuantumul acesteia.

Totuși conform noii directive a UE pentru protecția consumatorilor (ce ar trebuie implementată și să intre în vigoare până la 14 iunie 2014) se va putea reține valoarea diminuării bunurilor returnate (vezi detalii în art 14 alin 2 din directivă).

  • Atunci dacă mi se dă înapoi un produs deteriorat, este obligat magazinul să ramburseze banii?

  • Nu

Din punctul nostru de vedere, dacă produsul nu este identic cu cel vândut nu mai avem de a face cu o identitate dpdv al produsului și deci o returnare este imposibilă pentru că părțile nu mai pot fi puse în situația anterioară contractului. Aici vorbim de cazurile în care produsul este deteriorat (de ex. o mașinuță pentru copii mai are doar 3 roți în loc de 4) și nu de cazurile în care produsul este doar folosit. (caz în care s-ar aplica răspunsul de la punctul anterior). Atenție însă! În cazul în care produsul este deteriorat, consumatorul ar putea avea alte drepturi cu privire la repararea sau aducerea la conformitate a produsului respectiv.

  Atenție insă! Directiva la care fac referire in text nu este aplicabilă direct – deci trebuie să așteptăm o lege în România care să implementeze directiva pentru a fi aplicabile acele dispoziții (și modul cum vor fi ele transpuse).

Această însemnare a apărut și pe site-ul Ecompedia - intrebari, articole, resurse: totul despre e-commerce.

11/02/14

Monitorizarea Internetului incalca dreptul la viata privata!! Va pasa?

Astăzi se desfășoară o campanie masivă coordonată de Electronic Frontier Foundation (EFF) și alte grupuri digitale împotriva monitorizării Internetului de către NSA, GCHQ și alte organisme similare. Principiul este unul simplu: că monitorizarea conținutului de pe Internet, așa cum a demonstrat Snowden că se întâmpla este pur și simplu o încălcare flagrantă a dreptului la viață privată, așa cum este reglementat astăzi prin numeroase tratate internaționale de drepturile omului (ce ar trebui sa fie prioritare fata de orice altă legislația națională).

Campania se numește The Day We Fight Back Against Mass Surveillance
și se concentrează în special pe SUA, unde americanii sunt invitați să își contacteze aleșii și să protesteze față de activitățile NSA. În campania la nivel internațional se încurajează semnarea unui document intitulat Principii internaționale privind aplicarea drepturilor omului în monitorizarea comunicațiilor care explica ce este greșit cu abordarea actuală.

E un gest mic prin care puteți arata ca și vouă va pasă și deja s-au strâns peste 125 000 de semnături și câteva zeci de mii de mailuri si telefoane către legislatorii americani.

Dar exista și alte motive, mai aproape de cămașa voastră, care va permit să fiți implicați în respectarea drepturilor civile digitale, deci puteți fi cetățeni activi și implicați și în următoarele feluri:

Unelte digitale ne pot ajuta să tragem mai ușor la răspundere pe cei care ne conduc. Dar tot noi, ca cetățeni trebuie fim cei activi. Aveți mai sus 4 metode concrete de vă spune părerea la probleme actuale ale Internetului. Dar vă pasă?

01/11/13

Datele deschise (sau open data) vin la moda in Romania?

N-am mai scris de multe vreme pe blogul asta despre date deschise, dar am facut mai multe - de la o prezentare facuta miercuri, diverse activitati prin ApTI sau in engleza pe episplatform.eu, unde se agrega informatii despre date deschise din mai multe tari din UE. Citeva noutati merita spuse pe scurt:

  1. Daca nu stiati, s-a lansat portalul roman de date deschise - http://date.gov.ro Adica nu a fost o lansare oficiala, dar e online, are date in el si mai are si o licenta deschisa proprie.. Eu nu ascund ca cred ca cel mai bine ar fi fost adoptarea licentei CC BY 3.0 care ar fi scutit o gramada de probleme de interoperabilitate cu alte date. (de ex. cum propune Italia), dar pentru un prim pas este bine ca exista o licenta relativ OK. Oricum - de remarcat ca s-a facut un lucru mare fara mult tamtam de 500 de milioane de euro (a.k.a fosta eRomania) si cu resurse interne prin adaptarea unui soft liber(CKAN).
  2. Asta nu inseamna ca nu avem de unde sa crestem. Portivit unui studiu dat acum 2 zile - vazut prin colegii de la NuVaSuparati.info (daca nu ati auzit inca de el - este portalul prin care puteti trimite liber cereri de acces la infromatii publice pe legea 544/2001):

