Category: "Anunturi"

Pages: 1 3 4 5 ...6 ...7 8 9 10 11 12

18/03/16

  17:48:00, by Bogdan, 227 words  
Categories: Anunturi, Stiri - Romania, Pareri personale, Legislatie, Viata privata

OUG privind interceptarile - calea spre succes sau spre mai multe probleme?

Ca un follow-up la insemnarea anterioare se pare ca am avut dreptate in cinismul meu si a fost mai important să avem un OUG rapid si nu o discutie asezata.

Ca OUG-ul adoptat peste noapte are probleme majore, nu este nicio surpriza - sunt mai multe articole care deja abordează problema pe toate fatetele importante:

Eu continui să cred că dacă vrem ca Decizia CCR sa aibă și un rezultat corect, iar pe de alta parte MJ-ul să își mai spele din rușine, atunci soluția ar fi să avem o discuție așezată (și complexă in același timp) despre garanții tehnice și juridice a unui sistem functional pe termen lung.

Altfel, probabil o sa avem fie o respingere a OUG de către Parlament sau, și mai rău, o viitoare actiune in fata CCR, care are toate sansele să aibă succes. Oricare dintre acestea pot să creeze probleme cu mult mai mari decât cea actuală.

E adevărat, putem sa ignoram toate problemele inca o data si sa speram ca nu se va intampla nimic.

08/12/15

  16:24:00, by Bogdan, 139 words  
Categories: Anunturi, Stiri - Romania, Pareri personale, Viata privata

Video animatie: Internetul si datele tale personale

Daca o imagine face cat o mie de cuvinte, atunci un videoclip de 1 minut cat valoreaza? :)

Cum imi place sa imi folosesc neuronii si creativitatea pentru a explica chestiuni ce par complexe in moduri cat mai usor de inteles, nu pot decat sa fiu extrem de incantat de seria de videoclipuri privind viata privata si datele personale in era digitala facute in cadrul unui proiect de ApTI cu sprijinul tehnic al celor de la Reea. Momentan avem sapte deja lansate si doar cateva in diverse stadii de realizare (dar care vor fi publicate pe acelasi playlist). Toate sunt libere pt. reutilizare (CC BY 4.0)

Pentru patru dintre ele care deja le-am tradus si adaptat in engleza, le-am si inclus in competiția europeană de resurse educaționale deschise Miler.

Daca va plac, puteti sa ne votati si voi pina vineri! Vizionare placuta!

11/11/14

  09:12:00, by Bogdan, 515 words  
Categories: Anunturi, Pareri personale, Legislatie, Viata privata

Protectia datelor personale nu poate sa blocheze depistarea votului multiplu


Articol publicat pe blogul Privacy.apti.ro

Trei ONG-uri au cerut saptamina trecuta Autoritatii Electorale Permanente “sa verifice toate listele suplimentare pentru indicii de vot multiplu, inclusiv prin compararea lor cu cele permanente.". De asemenea au declarat ca “decizia Biroului Electoral Central de a ingradi accesul la obtinerea de copii dupa listele electorale organizatiilor neguvernamentale si candidatilor independenti este una restrictiva.”

Practic decizia BEC spune ca doar reprezentantii partidelor politice din birourile de votare ale sectiilor de votare - care au depus in prealabil o cerere scrisa prin care dovedesc ca sunt inscrise ca operatori de date cu caracter personal - au voie sa faca copii dupa aceste liste suplimentare, ca si dupa tabelele electorale permanente in conditiile legii 677/2001.

Interpretarea este una eronata din punctul nostru de vedere. In primul rand ca niciuna din legile invocate de decizia BEC nu precizeaza in mod expres ca cineva ar avea dreptul sa faca copii dupa listele electorale (fie ele normale sau suplimentare). Legea 677/2001 privind protectia datelor cu caracter personal nici nu le-ar da un asemenea drept in lipsa unui scop adecvat si precis, si doar pentru satisfacerea unui drept legitim.

