Digital si Analog

Nu-i asa ca ai vrut sa multumesti cuiva si fie nu l-ai mai gasit sau crezi ca un simplu Multumesc nu e suficient?

Dar daca ai povesti asta unor alte persoana interesate, doar ca sa ne simtim cu totii mai bine ?

Iete ca se poate si pe Internet - azi am descoperit multumeste.net, un blog excelent dezvoltat de niste entuziasti si in care putem sa povestim fapte bune sau orice intamplari care merita un multumesc.

Si pentru cred ca multumesc poate avea o valoare curativa, pot sa le multumesc eu celor care s-au gindit si apoi au facut site-ul !

Asa ca povestesc si eu una comisa si una patita.

Cea patita:
Craiova este singurul oras in care taximetristul insista sa platesti mai putin decit scrie pe aparat. Pentru unul care vine din Bucuresti unde pretul se rontunjeste de la 1 RON la 10 RONi daca mergi la aeroport - lucrul asta poate sa socheze.
De doua ori sa ti se intample in aceeasi zi - deja nu mai e o intamplare. In primul caz - am reusit sa-l conving pe nenea ala dupa 3 minute ca nu e o problema sa ii las 0.5 Ron.
In al doilea caz insa - soferul a preferat sa ia cu vre-un RON mai putin, decit sa ma lase sa ma duc sa schimb niste bani.
Poate concurenta sa faca vizibil acest bun simt, dar eu am ramas profund socat pozitiv asa ca le Multumesc :-)

Cea comisa:
Acum un an. Bucuresti. Piata Unirii. Gregory’s. Caldura Mare, dar nu canicula inca.
Ma duc sa-mi iau ceva de papica. Intra un batrinel, imbracat destul de bine si curat, profita de aerul conditionat dinaintru si ii cere domnisoarei o apa. Domnisoara i-o da din frigider si omul nostru scoate o batista cu citeva monede sa o plateasca. Dar apa costa mai mult, asa ca tipa sta cu sticla in mina si ii spune ca nu are suficienti bani sa isi cumpere apa. Batrinul e descumpanit. Fata nu prea pare impresionata suficient de mult. Eu din spate ma uit la toata povestea si imi e jena situatia batrinului si imi e rusine ca nu poate sa cumpere o apa - asa ca ii fac semn tipei ca ii platesc eu apa omului.
Sticla reuseste astfel sa treaca tejgheaua si sa ajunga in mina omului insetat, care insista sa dea maruntisul. Tipa ii explica ca nu trebuie, ca am platit-o eu. Batrinelul se rasuceste spre mine, imi zimbeste usor si imi daruieste un multumesc.

De fapt - eu ar trebui sa ii multumesc ca a reusit sa-mi faca o zi buna printr-un simplu gest. Dupa intamplarea asta am simit ca merit sa mai traiesc o zi, ca macar am reusit o fapta buna.

Si cred deoseori ca astfel de fapte ne fac viata mai buna. Ce sa fac - sunt idealist ! ;-)