Drept & Internet - noutati si opinii

Cei care au urmarit subiectul isi amintesc probabil ca, dupa scrisoarea de la Comisie pe tema posibilitatii inceperii procedurii de infringement pentru ne-implementarea directivei privind pastrarea datelor de trafic informational (numita de o parte din presa ca Legea Big Brother), ministrul roman al comunicatiilor s-a supus cerintelor si a scos noua legea in fata.

Si desi am re-amintit de ce este o mare prostie, iar Dataprotection.ro a refuzat sa sustina un copy&paste dupa o lege deja declarata neconstitutionala, Ministrul s-a incapatat sa o sustina in continuare.

Pina la urma se pare insa nu a reusit sa convinga Guvernul ca trebuie adoptata, si a depus-o in Parlament ca proiect propriu (el si inca un deputat).

Intrata in Senat in procedura de urgenta, proiectul a fost rapid, dar nu in directia dorita.
Astfel, opinia Guvernului cu privire la proiect este una tipica pentru Pilat din Pont, si nu pentru un proiect al unuia din Ministri sai- ne spalam pe maini de problema:

Guvernul alege să nu îşi asume niciun punct de vedere, considerând că “Parlamentul este singurul în măsură să se pronunţe asupra adoptării” propunerii legislative.

Comisiile desemnate (juridica si de drepturile omului) au propus respingerea sa, iar Senatul a respins proiectul ieri .

Deci proiectul va trece la Camera Deputatilor, unde urmeaza o alta runda de dezbateri. Speram cu acelasi rezultat.

Puteti urmari mai multe detalii pe pagina de la ApTI.ro

Update - si discutiile din Senat pe aceasta tema inainte de vot. Votul a fost unanim impotriva proiectului. Cititi un pic prima parte pentru a vedea ridicolul situatiei prin care reprezentatntul MCSI sustine proiectul, desi scrisoarea oficiala de la guvern spune exact contrariul.

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind reţinerea datelor
generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de
servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.
Din partea iniţiatorilor, dacă doreşte cineva… Nu doreşte.
Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Fecioru. Vă rog. Microfonul

Domnul Marius-Constantin Fecioru - secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor şi
Societăţii Informaţionale:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Guvernul susţine această iniţiativă legislativă, în special şi datorită faptului că România se
află în al treilea an al procedurii de infringement şi, începând cu luna ianuarie, va intra în ultima
etapă a acestei proceduri, şi anume trimiterea la Curtea de Justiţie.

Domnul Vasile Blaga:
Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.
Domnule preşedinte Greblă, vă rog. Este raport comun al comisiilor.

Domnul Toni Greblă:
Este un raport comun cu Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi. Membrii
ambelor comisii, în unanimitate, au hotărât să adopte un raport de respingere a propunerii legislative.
Pe scurt, stimaţi colegi, vreau să vă informez că, în 2008, o lege similară, Legea nr. 98/2008,
a fost adoptată de Parlament. Curtea Constituţională, un an mai târziu, a declarat-o în întregime
neconstituţională. De atunci, în vidul legislativ, s-a venit recent cu această propunere legislativă,
pentru care atât Consiliul Legislativ, cât şi Guvernul opinează în documentele scrise, transmise
comisiilor reunite, că textul legii pare a fi neconstituţional pentru că este identic cu cel din 2008, dar
că respectă prevederile directivei Uniunii Europene. Şi Guvernul, pentru prima dată, în scris,
consideră că Parlamentul este singurul în măsură să se pronunţe asupra adoptării acestuia.
Neputând să trecem peste acest aspect al neconstituţionalităţii textului de lege în întregime,
vă propunem un raport de respingere a propunerii legislative.
Legea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Domnul Vasile Blaga:
Vă mulţumesc.
Din partea colegilor senatori sunt puncte de vedere?

Domnule senator Ţuţuianu, vă rog.
(Domnul senator Adrian Ţuţuianu, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul
central pentru a lua cuvântul.)

