Drept & Internet - noutati si opinii

E important de precizat ca aceasta este doar metodologia pe drepturi de autor (UCMRUCMR-ADA e titlul corect), exista altele in dezbatere pentru drepturi conexe (cu CREDIDAM si UPFR), si oricum trebuie sa ai acordul titularilor drepturilor de autor pentru a publica muzica pe Internet. Metodologia este definitiva, dar poate fi atacata cu apel in instanta.

De asemenea, vedeti si metodologia veche din 2004 pentru a avea o baza de comparatie cu cea actuala - stabilita de arbitri pe 30 Martie 2010. (vezi atasat acestei insemnari varianta completa - fromat PDF)

Spuneam ca in mare parte mi se pare o metodologie foarte buna pentru afacerile Internet. Sa explic de ce:

1. Pentru utilizarile oneroase se stabileste un procent din venituri si nu si o suma minima. Asta e un lucru esential in conditiile in care pe Internet se “incearca” tot felul de noi modele de business - iti dau x% din ce cit pot sa cistig eu, fara a fi limitat de o suma minima.
De altfel disparitia sumei minime pentru download (inainte era 0.10 ron/piesa muzicala) ar trebui sa permita noi modele de business bazate pe abonamente sa apara si in Romania.
Ba chiar pot sa spun din pct asta de vedere, ca este una din cele mai flexibile metodologii din Europa - deci daca vrei sa faci un business la nivelul UE, iti poti face firma in Romania.

2. Se face clar distinctia intre comunicare publica si reproducere. Desi asta este e chestiune care e importanta, dar putin mai complicata. Arbitrajul a retinut argumentatia noastra, ca in cazul unui serviciu de streaming, partea de reproducere are doar o functie tehnica. (chestiune exceptata cf art 33 lg 8/1996) Mai mult, la download se face distinctia intre sumele platite pentru comunicare publica si pentru reproducere. La cea din urma fiind doar gestiune colectiva facultativa, daca UCMR nu are mandat in acest sens (iar pe mine ma intereseaza in special pe muzica alternative sau alte muzici noi licentiate prin CC), se plateste doar 30% din sumele prezentate, restul devenind negociabil (sau liber).

3. La articolul 3 a disparut aberatia legata de raspunderea gazduitorului pentru ce face un tert.

4. Faptul ca toata procedura de autorizare se poate face electronic

5. Baza de calcul este “totalitatea veniturilor brute lunare obţinute de utilizator ca urmare a folosirii operelor muzicale". Adica nu este vorba de toti banii facuti de utilizator, ci de veniturile legate de folosirea operelor.

(mai pot continua, dar ma opresc aici)

Exista insa din 2 aspecte neclare/interpretabile:

A. Este exclus embed-ul ?
Cred ca da, dar este o interpretare extinsa a modului cum este definit utilizatorul (propunerea noastra era mult mai clara in acest sens, arbitrii nu s-au referit in mod expres la acest lucru, desi l-am pus in mod distinct in concluzii):
(2) Este utilizator, în sensul prezentei metodologii, persoana fizică sau juridică ce oferă publicului servicii ale societăţii informaţionale care conţin opere muzicale aflate pe un sistem informatic online sau mobil.
Sa impartim in 3 sectiuni:
a. ce este un serviciu al societatii informationale (termen definit de legea comerului electronic)
serviciu al societãtii informationale - orice serviciu care se efectueazã utilizându-se mijloace electronice si prezintã urmãtoarele caracteristici:
a) este efectuat în considerarea unui folos patrimonial, procurat ofertantului în mod obisnuit de cãtre destinatar;
b) nu este necesar ca ofertantul si destinatarul sã fie fizic prezenti simultan în acelasi loc;
c) este efectuat prin transmiterea informatiei la cererea individualã a destinatarului;

b. Ce inseamna “care contine opere muzicale” ?
Asta ar insemna ca acea opera muzicala este cumva inclusa in serviciul pe care il pui la dispozitie.
Dar in cazul unui embed, serviciul care contine opere muzicala nu e facut de tine, ci de catre cel care pune la dispozitie fisierul (adica youtube cum ar veni)

c. Ce inseamna “aflate pe un sistem informatic online sau mobil” ?

Toate operele de pe Internet se afla pe sisteme informatice online. Ca e serverul tau sau ca e al altuia nu se prevede clar in acest alineat.
Si totusi, functia tehnica face ca in cazul unui embed, muzica sa poata veni de la mai multe servere (sau sisteme informatice). De fapt cred ca datele sunt (in cazul multor aceste servicii) de fapt “in the cloud” (vezi notiunea de cloud computing).

In concluzie interpretarea mea ar fi ca aceasta definitie nu include cazurile de embed. Dar e o interpretare, iar textul nu este suficient de clar.

