Drept & Internet - noutati si opinii

La insemnarea mea trecuta legata de e-government si proiectul eRomania Cosmin a lasat un comentariu extrem de util:Ce putem face? Daca nu putem face nimic atunci nici n-are rost sa ne mai batem capul cu statul. Daca putem face ceva hai sa facem si macar proiectele din 2020 sa mearga in directia buna.Si are extrem de mare dreptate. Toate lumea a sarit in capul MCSI, la comunicatul anterior, dar oare a existat o pozitie clar exprimata la ce nu e bine in actualul proiect.Asa ca am inceput sa ma gindesc ce putem face si am ajuns la 2 concluzii:1. Ca trebuie sa avem o pozitie coerenta si publica pe problemele care ne dor la proiectul actual. Plinsul pe bloguri sau pe forumuri nu ajuta. Revolta intr-un comentariu se uita repede. Dar o scrisoare publica semnata de (sa speram) citi mai multi cetateni, firme sau organizatii trebuie sa i se dea un raspuns oficial. Cu ajutorul colegilor din APTI, celor de pe lista de discutii TIC-Lobby, baietilor de la ceata (care au la dispozitie o excelenta unealta de colaborare) si a altor persoane care au comentat si corectat documentul, a iesit un Manifest pentru un proiect deschis eRomania. (copiat si mai jos)Un document in care incercam sa gasim niste principii comune referitor la ce se poate face mai bine in proiectul eRomania, in special pe partea de deschidere, transparenta si accesibil pentru toti.2. Ca trebuie sa avem cit mai multa discutie publica pe tema asta.. Manifestul propus nu a acoperit toate temele ridicate de diversi interlocutori: de la probleme conceptuale ale utilitatii diverselor parti pina la securitate sau privacy - toate acestea excedeau scopului initial al documentului. Dar propunerile si sugestiile exista. Tocmai de aceea singura propunere pe care o avem in document este sa se discute - ca discutia este organizata de un trust de presa, un ONG Ministerul, Guvernul, Presedintia sau Parlamentul - lucrul este mai putin important. Important este ca noua sa ne pese de cei 500 de milioane de euro din banii publici pentru a participa la un astfel de eveniment si a incerca sa gasim cele mai bune solutii pentru niste servicii reale electronic guvern-cetatean. Nu stiu daca si cum va reusi acest manifest sa schimbe ceva. Dar stiu ca merita si trebuie sa incerci. Pentru ca daca nu incerci, cu siguranta nu se va schimba nimic.De aceea va propun manifestul de mai jos. Si daca dumneavoastra considerati ca ceea ce spunem acolo merita sustinut, va rog sa il si semnati. (informatiile despre cum se semneza sunt la final) more »