In al doilea rand informatiile cu privire la cine a votat, sau care sunt exact persoanele care au votat pe listele suplimentare sunt deosebit de importante pentru orice partid politic si pot fi folosite in scopuri evident eronate. De exemplu, un partid care a “incurajat participarea la vot” poate sa vada daca anumite persoane de pe lista au votat sau nu - inchipuiti-va ce inseamna asta in cazul unei comune relativ mici. In cazul in care unul din partide ar incuraja “turismul electoral” lista suplimentara poate reprezenta un instrument de santaj pentru acele persoane care se stie ca au votat de 2 ori.

facebook-screentshotMai mult, datele personale pot fi folosite in alte scopuri - cum ne arata si postarea anexata de pe Facebook (vezi screenshot in stanga) al unui fost candidat la presedentie intrat in posesia unei astfel de liste si care nu are nicio problema sa posteze online date personale, cu acuze nefondate - in mod vadit ilegal.

In acest conext, opinia noastra este ca regimul listelor electorale si al listelor suplimentare, in contextul aplicarii corecte a legii 677/2001, este ca nimeni nu are voie sa faca copii ale acestor liste, in afara de regimul stabilit prin lege - si anume ca acele informatii se trimit catre Autoritatea electorala permanenta (AEP).

Cu toate acestea, pentru indeplinirea obiectivului unui vot corect si a depistarii infractiunilor legate de votul multiplu, AEP ar putea sa permita accesul tertelor parti (ONG-uri, cetateni interesati, partide, etc.) la aceste date personale, daca prelucrarea este necesară în vederea realizării unui interes legitim al AEP (depistarea votului multiplu) si sunt folosite doar in acest scop. Mai direct spus, legea privind protectia datelor personale nu trebuie sa fie folosita - in mod gresit - pentru a bloca verificari legate de corectitudinea voturilor.

In acest sens AEP ar trebui sa adopte o procedura clara pentru a permite protectia datelor personale in contextului accesului la date, care ar putea fi confirmata de Autoritatea pentru protectia datelor, si care ar putea contine masuri de genul:

Vezi finalul articolului pe http://privacy.apti.ro

21/05/13

  20:36:00, by Bogdan, 829 words  
Categories: Anunturi, Legislatie, Jurisprudenta, Drept de autor

Plagiatul si anarhia

Exact acum 1 an am fost invitat intr-un panel pe teme de proprietate intelectuala la o conferinta legata de cybercrime unde majoritatea participantilor erau din zona de law enforcement (adica politisti si procurori). Dupa ce m-am convins ca organizatorii erau siguri ca doresc ca eu sa fiu acolo (pentru ca eu vorbesc pe tema asta mai degraba de continut deschis si licente Creative Commons) am zis ca daca m-au invitat, atunci sa profit.

Am venit sa va provoc!

Exact asa mi-am inceput discursul dupa care le-am zis ca, in opinia mea, pedepsele penale pentru incalcarea drepturilor de autor sunt gresite. Si le-am continuat pe linia unui articol (zic eu bine scris) de Joe de la EDRi

În Comunicarea Comisiei Europene referitoare la implementarea Directivei privind aplicarea drepturilor de proprietate intelectualăse arată că încălcările drepturilor de proprietate intelectuală în spațiul digital sunt omniprezente. Omniprezent înseamnă pretutindeni și întotdeauna. Atunci când o persoană încalcă legea, acea persoană are o problemă. Atunci când societatea încalcă legea, atunci este legea cea care are o problemă.

Am ajuns în această situație pentru că politicile existente au eșuat. La fiecare câțiva ani elaborăm politici represive pentru felul în care arătau lucrurile cu doi ani în urmă(…).

Și dupa ce am continuat pe aceleași idei, de la un moment dat ziceam ca o sa-mi ia microfonul, le-am zis - aici se incheie partea anarhica a discursului meu. :D (s-a ris si in sala, deci macar citiva au priceput gluma).

Teoria ferestrelor sparte

Dar atunci daca vedem ca actualele politici represive nu functioneaza, sa incercam altceva. Si le-am zis sa ne gindim la teoria ferestrelor sparte. (teorie criminologica care zice ca pastrarea curateniei si pedepsirea contraventiillor minor intr-un cartier duce la evitarea escaladarii in savirsirea de infractiuni mai serioase)

Explicat mai empiric:

Sa zicem ca in fiecare zi treci pe jos pe o anumita strada. La un moment dat, observi un geam spart. E neobisnuit, dar mergi mai departe. A doua zi nimeni nu l-a inlocuit. A treia zi la fel. Peste o luna, geamul ramane acolo, spart. E de asteptat ca, in curand cineva sa intre in casa probabil parasita si, de ce nu, sa mai sparga inca un geam.