    România se situează pe locul 45 din 70, în ceea ce privește accesul online, actualizat la bugetul de stat, execuții bugetare, date actualizate despre intervalele orare la care circulă mijloacele de transport public, harta națională, legislație, rezultatul alegerilor, statistici naționale și registrul comerțului.

    Sau vizual cam asa:

    date deschise romania

    Interesant este ca desi Posta Romana este la 0, codurile postale au fost puse online chiar ieri pe date.gov.ro (doar ca acum pare sa nu mearga descarcarea lor , iar termenii reutilizarii nu exista) s-a corectat intre timp.

    Tot ieri MFP-ul si-a facut si el un fel de site de date (nu deschise, ca formatele sunt proprietare, iar licenta inexistenta) unde s-a publicat inclusiv bugetul. Dupa ce in martie tot MFP scria ca de fapt nu se poate publica…

  3. Pentru cei interesati si de partea de politici in zona aceasta, am scris un raport cu colega Veronica Cretu din Moldova in care ne uitam la felul cum Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisa (OGP) au influentat dezbaterile din zona datelor deschise - pornind de la situatia Moldovei si la Romaniei. Il puteti descarca de pe epsiplatform, sau l-am pus si mai jos ca document embedded. E in engleza, insa.

    The Influence of the Open Government Partnership (OGP) on the Open Data Discussions

  4. Si tot de pe blogul celor de la NuVaSuparati.info am gasit o prezentare simpla si utila despre de ce este necesara o licenta pentru datele deschise

25/06/13

Google vs. Autoritatea de Protectia Datelor din Spania

Ar fi trebuit să vă spun vreo doua vorbe despre Prism sau Tempora, dar poate lăsăm să se mai liniștească apele (mai ales, asa cum bine zice John Naughton din pacate scandalul nu va avea un ecou deosebit in randul populatiei, care va inghiti si galusca asta).

Asa ca mai bine va zic de doua cazuri interesante.

1. Primul este la Curtea Europeana de Justitie si il priveste pe Google impotriva Autoritatea de Protectia Datelor din Spania, Iata situația de fapt:

La începutul anului 1998, un ziar cu difuzare largă în Spania a publicat în ediţia sa tipărită două anunţuri cu privire la o licitaţie de imobile asociată unei proceduri de executare silită având legătură cu o datorie la asigurările sociale. O persoană era menţionată drept proprietar al acelor imobile. Ulterior, editorul a publicat online o versiune electronică a ziarului menționat.

În noiembrie 2009, persoana menționată l-a contactat pe editorul ziarului afirmând că, la introducerea numelor şi a prenumelui său în motorul de căutare Google, apare trimiterea la paginile cotidianului care conţin anunţurile respective. Aceasta susţinea că procedura de executare silită fusese complet soluţionată de mai mulţi ani şi era lipsită de relevanţă în prezent. Editorul a răspuns că nu putea proceda la ştergerea datelor sale, întrucât publicarea se realizase la cererea Ministerului Muncii şi Afacerilor Sociale din Spania.

În februarie 2010, persoana respectivă a contactat Google Spania şi a solicitat ca la introducerea numelor şi a prenumelui său în motorul de căutare Google linkurile către ziarul respectiv să nu mai apară în rezultatele căutării. Google Spania a transmis solicitarea către Google Inc., cu sediul social în California, Statele Unite, considerând că aceasta din urmă era societatea care furniza serviciul de căutare pe internet.

