| « Criminalitatea informatica - citeva date de la Politia Romana | 11 cuvinte pentru o protectie prin copyright » |
Acum aproape un an de zile Adi ma “tortura” cu o intrebare/proiect:
- Ce se intampla daca eu dau coltul ? Cine o sa-mi stie parolele de la conturile mele de FTP ? Dar de la profilul meu de pe Linkedin? , etc.
Cum fac ca mostenitorii mei sa intre in posesia bunurilor mele virtuale (inclusiv nume de domenii) ?
Dupa ce a trecut suficient timp, ca sa nu-l banuiesc de tentative sinucigase suprinzatoare si neasteptate
, pot sa recunosc ca problema este extrem de complicata si nu am un raspuns perfect. Dar citeva capete de raspunsuri utile tot se pot gasi, in cazul in care mai sunt persoane prevazatoare sau care vad lumea in negru (desi e sigur ca pina la urma toti o sa dam coltul - sper ca nu toti odata).
In primul rind vedeti filmuletul de mai jos in care Lilian Edwards, o profesoara de Dreptul Internetului la Universitatea din Sheffield atinge problema. (interviu cu Thomas Crampton)
Practic putem imparti problema in 3 sectiuni diferite:
a) Numele de domenii. In cazul unor nume de domenii generice, nu e o problema sa iti schimbi cine este titularul numelui, daca ai acces la contul de administrare al domeniilor. Pentru a da acea parola, vezi punctul c.
In cazul domeniilor .ro unde suntem mai catolici decit papa si domeniile “par a fi date pe viata” (cum zice in mod gresit cutuma populara), acestea ar putea fi transferate prin acordul de transfer - deci pregatiti actul si il puneti la pastrarea cu testamentul. :-)
O intrebare interesanta este daca ar putea fi incluse intr-un testament si daca ROTLD ar trebui sa faca transferul in baza acestuia. In opinia mea cred ca da, atita vreme cit contractul de inregistrare de domenii nu este unul “intuitu personae". Ar fi bine niste politici clare din partea RoTLD si in aceasta privinta. ( de ex. in cazul unui domeniu .eu nici macar nu se pune problema - vezi politicile de schimbare a detinatorului)
b) Conturile pe diverse servicii de email, IM, retele sociale. Aici practic relatia dintre tine si furnizorul serviciului este reglementata de acel contract pe care il semnezi la inregistrare si pe care nimeni nu-l citeste. :-)
In practica situatia depinde de la cit de legat este contul respectiv de persoana ta. Contul tau de tip Nume_prenume@serviciudeemail sau pagina de pe Hi5 sau Facebook este, in mod logic, strict legata de persoana ta - ca atare ar fi ciudat ca altii sa le foloseasca dupa ce tu ai plecat din lumea reala + virtuala.
Situatia depinde deci de furnizori: Facebook are un forumular special prin care o pagina poate fi “pastrata in memorie". Yahoo zice ca va sterge tot, iar adresa email nu este transmisibila. (pentru mai multe servicii vezi articolul lui Thomas - Facebook after you die)
Dar aici intervin si chestiuni legate de protectia datelor personale (deci mostenitorii ar putea cere stergerea datelor personale pastrate), sau chiar de proprietate intelectuala asupra emailurilor scrise. (a existat un caz in 2005 cind familiei unui militar decedat in Irak, i s-a refuzat accesul la emailurile lui depe Yahoo - dupa un proces le-au recuperat insa)
c) Alte servicii protejate prin parola. Cea mai simpla varianta ar fi in acest caz transmiterea parolei catre mostenitori - care se poate face oficial prin testament sau chiar direct. Exista deja vreo 2 servicii digitale ce ofera aceste tipuri de servicii Dead Man’s Switch si Legacy Locker
Deci: Sanatate tuturor si sa nu aveti nevoie de informatiile de mai sus!