Si apoi o sa se scrie cu graffitti si o sa intre oameni care sa o locuiasca ilegal, etc. etc.

Plagiatul

Apoi am zis - ce ar fi sa aplicam teoria ferestrelor sparte pentru legislatia drepturilor de autor. Care este incalcarea marunta, de o importanta sociala redusa, dar foarte frecventa pe care toata lumea (sau, ma rog, aproape toata lumea) o practica incepind din scoala? Plagiatul. :>

Si apoi am facut o paralela intre cazul Zu Guttenberg din Germania si cazul Mang din Romania. (apropo, ati mai auzit ceva de el?)

Aminteam ca in cazul din Germania, procuratura s-a autosesizat, dar la noi nu (si am intrebat, retoric, de ce).

Plagiatul lui Ponta

Peste un an de zile, vad motivarea procurorilor din NUP-ul dat plagiatului lui Ponta si doua aspecte imi sar in ochi (pe linga faptul ca si in acest caz procurorii NU s-au autosesizat):

  1. Domnul Ponta nici macar nu a fost audiat in acest caz. (dupa cum rezulta din Rezolutie) Procurorul nu a crezut ca este important sa audiez chiar invinuitul. Probabil era deja convins
  2. Fapta nu exista. Poate ca fapta nu avea pericolul social al unei infractiuni. Probabil ca a facut-o din greseala (adica nu stia normele deontologice academice ale citarii corecte intr-o lucrare de doctorat). Dar nu poti sa spui negru pe alb ca fapta nu exista, cind toata lumea cu acces la Internet poate sa vada pagini intregi reproduse din alta parte. Cind vezi cum sunt copiate identic semne de punctuatie, conjunctii, prepozitii sau formulari pur nejuridice.

Deci legea nu distinge cu privire la dimensiunea reproducerii din opera respectiva si nici nu specifica locul amplasarii mentiunii cu privire la sursa.

Asta zice procurorul. Concluzia logica este una singura - daca ai o opera cu o structura diferita, poti sa copiezi integral textul din alte parti. Doar sa pui o bibliografie imensa la final. Este permis.

Concluzie

Va mai aduceti aminte ca am vorbit de cazul Zu Guttenberg? Acolo procurorii au gasit 23 de situatii unde ar fi fost incalcata legea (deci NU fapta nu exista), dar s-a considerat ca paguba financiara a fost minima (si deci nenea Guttenberg a platit voluntar o donatie de 20 000 de euro catre un ONG si a scapat fara cazier.)

In schimb decizia procurorului roman anuleaza orice argument logic (ca de cele juridice, ce sa mai zicem) si face iluzorie orice discutie serioasa despre plagiate, referate sau integritate academica. Am mai facut prezentari despre notiunile de baza din legea dreptului de autor, inclusiv catre elevi sau studenti, dar ma intreb daca nu cumva sunt de fapt doar un dezinformator notoriu.

Ca sa nu fiu, vad doar doua solutii logice:

  1. o initiativa legislativa de a scoate plagiatul din legea romana (art 141 din legea 8/1996). Cel putin pedeapsa penala
  2. o initiativa legislativa ca in cazul in care un premier este invinuit, atunci interpretarea legilor se schimba.

18/03/13

CFR crede ca are monopol pe mersul trenurilor. Si pe net!

Mi-a ajuns la urechi zilele trecute un caz interesant (dar deranjant în același timp!) de un presupus caz de criminalitate infromatică. Care ne arată că povestea lui Aaron Swartz se poate replica și în România, doar că la un nivel mult mai ridicol.

Cazul
Pe scurt, una din firmele CFR-ul, proprietar al site-ului infofer.ro sau www.cfrcalatori.ro de unde puteți afla mersul trenurilor din România (asta dacă nu va pierdeți în interfața de secol trecut), a început să dea în judecată în penal pe toți cei care i-au copiat informațiile din mersul trenurilor, considerând că aceștia au preluat informațiile accesând fără drept (infracțiune prevazută de art 42, legea 161/2003) sistemul informatic al CFR, adică site-ul mai sus menționat.