Ulterior, persoana menționată a formulat o reclamaţie la Agencia Española de Protección de Datos (Agenția spaniolă pentru protecția datelor, denumită în continuare „AEPD”) împotriva editorului și Google. Directorul AEPD a pronunţat la 30 iulie 2010 o decizie prin care a admis reclamaţia formulată împotriva Google Spania şi Google Inc., pe care le-a obligat să adopte măsurile necesare pentru a scoate datele din indexul lor şi pentru a face imposibil accesul ulterior la aceste date. Reclamaţia formulată împotriva editorului a fost însă respinsă deoarece publicarea datelor în presă fusese justificată din punct de vedere juridic. Google Spania şi Google Inc. au formulat două acţiuni la Audiencia Nacional (Înalta Curte de Justiție, Spania), prin care au solicitat anularea deciziei AEPD. În acest context, instanța spaniolă a adresat Curții mai multe întrebări preliminare.

Cazul inca nu s-a decis, dar a fost publicata opinia Avocatului general (care nu este obligatorie pt Curte) si care raspunde, zic eu foarte pertinent, la 2 chestiuni destul de complicate:

  • Ii este aplicabila legislatia nationala a unui stat lui Google Inc.? Raspunsul pe scurt este: DA, atita vreme cit face afaceri in acel stat
    “legislația națională privind protecția datelor se aplică furnizorului de motor de căutare atunci când înfiinţează într-un stat membru un birou sau o filială, care este destinată promovării şi vânzării spaţiului publicitar de pe pagina motorului de căutare și a cărei activitate este orientată către locuitorii acelui stat.”
  • Este Google responsabil de continutul paginilor indexate care apar in cautarile sale? (am largit un pic spectrul). Raspunsul scurt este NU.
    o autoritate naţională pentru protecţia datelor nu poate solicita unui furnizor de servicii de motor de căutare să retragă o informaţie din indexul său, cu excepţia cazurilor în care acest prestator de servicii nu a respectat codurile de excludere sau nu a respectat solicitarea site-ului web cu privire la actualizarea memoriei cache.

2. Al doilea caz vine de la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) si priveste accesul la informatiile publice in cazul supravegherii electronice in cazul Youth Initiative for Human Rights v. Serbia. Intrebarea adresata catre SRI-ul din Serbia a fost - cite persoane au fost supravegheate electronic de catre serviciile secrete sirbesti in 2005. Serviciile secrete nu au putut sa dea un raspuns, in ciuda unei decizii favorabile a unei instante.

CEDO a decis sa avem de a face cu o incalcare a art 10 a Conventiei Europene a Drepturilor Omului, considerind ca “libertatea de a primi informatii” contine dreptul de acces la informatii.

Mi se par insa mult mai pline de substanta opiniile suplimentare din partea a doi judecatori ai curtii (text original in engleza, sublinierile imi apartin)

1. In the world of the Internet the difference between journalists and other members of the public is rapidly disappearing. There can be no robust democracy without transparency, which should be served and used by all citizens.

2. The case raises the issue of the positive obligations of the State, which arise in respect of the accessibility of data controlled by Government. The authorities are responsible for storing such information and loss of data cannot be an excuse, as the domestic authorities erroneously claimed in the present case. The difference between the State’s negative and positive obligations is difficult to determine in the context of access to information. Given the complexity of modern data management the simple lack of a prohibition of access may not suffice for the effective enjoyment of the right to information.

3. Without prejudice to the specific circumstances of the Leander case, to grant the citizen more restricted access to important information that concerns him or her and is generated or is used by the authorities than to the general public on public information may seem illogical, at least in certain circumstances. An artificial distinction between public data and data of personal interest may even hamper access to public information. Of course, access to information under Article 10 must respect, in particular, informational self-determination and the considerations referred to in Klass and Others v. Germany (6 September 1978, § 81, Series A no. 28).

28/01/13

  12:05:56, by Bogdan, 645 words  
Categories: Stiri - Romania, Articole / Studii / Rapoarte, Viata privata

Cat de sigure sunt datele tale in pasaportul electronic?

Astazi, 28 ianuarie 2013 este ziua protectiei datelor personale. Un subiect care incepe sa te doara personal doar atunci cind, de obicei, este prea tarziu.