Domnul Adrian Ţuţuianu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi,
Am rugămintea la dumneavoastră să fim atenţi cu privire la această propunere legislativă,
pentru că este una nu doar cu încărcătură politică, ci şi cu serioase aspecte care privesc drepturi şi
libertăţi fundamentale ale omului.
Am să încep, mai întâi, întrebând reprezentantul Guvernului dacă cumva a primit alt mandat
de la Guvern, pentru că în punctul de vedere comunicat în scris Parlamentului, nu are rost să intru în
toate detaliile, se spune aşa:
„Având în vedere obiectul de reglementare al acestei propuneri legislative, considerăm că
Parlamentul este singurul în măsură să se pronunţe asupra adoptării acesteia.”
Deci, în niciun caz, Guvernul nu a spus, cel puţin prin acest document, că susţine această
propunere legislativă.
În al doilea rând, să ne lămurim puţin despre ce este vorba. Este vorba despre o propunere
legislativă aparţinând celor doi deputaţi din PDL, domnul Valerian Vreme şi Adrian Bădulescu, domnul
Valerian Vreme fiind şi ministrul comunicaţiilor, prin care se reia, practic, textul Legii nr. 298/2008 prin
care se instituie furnizorilor de servicii şi reţele publice de comunicaţii electronice destinate
publicului sau de reţele publice de comunicaţii, obligaţia de a stoca pe o perioadă de 6 luni datele de
trafic şi localizare a persoanelor fizice şi juridice. Aceasta reprezintă, potrivit art. 3 din lege, datele
necesare pentru urmărirea şi identificarea sursei, destinaţiei, datei, orei şi duratei unei comunicări,
tipul de comunicare, echipamentul de comunicaţie sau a dispozitivelor folosite de utilizator, a
locaţiei echipamentului de comunicaţii mobile.
De asemenea, art.1 alin. (2) include în categoria datelor de trafic şi localizare a persoanelor
fizice şi juridice datele conexe necesare pentru identificarea abonatului sau a utilizatorului
înregistrat, fără a defini ce înseamnă aceste „date conexe”.
Cam acesta este obiectul de reglementare.
Acum, cu privire la evoluţia legislativă în materie, vreau să vă sesizez că această Lege
nr. 298/2008 a fost atacată la Curtea Constituţională care, prin Decizia nr. 1258 din 8 octombrie
2009, a declarat legea neconstituţională în integralitatea ei.
Ce au făcut cei doi colegi ai noştri? Au reintrodus în dezbaterea parlamentară acelaşi proiect
de lege, cu aceleaşi date şi cu aceeaşi formă, iar eu cred că acest lucru ne arată două chestiuni.
În primul rând, acest Guvern nu a fost în stare, din anul 2009 până astăzi, doi ani de zile, să
elaboreze un act normativ care să ţină seama, pe de o parte, de directiva europeană în materie iar, pe
de altă parte, de ceea ce a reţinut Curtea Constituţională în motivarea Deciziei nr. 1258/2009.
În al doilea rând, se vine de către iniţiatori cu ideea că această reglementare este absolut
necesară şi trebuie rezolvată problema de urgenţă pentru că România ar putea face obiectul unei
acţiuni de infringement. Sigur că se pune întrebarea de ce Guvernul, doi ani de zile, nu a fost în
stare să vină să rezolve această problemă, respectând şi normele dreptului naţional, dar şi ale
dreptului comunitar? De ce se apelează astăzi la această manieră de legiferare de chiar ministrul
comunicaţiilor, care era responsabilul pe domeniu şi era obligat să vină cu o reglementare care să
respecte cele două cerinţe?
Acum, pe fondul legii, tot pentru a nu fi considerat subiectiv, am să vă citez câteva lucruri
pe care le reţine Curtea Constituţională, fiindcă textele sunt identice. Iată ce spune Curtea
Constituţională a României.
„Curtea Constituţională consideră că lipsa unei reglementări legale precise, care să
determine cu exactitate sfera acelor date necesare identificării persoanelor fizice sau juridice
utilizatoare, deschide posibilitatea unor abuzuri în activitatea de reţinere, prelucrare şi utilizare a
datelor stocate de furnizorii serviciilor de comunicaţii electronice destinate publicului sau de
reţelele publice de comunicaţii.
Limitarea exerciţiului dreptului la viaţă intimă şi la secretul corespondenţei şi a libertăţii de
exprimare, de asemenea, trebuie să aibă loc într-o manieră clară, previzibilă şi lipsită de echivoc,
astfel încât să fie îndepărtată, pe cât posibil, eventualitatea arbitrariului sau abuzului autorităţilor în
acest domeniu. (…)
Legiuitorul nu defineşte – reţine, de asemenea, Curtea Constituţională – ce se înţelege «prin
ameninţări la adresa securităţii naţionale», astfel că, în lipsa unor criterii precise de delimitare,
diverse acţiuni, informaţii sau activităţi obişnuite de rutină ale persoanelor fizice şi juridice pot fi
apreciate în mod arbitrar şi abuziv, ca având natura unor astfel de ameninţări.(…)
În materia drepturilor personale – reţine, de asemenea, Curtea Constituţională –, cum sunt
dreptul la viaţă intimă şi libertatea de exprimare, precum şi a prelucrării datelor cu caracter
personal, regula unanim recunoscută este aceea a garantării şi respectării acestor drepturi” şi că
statul are obligaţia să se abţină în a emite reglementări care să contravină unor drepturi şi libertăţi
fundamentale.