Deci CFR consideră că unii oamenii ar trebui să intre la pârnaie pentru ca au facut o aplicație mai bună decât a lor.

Citeva aspecte juridice, si nu doar merita dezbatute:

De ce?

Dincolo de orice argument pro sau contra din spectrul juridic mă întreb de ce naiba o fi vrând CFR să-și “protejeze” mersul trenurilor. În fond informația nu doar că este publică prin esența ei, dar este unul din principalele motoare prin care poți să-ți atragi călătorii. Faptul că orice călător poate să afle căt mai repede că există un tren care pleacă la 14 30 din București și ajunge la 15 30 în Ploiești mă face să mă duc la gară și să îmi cumpăr bilet (sau chiar să-l cumpăr online). Dar de ce ar trebui să pot afla această informație doar de pe site-ul lor oficial? Cu ce te-ar putea deranja că alții îti fac practic reclamă în mod gratuit?

Singura motivație cât de cât posibilă ar fi explicația că aceste site-uri (cum a fost http://merstrenuri.ro) îți dădeau posibilitatea de căuta nu doar în mersul trenurilor CFR, ci și în mersul trenurilor private. Care ar fi fost dăunător mai ales dacă ar fi trecut la pasul 2 - să compari și prețurile. Deci teama stupidă de concurența (în loc să se axeze pe îmbunătățirea serviciilor) este singurul motiv al unei decizii nu doar stupide, ci care dovedește o gândire comercială retrogradă.

Poate fi scrape-ingul o infracțiune?

Practic - cei ce au “copiat” mersul trenurilor probabil au luat o informație ce deja este pe site-ul public de pe Internet (sunt mai multe in speță gen : mersultrenurilor.ro , merstren.ro, mersul-trenurilor.infoturism.ro, http://merstrenuri.ro) - asta daca nu cumva or fi platit 2 studenți sa ia filă cu filă din Mersul Trenurilor pe hârtie și să le bage într-o bază de date.

Cazuri similare cu preluarea mersurilor trenurilor au mai fost și în Germania sau SUA (și acolo au stârnit indignarea publicului, mult înainte de orice verdict).

Simplificând mult problema juridică, putem rezuma acest subiect pe o singură întrebare - era “fără drept” acest acces la site-ul public al CFR?

Răspunsul evident este negativ, în opinia mea. Dintr-un motiv extrem de simplu - site-ul public al CFR cu mersul trenurilor nu are nicio informare cum că o asemenea utilizare nu ar fi legală. (obligatorie cf art 41 din legea 161/2003)

Chiar si dacă o asemenea informare ar fi existat (de exemplu în Termeni și Condiții), este discutabil (iar deciziile de pina acum - din afara României, evident) în ce masura acel text ar fi fost opozabil unui terț care poate face web scraping, fără a citi Termenii si Conditiile înainte.

Dar din punct de vedere practic o asemenea interpretare ar fi doar o mare prostie în era web 2.0, dacă ma întrebați pe mine.(evident, nu vorbim de situația în care conținutul parsat ar fi fost protejat de alte drepturi). Daca vreți ca un anumit conținut să nu fie parsat, puneți niște mijloace tehnice minime de protecție și atunci putem discuta și de fapta penală a celui ce le depășește. EFF are o campania în SUA tocmai pentru modificarea legii lor de criminalitate informatică pentru a dezincrimina în mod direct acest aspect.

Este baza de date de Mersul Trenurilor protejată de vreo lege?

Iarăsi răspunsul meu ar fi negativ.

În primul rând nu există nimic original în baza de date în sine sau în metoda de prezentare publică pentru a putea beneficia pentru o protecție prin dreptul de autor.