Cand ti-ai pierdut laptopul si iti dai seama ca oricine poate sa sparga parola ta de 5 caractere. Cand te-ai despartit de prietenul gelos si tot ce-ai scris vreodata pe Facebook se intoarce impotriva ta. Sau cand iti dai seama ca “every move you make” nu e doar versul unui cantec celebru, ci si o realitate pentru toti cetatenii in contextul pastrarii datelor de trafic - si incep sa fie folosite impotriva ta in cazul pe care l-ai fi crezut cel mai putin probabil.

Impreuna cu colegii de la ApTI ne propune sa publicam cinci materiale informative in aceasta saptamina referitoare la subiect, care sa mearga pe zona de informare, uneori inainte ca legislatia sa fie adopata - de la pasapoarte si cartile de identitate electronica, la cookie-uri si noua propunere de regulament a UE in domeniul datelor personale, care va guverna intreg domeniul.

Astazi - am scris despre pasaportul electronic. In 2007 scriam tot pe acest blog ca pasapoartele biometrice nu sunt suficient de sigure.

In 2013 ajungem la aceiasi concluzie. Cu ajutorul nepretuit al lui Bogdan Alecu am vrut sa vedem cit de sigur este un pasaport electronic romanesc. Cel pe care multi dintre romani il poarta in buzunar cind merg in afara UE. Nu putem, nu stim si nici nu avem voie sa verificam intreg proces de emitere al pasapoartelor (mai rau este nimeni nu o face!), dar macar putem sa incercam sa vedem cit de sigure sunt datele de pe cipul pasaportului nostru.

Rezultatele analizei primare facuta de Bogdan arata dezatruos pentru un sistem anuntat si promovat ca oferind “condiţii de maximă siguranţă", iar “scanarea informaţiei depozitate (se poate face) numai de aparate guvernamentale autorizate".

Ei bine - este exact pe dos: datele din pasaport, inclusiv imaginea digitala a fetei nu sunt criptate, iar accesul se poate face cu un smartphone, daca instalezi un soft public pe el. Ca sa fie si mai penibila situatia, cheia de acces la date este relativ usor de identificat, derivand “din data nașterii deținătorului documentului, numărul pașaportului și data de expirare a acestuia.”

Bogdan a putut sa-si citeasca relativ simplu datele de pasaport (mai putin zona de amprente, care pare bine securizata). La fel poate oricine care are minimele cunostiinte de securitate IT sa il citeasca pe al altuia.

Concluziile analizei empirice sunt penibile pentru imaginea publica de securitate a pasaportului electronic, dar nu sunt suprinzatoare, din pacate, pentru cei cunoscatori al lipsei de atentie pentru securitate si protectia reala a datelor personale din partea autoritatilor romanesti:

  • Informațiile cu privire la siguranța pașaportului electronic fie sunt vagi și exagerate, fie nu există pe site-urile publice ale emitenților. Lipsa informațiilor oficiale clare și corecte nu duce la creșterea încrederii în aceste documente, orice informație (chiar nedocumentată) din terțe surse putând deveni astfel credibilă.
  • Datele primare (mai puțin amprentele) care sunt înscrise pe cip pot fi citite în mod electronic, de la distanță, folosind produse legale disponibile public. Nivelul de îndemânare tehnică pentru a citi aceste date poate fi considerat unul mediu pentru o persoana familiarizată cu tehnologia informației.
  • Cheia de acces ce ar trebui să protejeze aceste date primare este relativ ușor de ghicit. Nivelul de îndemânare tehnică pentru a ghici cheia de acces la datele primare: mediu spre ridicat.
  • Datele primare pot fi citite de la distanță, chiar și printr-un rucsac.
  • Cipul poate fi clonat (mai puțin amprentele biometrice).
  • Dacă s-ar folosi un pașaport falsificat cu un cip clonat pe o „poarta inteligentă”, există posibilitatea de a intra în mod fraudulos într-o altă țară. (Din câte cunoaștem noi, în România NU sunt folosite astfel de porți inteligente.)

Citeva recomandari va pot ajuta ca sa mai diminuati unele din problemele aratate mai sus.

