| « Blocarea Internetului primeste un cartonas rosu | Drepturi de autor: Acordul ORDA, Amendamentul 138 si ACTA » |
Unul din subiectele cele mai interesante urmarite de mine la 2 evenimente recente la care am participat in zona europeana (PrivacyOS si Conferinta Autoritatilor pentru protectia datelor) este cel al privacy by design. Nu e usor de explicat subiectul, dar inseamna practic cum se pot admite noi tehnologii doar in situatia in care ele au implementate dpdv tehnic aceste reguli juridice.
Situatia cea mai intalnita in practica este cel in domeniul vietii private sau a protectiei datelor cu caracter personal.
Sa luam un exemplu pentru a intelege mai bine.
Peste tot avem camere ce ne urmaresc ce facem pe strada, in spatiulpublic sau privat. Cunoscute sub denumirea de CCTV. acestea ridica probleme serioase in ceea ce priveste viata privata. Daca ne uitam la Marea Britanie care detine topul in acest domeniu - ajungem practic sa trecem dintr-o imagine in alta. Multi sunt nemultumiti de aceasta situatie si cer chiar ca acestea sa nu fie intalate in zona lor (vezi campania din Lavapies, Madrid).
Este nevoie de CCTV ?
In anumite situatie - sigur ca da - pentru intrarea in banci, la ATM, linga ambasade - este clar ca este o necesitate legata de siguranta acestor obiective. Este simplu, dar trebuie sa le instalam peste tot ?
Dar oare ne intereseaza sa stim ca Gigel Gogoasa trece prin fata camerei din fata teatrului cu Gigica Gurita ? Sau ne intereseaza sa le identificam doar daca se intampla ceva rau si lui Gigica i-a furat cineva telefonul ?
Daca am face posibil astfel incit sa nu se vada fetele persoanelor cind se inregistreaza imagini CCTV si numai daca exista o decizie a unui judecator sau a unui procuror in acest caz ?
Si lucru asta se poate face tehnic. De fapt - se si face. Ia vedeti prezentarea acestui produs.
Aceasta solutie comerciala, care a luat si o marca de incredere - European Privacy Seal (vezi descrieri tehnice) .
Deci se poate - se poate sa implementam legea, care zice ca trebuie sa identificam persoana doar daca lucrul asta este absolut necesar, prin tehnologie.
Exemplul de mai sus este cel mai sugestiv pe care l-am gasit, dar in practica acest principiu se doreste a fi aplicat si in alte cazuri cum ar fi in special cazul RFID. (daca nu stiti - vedeti aici o descriere a ceea ce inseamna RFID).
Au fost si in Romania initiative de a diaboliza RFID-ul. Nimic mai stupid - RFID-ul este o tehnologie, depinde de noi (oamenii) sa decidem cum trebuie sa fie folosita - sa fim identificati la fiecare moment daca avem un produs cu RFID sau sa facem astfel incit toate RFID-urile de pe piata sa nu transmita aceasta informatie decit daca utilizatorul actioneaza asupra dispozitivului respectiv. Nu doresc sa fac aici o discutie despre privacy by design in cazul RFID pentru ca ar plictisi pe toata lumea. (vezi aici detalii pentru cei interesati).
Tot la conferinta amintita am vazut o prezentare interesanta referitoare (Adi Shamir - taticul RSA) la cum se poate face, dpdv matematic, o baza de data (de fapt el o numeste setbase) conexa unor acte de identitate biometrice, pastrind anonimitatea persoanelor, ca un compromis intre viata privata si functionalitate. (cind gasesc prezentarea pun un link)
Important este ca se poate implementa legea in tehnologie. Tehnologia este la fel de diabolica, ca si oamenii care o programeaza Totul este sa stim ce vrem.
Se va gasi cel putin o persooana care o sa sara cu ideea - Nu am nevoie de viata privata, nu am de ce sa ma ascund pentru ca nu am facut nimic rau!
O sa-i raspund ca in primul rind Constitutia Romaniei prevede dreptul la viata privata nu ca se te ascunzi si nu atunci cind faci ceva rau. Ci ca sa iti poti dezvolta personalitatea in mod liber si nestingherit.
In al doilea rind o sa-l citez pe Vicepresdintele Parlamenului European Lambrinidis pe care l-am vazut la Madrid.
” You have nothing to hide ? Then you don’t have a life ! Get a life !!! “
Cei care inca cred ca toata viata lor este publica si nu au nimic de ascuns, ii astept sa imi trimita pe email: numele, cele 12 cifre de pe fata cardului de debit si ultimele 3 cifre de pe spatele cardului.