Am putea însă discuta mai în detaliu despre posibila protecție prin dreptul sui-generis asupra conținutului integral al bazei de date. (cap VI legea 8/1996). Din fericire însa jurisprudența destul de recentă și bogată a Curții Europene de Justiție pe acest subiect a limitat extrem de mult definiția producătorului de baze de date, care ar putea benficia de o protecție prin dreptul sui-generis:

Astfel CEJ interpretează în mod restrictiv termenul de „obținere” a conținutului unei baze de date, excluzând costurile legate direct de crearea acestor date, comentând:

„ Scopul protecției prin dreptul sui generis stabilit prin directivă este să stimuleze punerea în funcțiune de sisteme de stocare și procesare pentru informația existentă și nu crearea unor elemente susceptibile ulterior să fie incluse într-o bază de date”

Practic Curtea decide ca fabricantul poate avea un drept sui generis doar dacă a investit substanțial în obținerea sau verificarea de date din surse independente, iar investiția în crearea datelor care formează baza de date nu duce la dreptul sui-generis. Cei care creează datele trebuie sa investească substanțial în aranjarea și selectarea lor pentru a beneficia de acest drept.

Autocitare din “Introducere în subiectul datelor deschise Și problemelor sale juridice", Revista Romana de Dreptul Afacerilor 1/2013

Pot fi datele de transport date deschise (a.k.a open data)?

Eu cred ca experiențele din Marea Britanie, dar nu numai, din zona de open data prin reutilizarea informațiilor legate de trafic sau transporturi (de fapt indiferent dacă vorbim de mașini, trenuri sau feriboturi) ne demonstrează că există un beneficiu social imens din re-utilizarea acestor date, iar uneori și un beneficiu economic pentru cei ce sunt suficient de deștepți pentru a prezenta într-un mod atractiv. Și în final poate duce la o mai bună utilizare a mijloacelor de transport în comun.

Iar faptul că există aceste servicii, e adevărat la nivel incipient și în România, ne arată că și la noi există antreprenori din zona privată care doresc să o exploreze.

Intrebarea de fond, dincolo de toate aspectele juridice, este una simplă:

Punem umărul (deschizând datele) sau punem frână (inventând procese stupide)?

05/03/12

  14:04:58, by Bogdan, 842 words  
Categories: Anunturi, Stiri - Romania, Pareri personale, Legislatie, Retentia datelor, Viata privata

Supravegherea cetatenilor - de la necesitate la obsesie

Modul in care tehnologia poate urmari ceea ce fac cetatenii reprezinta o problema serioase nu doar strict juridica (prin raportarea la practica CEDO si a dreptului la viata privata sau la legislatia privind protectia datelor personale), ci si etica.

De multe ori motivatia este legata de actiuni necesare intr-o societate democratica: asigurarea securitatii cetatenilor, aplicarea legii, depistarea actiunilor teroriste. Doar ca toate acestea au efecte asupra noastra. In fond este doar o alegere pe care trebuie sa o explicam clar: cit de departe dorim sa mergem?

  • Trebuie sa inregistram toate masinile de scris pentru a vedea cine scrie impotriva regimului? (asta au facut-o comunistii)
  • Trebuie sa inregistram toate persoanele intr-o baza de date cu ADN-uri pentru ca orice persoana sa poate fi identificata usor daca este autorul unei incalcari a legii? (spre asta se indreptau britanicii, a fost declarat ilegal de CEDO - vezi cazul Marper vs. UK)
  • Trebuie sa supraveghem intreg traficul de Internet pentru a vedea cine incalca drepturile de autor? (asta au cerut organismele de gestiune colectiva si a fost declarata ilegala de CEJ)

facind intrebarea sa sune de obicei in sensul:
“Trebuie sa supraveghem TOT, pentru a-l prinde pe X sau Y?”

Desi, personal, cred ca raspunsul trebuie sa fie un NU hotarit, observ cu dezamagire nu doar ca exista noi initiative legislative propuse care nasc intrebari similare, ci ca problema juridica si etica este ignorata cu desavirsire. Si pe urma ne uimim cind vedem cetateni in strada care striga: “Va rugam sa ne scuzati/Ne simiti supravegheati".

1. Trebuie sa-i inregistram pe toti cetatenii ce se cazeaza la un hotel pentru a-i prinde pe urmaritii general care s-ar putea caza acolo?
De parca daca ai fi urmarit general te-ai duce sa stai la hotel si iti arati si buletinul…

Propunerea de lege a Ministerului Turismului (MDRT) care dorea sa faca acest lucru a disparut de pe site-ul acestuia, dar sistemul informatic deja a fost facut. (asa cum ne confirma un raspuns dat CJI). Nimeni nu a intrebat daca are rost sa fie facut si cum sa fie facut astfel incit sa ceara mai multe date personale si sa nu aiba o baza de date unica.