Asteptam cu interes ca autoritatile romane sa corecteze informatiile publice legate de siguranta pasapoartelor electronice. Macar atit!

25/01/13

Pe scurt: Doua conferinte, un sondaj si un articol de citit

  • Miercuri, 30 ianuarie 2013, Eurocloud Romania organizeaza on conferinta pe tema BigDATA Adica: “Avalanșa de date. 90% din datele care există astăzi în lume au fost generate în ultimii doi ani.”
    Doar astazi mai aveti acces la un Early Bird discount.

  • A sasea editie a International Conference on Security for Information Technology and Communication are loc in Bucuresti pe 25-25 Iunie 2013. Conform organizatorilor “Conferinta este in principal dedicata tinerilor cercetatori masteranzi sau doctoranzi, tineri doctori si nu numai. Utila pentru cercurile de specialisti in domeniu, dar deschisa si pentru cei preocupati de aspectele juridice si/sau de reglementare.” Daca fac si un track de cybercrime, devine si mai palpitant.

  • Un coleg jurist face in studiu la Universitatea din Geneva, iar in urma studiului ar vrea sa poata face un regulament privind gestionarea mai buna a unui conflict marca vs. nume de domeniu. Un chestionar public in romana este destinat strangerii de opinii. Cum am mai discutat subiectul, ma gindesc ca unii dintre cititorii blogului l-ar putea ajuta. Marturisesc insa ca nu inteleg de ce ma intreaba daca sunt casatorit sau cit cistig.

  • Comisia Europeana va propune in curind o Directivă privind Strategia de securitate cibernetică. Profesorul Ross Anderson de la Cambridge are o analiza cinica a noului text prin care ENISA va deveni o rețea clasificată de agenții militare și de informații.:

    ENISA și agențiile naționale din rețeaua sa vor avea acces la „informații suficiente” de la aproape orice are legătură cu mediul online, extinzându-se astfel puterile conferite prin Directiva privind reținerea datelor nu doar asupra operatorilor de telefonie și ISP-iștilor, ci și asupra furnizorilor de servicii de tipul motoarelor de căutare, furnizorilor de servicii webmail, rețelelor sociale și operatorilor de jocuri pe calculator. Acest lucru este complet inacceptabil, întrucât ar reprezenta o încălcare a constituțiilor multe state europene. În plus, este extrem de dificil de văzut cum o astfel de prevedere poate fi compatibila cu articolul 8 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.

    Sau mai pe scurt - cu adevarat Politia Internetului.
    Sa vedem daca Comisia va asculta de vocile ratiunii - daca nu, prevad un scandal imens

Plus un bonus-teaser: Luni este 28 Ianuarie, deci ziua protectiei datelor cu caracter personal…Dap, coacem ceva… :)

04/12/12

  10:23:38, by Bogdan, 270 words  
Categories: Stiri - Romania, Articole / Studii / Rapoarte, Pareri personale, Drept & ITC

Un vot neinformat e tot un fel de vot manipulat

Pina in 2004 s-a votat pe liste. Nu conta prea mult cine candida unde votai tu, ca oricum nu puteai sa-l votezi pe al 5-lea de pe lista. Din 2008 ar trebui sa fie un fel de vot uninominal (vezi un filmulet mai jos pentru detalii). Zic ar trebui pentru ca in lipsa unor cetateni informati cu privire la oferta electorala din colegiul lor si, in consecinta, responsabili cu votul lor ajungem tot la un vot pentru un Mache din fruntea unui partid, in loc de un Lache ce candideaza in colegiul nostru. Adica mai rau decit in 2004.

Harta Politicii este o unealta web independenta fata de partidele politice, realizata in regim free software de voluntari si care iti da o gramada de informatii utile necesare informarii inainte de a merge la vot:

Si multe altele. Tocmai de aceea mi se pare super initiativa lui Andrei care a facut un mic tutorial video despre cum se poate folosita Harta Politicii pentru a fi mai bine informat cu privire la cine candideaza in colegiul tau.

Full story »

28/09/12

Nu va suparati, ce se mai intampla cu eRomania?