De asemenea, se reţine de către Curtea Constituţională că nu este justificată într-un mod
acceptabil obligaţia legală cu caracter continuu, general aplicabilă, de stocare a acestor date de
interes personal.
Ca să tragem o concluzie, fiindcă decizia are o motivare pe patru-cinci pagini, eu cred că
această propunere legislativă încalcă drepturi şi libertăţi fundamentale, este de neacceptat într-o
democraţie constituţională şi într-un stat de drept şi că Guvernul, aşa cum am spus, avea obligaţia să
pună de acord această decizie a Curţii Constituţionale cu reglementarea europeană, şi nu să vină în
faţa noastră cu un nou act normativ, care îl copiază pe cel declarat neconstituţional.
Acestea sunt argumentele pentru care grupul nostru parlamentar nu va susţine adoptarea
propunerii legislative.
Vă mulţumesc mult.
(Domnul senator Adrian Ţuţuianu, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)

Domnul Vasile Blaga:
Mulţumesc mult şi eu, domnule senator, pentru precizările făcute.
Nemaifiind luări de cuvânt, declar încheiate…

Domnul senator Frunda? Vă rog.
Scuzaţi-mă, dar nu v-am observat. Microfonul 2.

Domnul Frunda György:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Foarte scurt, sub un minut.
Într-adevăr, este nevoie de reglementare în domeniu. Aşa este, cum a spus domnul coleg,
există o contradicţie între directiva la care se face referire şi decizia Curţii Constituţionale române,
care a declarat neconstituţionale articolele. Trebuie să respingem această cerere şi s-o trimitem la
Camera Deputaţilor, unde se poate face sincronizarea constitutivă a iniţiativei legislative.
Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Blaga:
Vă mulţumesc mult.
Absolut de acord cu dumneavoastră, domnule senator, ca, de altfel, şi cu domnul senator Ţuţuianu.
Declar încheiate dezbaterile generale.
Votul, după ora 12.30.
***************************************************

La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind reţinerea datelor
generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de
servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.
Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă
Cameră sesizată.
Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.
Vă rog să votaţi.
Raportul de respingere a întrunit 91 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, iar
proiectul de lege a fost respins.