Drept & Internet - noutati si opinii

Acesta este unul dintre principiile care sta la baza unui Manifesto pentru Domeniul Public prezentat saptamina trecuta (si dezvoltat in cadrul Proiectului European Communia)

Pentru cei care o sa aiba un puseu de copyright-ism in a califica rapid documentul ca izvorit din cine stie ce subteran (a se citi underground) al subculturii, le recomand sa citeasca totusi documentul intai. Apoi sa se uite si la citi oameni din Universitati au semnat deja manifestul. (care e liber pentru semnare de catre oricine).

Manifesto-ul e si in limba romana, cu ajutorul lui Nicolae Constantinescu de la kosson.ro (mersi !)

Un alt proiect interesant, facut in colaborare in proiectul Communia si in cel Europeana este realizarea unor calculatoare pentru a afla daca o anumita opera (sau mai bine zis operele unui anumit autor) este in domeniul public sau nu (la nivel european). Deocamdata e inca la un stadiu incipient, dar suna bine.

Pe aceiasi tema, va recomand si baza de date libera facuta pe Open Knowledge Foundation, care va poate indica daca o opera e sau nu in domeniul public. (e vorba insa doar de anumite opere sau autori introdusi in baza de date, iar calculul e facut pe baza legii engleze.)

Mai jos si principiile Manifesto-ului.

Follow up:

1.Domeniul Public este regula iar protecția prin drepturi de autor este excepția.  Din moment ce protecția prin drepturile de autor este acordată doar pentru formele originale de expresie, marea majoritate a datelor, informații și idei produse în întreaga lume în oricare moment, aparține Domeniului Public. Suplimentar informațiilor care nu se califică pentru a fi protejate, Domeniul Public este lărgit în fiecare an prin lucrările al căror termen de protecție expiră. Aplicarea combinată a cerințelor pentru protecție și durata limitată a protecției prin drepturi de autor, contribuie la bogăția Domeniului Public pentru a asigura astfel accesul al cunoașterea și cultura comună.

2.Protecția prin dreptul de autor ar trebui să dureze atât cât este necesar pentru a fi atins un compromis rezonabil între protejarea și răsplătirea autorului pentru munca sa intelectuală și protejarea interesului public în diseminarea culturii și a cunoașterii. Nu există argumente viabile nici din perspectiva autorilor, nici a publicului larg (fie acestea istorice, economice, sociale sau de alt tip), pentru a sprijini extinderea în timp a protecției prin drepturi de autor. În timp ce autorul ar trebui să poată culege fructele muncii sale intelectuale, publicul larg nu ar trebui să i se interzică pentru o perioadă lungă de timp beneficiile liberei utilizări a acestor opere.

3.Ce este în Domeniul Public, trebuie să rămână în Domeniul Public. Controlul exclusiv asupra operelor din Domeniului Public, nu trebuie să fie fie permis prin afirmarea drepturilor exclusive în contextul reproducerilor, prin mijloace tehnice de protecţie ale acestor opere.

4.Un utilizator legitim al unei copii digitale a unei opere din Domeniul Public, ar trebui să fie liber să (re)utilizeze, copieze și modifice o astfel de operă. Statutul unei opere aparținînd Domeniului Public nu implică neapărat faptul că aceasta trebuie să fie accesibilă publicului. Deținătorii operei fizice care se află în Domeniul Public sunt liberi să restricționeze accesul la acestea. Totuși, din moment ce accesul la o operă a fost acordat, din acel moment trebuie să nu existe restricții legale privind reutilizarea sau modificarea acestor opere.

5.Contractele sau măsurile tehnice de protecție care restrâng accesul și reutilizarea operelor din Domeniul Public, nu trebuie să fie întărite. Statutul de Domeniu Public al unei opere garantează dreptul de reutilizare, modificare și reproducere. Acest statut include și prerogativele utilizatorilor care derivă din excepții și limitări, utilizare leală și utilizare echitabilă, asigurându-se că acestea nu se pot limita prin mijloace contractuale sau tehnologice.