Drept & Internet - noutati si opinii

Astazi s-a publicat in Monitorul Oficial (276 din 28 Aprilie 2010) Hotarirea de Guvern 195 din 9 Martie 2010 privind aprobarea Strategiei naţionale "e-România".Noi continuam ce ne-am propus cu Manifestul eRomania : sa provocam o discutie deschisa pe aceasta tema. Vineri pe 30 Aprilie, de la ora 1600 o sa organizam o intalnire, unde MCSI si-a confirmat prezenta, pe tema eRomania si conceptele de deschis. Intrarea e libera pentru ce ce vor sa vina, incercam sa facem si o transmisie live prin Internet sau macar o inregistrare video (dar abia maine va pot confirma).Aveti mai jos textul intr-un PDF (primele 18 pagini se refera la subiect, inca nu l-am parcurs in intregime, o sa-l inlocuiesc cu un plain text mai incolo.Alte informatii de background pe Avocatnet.ro sau Money.ro more »

Asa cum am anuntat pe APTI si ati putut citi pe IAB Romania, cu sprijinul Centrului de Informare al Consiliului Europei la Bucuresti am pus de o intalnire pe tema din titlu. Pe 30 Aprilie 2010. Detalii despre participare direct in invitatie. more »

Spuneam ca in mare parte mi se pare o metodologie foarte buna pentru afacerile Internet. Sa explic de ce:1. Pentru utilizarile oneroase se stabileste un procent din venituri si nu si o suma minima. Asta e un lucru esential in conditiile in care pe Internet se "incearca" tot felul de noi modele de business - iti dau x% din ce cit pot sa cistig eu, fara a fi limitat de o suma minima.De altfel disparitia sumei minime pentru download (inainte era 0.10 ron/piesa muzicala) ar trebui sa permita noi modele de business bazate pe abonamente sa apara si in Romania. Ba chiar pot sa spun din pct asta de vedere, ca este una din cele mai flexibile metodologii din Europa - deci daca vrei sa faci un business la nivelul UE, iti poti face firma in Romania. 2. Se face clar distinctia intre comunicare publica si descarcare. Desi asta este e chestiune care e importanta, dar putin mai complicata. Arbitrajul a retinut argumentatia noastra, ca in cazul unui serviciu de streaming, partea de reproducere are doar o functie tehnica. Mai mult, la download se face distinctia intre sumele platite pentru comunicare publica si pentru descarcare. La cea din urma fiind doar gestiune colectiva facultativa, daca UCMR nu are mandat in acest sens (iar pe mine ma intereseaza in special pe muzica alternative sau alte muzici noi licentiate prin CC), se plateste doar 30% din sumele prezentate, restul devenind negociabil.3. La articolul 3 a disparut aberatia legata de raspunderea gazduitorului pentru ce face un tert.4. Faptul ca toata procedura de autorizare se poate face electronic5. Baza de calcul este "totalitatea veniturilor brute lunare obţinute de utilizator ca urmare a folosirii operelor muzicale". Adica nu este vorba de toti banii facuti de utilizator, ci de veniturile legate de folosirea operelor. more »

Curtea Europeana de Justitie (CEJ) a decis astazi un caz legat de subiect destul de des intalnit in discutii legate de comertul electronic - problema costului transportului unui produs, in situatia in care consumatorul decide sa returneze produsul in termenul de 10 zile lucratoare.Instanta Europeana (ale carei cazuri sunt obligatorii si pentru instantele romanesti in interpretarea dispozitiilor legislative similare) sublinieaza ca doar costurile de returnare ale produsului pot fi puse in sarcina consumatorului.Articolul din directiva trebuie să fie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naționale care permite furnizorului, într‑un contract încheiat la distanță, să impute consumatorului costurile de expediere a mărfurilor, în cazul în care acesta din urmă își exercită dreptul de retractare.Pentru mai multe detalii puteti citi comunicatul de presa al CEJ (reprodus si mai jos) sau decizia completa a intregului caz. more »

Astazi am primit si versiunea Metodologiei privind stabilirea remuneraţiilor cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pentru reproducerea şi/sau comunicarea publică a operelor muzicale prin servicii online sau mobile asa cum a fost stabilita de arbitri in urma arbitrajului (de care am mai vorbit).La o prima vedere, pare destul de ok - revin probabil maine cu mai multe comentarii pe marginea textului care a fost trimis spre publicare in Monitorul Oficial. more »

La o saptamina de la lansarea Manifestului pentru un proiect eRomania deschis avem 123 de semnatari (organizatii, persoane fizice si juridice).Mai ramine deschis pentru semnaturi inca o saptamina - pina pe 14 Aprilie, dupa care il vom trimite oficial… more »

Acestea sunt primele rezultate anuntate de DIICOT a actiunii de azi importiva a trei grupari infractionale care se ocupau de licitatii frauduloase pe Internet. Probabil avem de-a face cu una din cele mai complexe actiuni ale Politiei Romane, implicind si elemente internationale, deci colaborarea cu forte de politie din alte state. Citeva comentarii merita insa sa fie facute:1. Asa cum rezulta si din raportul Politiei de pe anul trecut avem de a face cu organizarea grupărilor care acţionează, structurarea şi specializarea membrilor acestora; Deci actiunea de astazi nu trebuie sa ne ia prin suprindere. In acest context trebuie insa subliniat efortul si cooperarea extraodinara intre forte de politie si procuratura din diverse judete si din afara tarii. Este cu adevarat de aplaudat. 2. Daca avem de a face insa cu 250 de persoane in adevarate retele infractionale, mai multe intrebari trebuie sa fie adresate:a. Avem de a face cu un fenomen ? Raspunsul ar trebui sa fie pozitiv, in special in anumite zone ale tarii. (Bucuresti, Vâlcea - Drăgăşani şi Teleorman – Alexandria)b. Dar cum s-au putut ele dezvolta in libertate pina la un asemenea numar? Din punctul meu de vedere sunt doua explicatii majore:- prima o reprezinta fractura intre actiunile politiei/procuraturii si numarul de decizii definitive si irevocabil ale instantelor. Dupa cum spuneam anul trecut " Degeaba ne laudam cu 77 grupari infractionale, cind date de la MJ (prezentate intr-un seminar la Constanta), ne spun ca pe legea 161/2003 au existat doar 12 dosare in 2007 si 7 in 2008 - la Tribunale." - a doua este lipsa oricarei strategii unitare in domeniul acesta. Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale nu mai are nici macar o directie in domeniul securitatii informatiei, iar marele portal de raportare a criminalitatii informatice in Romania - www.efrauda.ro e decedat de citeva luni. (fara explicatii). Includerea subiectului pe agenda CSAT nu rezolva problema daca se opreste doar acolo si nu continua la o reala colaborare intre institutii. Sa mai vorbim si de educatie ? 3. In schimb remarc cu placere ca majoritatea presei (dar nu toata) a abandonat termenul pompos si gresit de hacker, in favoare unor termeni corecti: grupuri organizate, fraude informatice, inselaciuni, suspecţi de comiterea de infracţiuni informatice. more »