Astazi este Ziua International a Dreptului de a sti- cu alte cuvinte, sărbătorim, fiecare după propriile puteri, libertatea de-a avea acces la informaţii.

Asa se lanseaza astazi http://nuvasuparati.info/, un proiect prin care ne propunem sa promovam legea accesului la informatiile publice, dar si o metoda mai simpla de a trimite o solicitare pe legea 544 si sa primesti un raspuns. (la nivelul UE este deja un site care face asta - http://www.asktheeu.org/en)

In site, o sa ma gasiti si pe mine la ambasadori, cautind sa aflu cite camere de luat vederi sunt in Bucuresti

Dar astazi dimineata mi-a rasarit o intrebare si mai stringenta, catre Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale:

Nu va suparati, ce se mai intampla cu eRomania?

Motivatie: eRomania a fost denumirea generica a unui proiect de informatizare a serviciilor publice in care s-a estimat ca se vor aloca circa 500 de milioane de euro in perioada 2010-2013.
Cu toate acestea pina in ziua de astazi nu se stie in ce mod s-au alocat anumite sume de bani si ce s-a intamplat cu proiectele deja finantate.
Am mai scris si in trecut despre proiect:
Pandemia informatizarii
E-governmentul meu! Sau unde se duce 1/2 miliard de euro?
Manifestul pentru un proiect deschis eRomania

Intrebarile concrete sunt:

Conform HG 195 din 9 Martie 2010 privind aprobarea Strategiei naţionale “e-România” 2010-2013, MCSI este coordonatorul portalului eRomania si al componentelor sale.

1. Citi bani au fost cheltuiti pe implementarea acestei Strategii si care sunt rezultatele (disponibile public)?

2. Care este stadiul licitatiei/contractului pentru eRomania1? Citi bani au fost cheltuiti pe acesta? Care sunt rezultatele proiectului eRomania 1 disponibile in mod public?

Nota: Conform informatiilor din presa Proiectul eRomania 1 va costa 10 milioane euro, fara TVA, si presupune o platforma prin care cetatenii romani sa utilizeze serviciile autoritatilor prin internet.
Proiectul va fi realizat de Sysware System Integration, Total Soft, Provision Software Division, Star Storage, Softwin si Teamnet International.


3. Care este stadiul licitatiei/contractului pentru eRomania2? Citi bani au fost cheltuiti pe acesta? Care sunt rezultatele proiectului eRomania 1 disponibile in mod public?

Nota: Conform informatiilor din presa Proiectul eRomania2 va costa 11.8 milioane euro, fara TVA, si presupune un portal cu informații despre localitățile țării. Proiectul a fost cistigat de Omnilogic.

Prin urmare, am luat modelul propus la Nuvasuparati.info si le-am trimis un email astazi catre MCSI. O sa public raspunsul tot pe blog.
Puteti sa faceti si voi acelasi lucru, daca va preocupa o problema de interes public la care institutiile din Romania pot raspunde.

Acum, intre noi fie vorba - stim ca nu exista niciun rezultat public din eRomania - da’ macar sa o stim oficial.
Si intrebarea mea ar fi catre sectorul privat:

Ce proiect IT ati face cu 40 de milioane de euro (fara TVA) in 3 ani de zile? Cu ce rezultate?

PS: Apropo - cu aproape 0 lei, dar cu oameni dedicati si inimosi Wiki Loves Monuments Romania a adunat intr-o luna peste 5 800 de imagini libere ale monumentelor istorice din Romania
Mai jos si afisul de ultimul weekend.

wiki loves monuments 2012

1 3 4 5 ...6 ...7 8 9 10 11 12 ... 23

Blog juridic al lui Bogdan Manolea cu informatii referitoare la legislatie, jurisprudenta, articole si stiri legate de domeniul Dreptului Tehnologiei Informatiei din Romania si strainatate.

Subscrie la acest blog pentru a primi actualizarile prin e-mail

Adresa de e-mail


Realizat de FeedBlitz

  XML Feeds

Search

March 2017
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
 << <   > >>
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31    

Multumesc

V-a fost util ceva de pe blog sau pe de site ?
De azi va permit sa imi lasati un multumesc
blogging software