Acum aproape un an (Mai 2009) se lansa cu mare tam-tam portalul romanesc de jurisprudenta – Jurindex. 90000 de hotariri judecatoresti vedeau lumina zilei in numai 2 luni, scoase din intunericul dosarelor in lumina deschiderii Internetului. Evenimentul de lansare a beneficiat de o tona de laude nemarginite catre „fratele Neacsu” din partea tuturor autoritatilor prezente la eveniment. ICCJ, MJ, CSM si alte acronime reprezentate cu emfaza au aruncat cu cuvinte frumoase, laudind un program informatic si promitind sustinerea proiectului pe viitor – astfel incat TOATE hotaririle judecatoaresti sa fie publicate. In partea a doua a intalnirii, cind acronimele au plecat, la o masa rotunda s-au discutat aspectele practice si s-a putut interveni direct. Atunci le-am spus ca proiectul este doar 5% din ceea ce poate fi fara un motor de cautare eficient (am propus si unele solutii) si ca toate laudele din prima parte sunt inutile fara aceasta dezvoltare.Din pacate, am avut dreptate si chiar e mai rau decit mi-am putut inchipuit atunci. Pentru ca e in continuare, intuneric. Mama adoptiva a proiectului, CSM-ul, a preferat solutia perfecta sa se scape de problema – nu a dat bani proiectului. (in schimb s-au gasit 200 k de euro contributie la un proiect de 800 k – pe o tema similara de "studiere a problemei))In prima sedinta a Plenului CSM din 2010, Dan Lupascu propune un motor de cautare pentru Jurindex. Dupa aceea din nou pauza.Pe un server improvizat de aproape un an, fara absolut niciun fel de promovare (nici in rindul judecatorilor, nici al justitiabilor sau specialistilor in drept) portalul ajunge la un uimitor (in conditiile lipsei promovarii), dar infim (in conditiile Internetului romanesc) 6-7 000 de vizitatori unici pe luna.Azi avem acelasi Jurindex ca in Mai 2009. Un site neactualizat de aproape un an e un site aproape mort.Azi avem, iar pe agenda publica, cazuri in care unii judecatori sunt acuzati fatis de influentarea actului de justitie. Ce solutie mai buna de aparare este transparenta deciziilor date? Atunci cind toata lumea poate sa vada ce a decis un judecator intr-un caz si de ce. Atunci cind poti, dupa numele judecatorului, sa vezi solutii similare din spete similare.Ce solutii mai bune poti sa ai pentru unificarea jurisprudentei, decit un portal deschis in care judecatorul de la Vinju Mare poate sa gaseasca deschis argumentarea in cazurile de conflict intre marci si cuvinte cheie in motoarele de cautare, la fel cum gaseste jurisprudenta CEJ ?Dar in practica avem un portal de jurisprudenta aproape mort, dar scandaluri la TV cu judecatori cea mai inalta instanta a Romaniei care par niste yesmen cu Domnul „Acum vorbesc ca sa intelegeti dumneavoastra.” Panem et circenses.(Da, am un interes direct si nedisimulat legat de accebilitatea jurisprudentei – vreau sa caut si sa public pe legi-internet.ro toate hotaririe judecatoresti legate de Internet din Romania. Acum nu pot pentru ca deciziile sunt publice, accesul e blocat. Tehnic) more »

Azi am vazut ca a aparut raportul pe 2009 al Autoritatii Nationale pentru Protectia Datelor cu Caracter Personal cu citeva informatii interesante. more »

Ce se intampla daca cumperi reclama pe AdWords (sau pe orice alt sistem de publicitate contextuala) pe niste cuvinte cheie care sunt marci inregistrate ale concurentei ? Este o incalcare a dreptului la marca sau nu? Este tertul intermediar (in cazul nostru Google) responsabil sau nu pentru aceste eventuale incalcari ?Acestea sunt intrebarile raspunse astazi de Curtea Europeana de Justitie intr-un caz cheie in domeniul publicitatii conextuale si a raspunderii tertilor, un raspuns binevenit in conditiile multiplicarii proceselor de acest gen. (am mai scris pe chestia asta din 2006, dar si mai recent despre deciziile contradictorii pe aceiasi tema de pe ambele parti ale Atlanticului) more »

(aceasta insemnare ar fi un fel de follow-up la insemnarea din 2008 ref la Muzica pe Internet)Background(daca cunoasteti chestiunile legate de distribuirea legala a muzicii pe Internet, puteti sari direct la Fondul chestiunii). more »

Raportul pe 2009 al Internet Crime Complaint Center (parte a FBI, SUA) aparut in urma cu putina vreme ne da o veste buna, indirecta: Romania nu mai este in top 10 al sursei infractiunilor pe Internet (cel putin relativ la plingerile primite de IC3) (apropo, in 2008 era pe 10, iar in 2007 pe 5)Deci pina la urma actiunile Politiei si Procuratorii dau roade :-) (sau baietii s-au reorientat catre UE)In rest, ce era de asteptat - sumele pierdute s-au dublat (600 mil USD) fata de 2008, iar primele 4 tipuri de fraude din plingeri sunt cele la care ne-am astepta: (ne-livrarea, furt de identitate, frauda cu carduri, frauda in licitatii online) more »