MDRT zice ca el are acces la date statistice si ca MAI are acces la toate datele. Si ca si inainte avea acces. Diavolul este insa in detalii. Daca inainte de baza de date, fisele se trimiteau catre organele de politie locale (care nu se stie exact ce faceau cu ele), acum ele o sa intre intr-o baza de data unica unde orice poate sa faca nitel “data mining”.

Evident ca softul putea fi conceput ca sa respecte prin design principiile vietii private (de ex. datele sa fie pastrate local, verificarea sa se faca automat pe baza datelor publice ale persoanelor cautate - cu raspuns da sau nu, etc.). In termeni juridico-tehnici se numeste privacy by design si care apare in noile reglementari propuse de Uniunea Europeana.

Nu exista o analiza juridica sau etica cu privire la impactul acestei reglementari asupra vietii private.

2. Trebuie sa facem cumpararea unei cartele pre-pay legata de dezvaluirea datelor de identitate pentru a-i prinde pe descreieratii care suna la 112 pentru farse prostesti?

De parca acestia nu ar putea suna de la telefoanele publice cu plata (de unde e gratuit sa suni la 112) sau sa cumpere un telefon pe numele altuia?

Dupa ce o propunere a fost respinsa de Camera Deputatilor la finalul anului trecut, un al doilea proiect apare in aceiasi perioada cu acelasi scop.

Evident, fara o analiza juridica sau etica cu privire la impactul acestei reglementari asupra vietii private. Argumentatia puternica este ca “alte state europene deja o fac".

Oare nu ar trebui ca sanctiunea sa fie direct adresata celor ce sunt suficienti de batuti in cap pentru a folosi abuziv accesul la 112? Cum ar fi dezactivarea cartelei si pierderea banilor?

3.Trebuie colectate si pastrate toate datele de trafic de comunicatii ale tuturor cetatenilor pentru a le avea in cazul unor cercetarii infractiuni grave?
De parca cei care ar face aceste infractiuni nu ar sti si nu ar putea folosi servicii care nu au obligatia pastrarii datelor (Gmail, Yahoo Mail, etc.) sau servicii de criptare.

Discutia asta legata de pastrarea datelor de trafic este deja veche, iar proiectul actual a fost respins de Senat, dupa ce legea veche a fost declarata neconstitutionala in 2009 tocmai pentru ca incalca dreptul la viata privata.

Daca acum aproape 2 ani presa romana s-a inflamat in mod ciudat si stupid si a scris despre legea asta vreo 2 luni la rind (sustinand in cele mai multe cazuri ca este vorba de interceptarea continutului, nu despre pastrarea datelor de trafic), acum nu mai zice nimic, desi este cel mai propice moment: pentru ca legea se afla in momentul critic - in dezbatere la Camera Deputatilor - camera decizionala pe aceasta lege, in Comisia de ITC si cea Juridica, care nu isi dau seama ce sa faca cu ea.

Evident, nici in acest caz nu avem nicio analiza a intrebarii nici dpdv juridic, nici etic.

Concluziile le trageti voi: Cit este necesitate? Si cit este obsesie? si poate cit este ignoranta…

16/02/12

  10:44:15, by Bogdan, 441 words  
Categories: Anunturi, Drept & Internet, Drept de autor, Libertate de exprimare, Drept & ITC

Furnizorii de gazduire nu trebuie sa impuna servicii de filtrare a continutului protejat de copyright, decide Curtea Europeana de Justitie

Astazi Curtea Europeana de Justitie (CEJ) a dat o noua decizie cruciala pentru libertatea Internetului in cazul Sabam vs. Netlog (C 360/2010) unde s-a pus intrebarea daca un judecator poate sa dea un ordin prin care să solicite unui furnizor de servicii de găzduire să filtreze cea mai mare parte a informației găzduite pe serverele sale în scopul identificării fișierelor muzicale care conțin opere muzicale, cinematografice sau audio-vizuale, și ulterior, să blocheze schimbul de fișiere în respectivele cazuri. Netlog este furnizorul unor servicii de retele sociale in Belgia, deci are doar un rol de gazduitor al informatiilor.