Chiar si in conditiile in care interpretarea ar fi gresita (va rog contraziceti-ma), este extrem de greu de crezut ca UCMR s-ar indrepta impotriva unor cazuri interpretabile si cu citeva embed-uri. Asta pentru ca banii nu se iau cu fiscul, ci cu actiune in instanta in civil. Deci proces lung si complicat. S-ar putea sa coste x mii de lei procesul pentru un cistig de 300 de lei. Nu merita.

B. Ce se intampla cu operele puse de autori pe propriile site-uri?
Iarasi neclar. Metodologia nu contine nimic, iar explicatiile arbitrajului sunt:

Remuneraţia propusă de utilizatori pentru situaţia în care autorul îşi oferă spre ascultare sau descărcare propriile creaţii nu este reţinută în cauză, întrucât Legea nr. 8/1996 nu reglementează situaţia în care titularul de drepturi să se autorizeze sau să îşi plătească remuneraţii prin intermediul organismul de gestiune colectivă, care potrivit art. 125 nu sunt titulari de drepturi, ci mandatari ai acestora.

Deci practic arbitrii spun ca aceasta chestiune nu se poate include in metodologie. Iarasi vad 2 posibile interpretari:

a. Cea simplista ar insemna ca legea 8 nu reglementeaza, deci si ei trebuie sa plateasca sumele.

b. cea mai complicata, pe care inclin sa o sustin, ar insemna ca legea 8 nu reglementeaza acest caz, dar nici nu ar trebui sa reglementeze pentru ca este vorba de dreptul sau pe care nu ar trebui sa-l negocieze cu un mandatar.

As fi interesat sa vad o argumentatie pe acest caz, probabil mai trebui sa cercetez un pic problema.

Toate aceste idei ma fac sa concluzionez ca per ansamblu vorbim de o metodologie buna care ar trebui sa-i ajute pe care care vor sa faca business cu muzica pe Internet in Romania, dar si pe cei care fac muzica si folosesc Internetul ca mediul de informare.

Acum, citeva note personale referitor la acest proces legat de metodologie.

Follow up:

Am fost si sunt extrem de uimit si dezamagit de lipsa totala (cu o exceptie) de reactie si interes a celor care chiar utilizeaza muzica in business-ul lor pe Internet.

Dupa insemnarea din 2008 unde toata lumea s-a aratat indignata am primit 0 absolut sustinere din partea celor care ar fi trebuit sa fie interesati (pentru ca e business-ul lor). Nici macar o firma din cele care au site-uri de video-sharing nu s-a interesat citusi de putin interesata de subiect. Si atunci nu pot sa nu le dau dreptate reprezentantilor titularilor de drepturi de autor cind afirma ca multe din aceste afaceri sunt bazate pe incalcari grosolane ale legii.

De fapt, cei mai multi enervati de metodologie au fost utilizatori de embed-uri si alte persoane private care folosesc Internetul ca mediul de exprimare, dar nu de business, care probabil ca nu au fost si nici nu vor fi in viitorul apropiat in vizorul UCMR (din motivele pe care le-am precizat si mai sus).

In plus, chiar in momentul in care am cerut doar informatii legate de business-ul romanesc legat de muzica pe Internet, pe baza carora sa putem face o prezentare utila si eficienta in fata arbitrilor, iarasi cu o exceptie, nu mi s-a raspuns.

Si ca sa punem cireasa de pe tort, dupa ce in negocieri au fost 6 reprezentanti din partea utilizatorilor, in fata arbitrajului am ramas 3, ceilalti dind bir cu fugitii. Asta a insemnat ca fiecare utilizator a trebuit sa plateasca o treime din suma, adica 4157 RON. Pentru APTI suma a venit din bugetul propriu (deci nu din partea celor care ne-au “mandatat") si a reprezentat cam 50% din “cistigurile” acumulate in ultimii 5 ani din cotizatii si citeva sponsorizari minuscule. (dar am decis de comun acord sa platim noi pentru ca e un subiect unde e important sa ne spunem punctul de vedere). Pentru a nu mai calcula timpul pierdut de mine in ultimii 2 ani (din 2008 de cind merg la negocieri pe tema asta). Si nu, nu am chiar nicio afacere in domeniul muzicii pe Internet si nu am vrut (si nu am fost) sa fiu platit pentru implicarea in negocieri.

Asa ca in conditiile in care simt o aluzie despre avantajul financiar major al APTI sau al meu din treaba asta, nu trebuie sa fac decit sa-mi bag capul in pamint si sa ma gindesc ca sunt un prost idealist. Pentru ca fac doar lucrurile in care cred. Dar cel putin ma face sa simt bine cu mine insumi.

Deci tragind linie si cu toata varianta finala a metodologiei pe care indraznesc sa o consider un succes comun pentru Internet al reprezentantilor utilizatorilor (ANISP, Orange si APTI), pot sa concluzionez:

Adevarul este ca nu a meritat efortul si timpul investit.