MCSI a anuntat ca Strategia Nationala eRomania a fost adoptata de guvern. Practic 500 de milioane de euro vor fi cheltuite in perioada 2010-2013 de Guvern pe (probabil) mai multe proiecte (eu stiam de 2 dintre ele care string cf informatiilor initiale vreo 23 de milioane de euro) Piticu si Sutu comenteaza doar pe baza unuia dintre ele (probabil eRomania 2) si pornesc de la premisa ca toti cei 500 de milioane sunt doar pentru acesta (ceea ce este incorect, acest contract deja a fost cistigat de Omnilogic pe e-licitatie.ro si suma este cunoscuta - aprox 12 milioane de euro)Mai jos opiniile mele: more »

Un caz decis in saptamina asta de Curtea Europeana de Justitie (Comisia vs. Germania, C-518/07, decis pe 9 Martie 2010) creeaza o interesanta jurisprudenta in domeniul independentei autoritatilor publice care sunt doar independente doar pe hartie. In speta noastra, Comisia a considerat ca Autoritatile regionale pentru protectia datelor create in Germania, fiind subordonate prin legile de organizare unor institutii statale, nu indeplinesc conditiile de "independenta deplina" asa cum se cere prin Directiva 95.CEJ decide astfel ca aceste Autoritati din domeniul datelor peronale (clasificate ca si "gardieni ai drepturilor și libertăților fundamentale") trebuie să beneficieze de o independență care să le permită să își exercite atribuțiile fără vreo influență exterioară. (s.n.) Această independență exclude nu numai orice influență exercitată de către organismele supravegheate, ci și orice ingerință și orice altă influență exterioară, indiferent dacă aceasta este directă sau indirectă, care ar putea să pună în discuție îndeplinirea de către autoritățile menționate a sarcinii acestora care constă în stabilirea unui echilibru just între protecția dreptului la viață privată și libera circulație a datelor cu caracter personal. more »

Vad ca cei de la Autoritatea pentru Protectia Datelor din Romania au din ce in ce mai multa treaba cu Internet-ul:+Alte stiri care mi-au sarit in ochi azi-dimineata (toate legate de crminalitate informatica): more »

Astazi, 2 Martie 2010, Curtea Constitutionala din Germania a declarat neconstitutionala legea germana a pastrarii datelor de trafic (implementarea directivei similare din Uniunea Europeana). Vezi comunicatul oficial al Curtii Germane, ca si decizia integrala.Cum germana mea scartaie serios, prefer sa astept o traducere serioasa sa vedem in ce masura opiniile sunt similare cu cele din decizia romaneasca care a fost depusa ca un precedent de luat in seama in cazul german.De fapt ma suprinde putin decizia. Saptamina trecuta ma intalnisem cu cineva la AK Vorrat (cei care au depus plingerea) care imi marturisea ca nu crede ca Instanta suprema germana va declara neconstitutionala legea, pentru ca ar insemna sa se pronunte si asupra directivei, lucru care excede competentelor sale. De aceea prezenta decizie constanta ca legea actuala este mult prea vaga si nu ofera suficienta securitate, dar nu considera pastrarea datelor de trafic in sine ca neconstitutionala. Dar, evident, Curtea nu putea sa se pronunta mai mult. Deci practic au dat cea mai larga decizie impotriva pastrarii datelor de trafic pe care o puteau da in circumstantele de fata.In aceste circumstante AK Vorrat face un apel catre societatea civila pentru "anularea directive" ca fiind impotriva principiilor UE. De altfel exista deja si un posibil suport politic pentru aceasta decizie. Comisara Reding este impotriva (iar acum are o pozitie ce ii permite sa ceara modificarea). Atit Germania cit si Romania au legea nationala declarata neconstitutionala. Alte state - cum ar fi Belgia si Austria - nu au implementat inca directiva nereusind sa propuna un text care sa fie adoptat. Urmeaza vremuri interesante... :-) more »

Una dintre intrebarile destul de frecvente de la persoanele specializate pe diverse segmente de tehnologia informatiei (IT) (dar mai ales din zona securitatii informatiei) cu care discut in diverse contexte este: cum poate deveni un expert recunoscut de… more »