CEJ a decis astazi ca o astfel de cerere ar fi contrara normelor Uniunii Europene (care prevede in directiva privind comertul electronic ca este interzis sa se impuna o supraveghere generala):
- ar determina o atingere gravă a libertății de a desfășura o activitate
comercială
a Netlog deoarece l-ar obliga să instituie un sistem informatic complex, costisitor, permanent și pe cheltuiala sa exclusivă;
- ar putea să aducă atingere drepturilor fundamentale ale utilizatorilor serviciilor sale, – mai precis dreptului lor la protecția datelor cu caracter personal, precum și libertății lor de a primi și de a transmite informații, aceste drepturi fiind protejate prin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;
- ar risca să aducă atingere libertății de informare, din moment ce ar fi posibil ca acest sistem să nu facă în mod suficient distincția între un conținut ilicit și un conținut licit, astfel că utilizarea lui ar putea avea drept consecință blocarea comunicațiilor cu conținut licit.

Comunicatul de presa al CEJ este deja public, iar decizia integrala va fi postata pe site-ul institutiei in cursul zilei de astazi.

Aceasta decizie merge pe aceiasi linie cu cea din cazul Sabam vs. Scarlet decis de CEJ in noiembrie anul trecut (atunci era vorba de un furnizor de acces la Internet, nu de gazduire)- vezi comentariile mele de atunci.

Impreuna cu cei de la EDRi si ApTI am pregatit o serie de intrebari frecvente, prin care sa puteti intelege mai usor implicatiile acestui caz:

Această decizie reprezintă o nouă victorie pentru libertățile fundamentale?

Da.

Într-un climat politic în care caracteristicile de bază ale Internetului, așa cum îl știm astăzi, sunt în joc, decizia judecătorilor europeni atrage din nou atenția asupra importanței evitării supraîncărcării instrumentelor de comunicare cu tehnologii restrictive. Acest lucru este crucial pentru protecția drepturilor omului pe Internet, precum și a importanței economice a acestuia.
Pentru a doua oară în decurs de câteva luni, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a subliniat importanța unui Internet deschis și liber, care respectă libertățile fundamentale, precum libertatea de comunicare, viața privată și libertatea de a desfășura activități economice.

Vezi restul intrebarilor pe apti.ro.

09/01/12

  12:36:46, by Bogdan, 175 words  
Categories: Anunturi, Evenimente, Drept & Internet

Curs despre guvernanta Internetului

Cine conduce Internetul? Ce a ala ICANN? Cine tine un Whois si de ce? Care sunt diferentele dintre IPv4 si IPv6? Cum poate un utilizator de Internet sa fie implicat in guvernanta Internetului? sau De ce Internetul ramine deschis si peste noapte? :D

Poate cei care cititi acest mesaj stiu raspunsul la o parte din intrebari. Poate celelalte nu va intereseaza.

Dar daca totusi va intereseaza sau credeti ca puteti fi implicat sau mai bine informat in ceea ce inseamna politicile Internet va recomand un curs online de Internet Governance Capacity Building Programme organizat de DiploFoundation care va poate raspunde la aceste intrebari, dar si la altele.

Pretul poate parea prohibitiv, insa aplicantii din Romania pot aplica pentru acoperirea acestor costuri.

Termen limita pentru aplicatii: 1 Februarie 2012.

Cum am anuntat cursul si in anii trecuti si de fiecare data am aflat ca vreunul dintre cititori a profitat de anunt si s-a aratat si incantat de el, cred ca va pot propune un curs interesant, asa pentru inceputul anului.

Detalii si linkul pt aplicatie pe site-ul diplomacy.edu.

1 3 4 5 ...6 ...7 8 9 10 11 12

Blog juridic al lui Bogdan Manolea cu informatii referitoare la legislatie, jurisprudenta, articole si stiri legate de domeniul Dreptului Tehnologiei Informatiei din Romania si strainatate.

Subscrie la acest blog pentru a primi actualizarile prin e-mail

Adresa de e-mail


Realizat de FeedBlitz

  XML Feeds

Search

March 2017
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
 << <   > >>
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31    

Multumesc

V-a fost util ceva de pe blog sau pe de site ?
De azi va permit sa imi lasati un multumesc
powered by b2evolution