Pages: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 ... 102 >>

23/09/14

Legea securitatii cibernetice revine pe fast forward

Doar nu credeati ca o data cu decizia pe pre-pay, onor alesii nostrii si institutiile impingatoare de securism cibernetic au inteles ca textele de lege ar trebui dezbatute serios - mai ales cele care aduc atingere libertatilor fundamentale?

Propunerea de lege prvind securitatea cibernetica a Romaniei n-a mai fos dezbatuta in Camera Deputatilor, ca a trecut prin adoptare tacita pe 17 Septembrie.

De cum a fost trimisa la Senat, a primit termen de 2 (doua) zile (adica maine) pentru a primi raport de la Comisia de aparare (adica Comisia de fond). (desi NU este oficial in procedura de urgenta). Evident, comisia de drepturile omului nu a fost inclusa nici macar pentru aviz.

Dupa cum v-am mai precizat deja, propunerea asta de lege este mult mai naspa decat cea cu pre-pay-ul care un mizilic. Sa va reamintesc cele mai interesante propuneri:

  • Toate firmele (ca SRI zice ca utilizatori nu inseamna persoane fizice, eu zic ca inseamna - dar sa nu ne pierdem in detalii) trebuie sa “permita accesul la date” acestor autoritati (SRI, MApN, MAI, ORNISS, SIE, STS, SPP, CERT-RO si ANCOM). Accesul se face la simpla “solicitare motivata". Atentie mare - nu e vorba sa dai datele informatice pe care le ai si care ar putea sa ajute la vreo investigatie, ci “accesul la date", daca n-am fost prea subtil cu diferenta asta.
  • Toate firmele care au un laptop, smartphone sau orice alt device trebuie sa adopte politici de securitate cibernetică, ca si să identifice şi să implementeze măsurile tehnice şi organizatorice adecvate pentru a gestiona eficient riscurile de securitate. Asta inseamnă minim 1500 de euro/firma investiți in securitate. (o sa vedeti ce chestii frumoase trebuie sa scrieti in politicile de securitate cibernetica…)
  • In vreme ce UE ne cere ca aceste instituții care se ocupa de domeniul securității cibernetice să fie “organisme civile, care să funcționeze integral pe baza controlului democratic, și nu ar trebui să desfășoare activități în domeniul informațiilor", noi dam SRI-ul ca cea mai democratica, civila si apropriata de cetateni dintre institutii. Competenta tehnica o avea, dar sub control democratic nu este. Si nici nu cunoaste termeni precum dezbatere publica, acces la informatii publice sau transparenta decizionala.

Dar va zic - nu va agitati prea mult!

Oricum Senatul nu are timp sa dezbata, iar cele “18 victime/secunda (n.m - asta vine 1.5 mil de victime pe zi) ale Internetului” au nevoie de SRI sa le protejeze. Chiar daca ele nu vor.:roll:

De asemenea, observatiile unora si amendamentele depuse nici macar nu sunt luate in considerare pentru este greu sa judeci cu mintea ta. Daca ne zice SRI ceva, atunci asa este cu siguranta. :roll:

Iar argumentele de drepturile omului sau deciziile CCR nu sunt suficiente pentru nimeni - oricum Romania nu este o democratie. CCR a declat ca accesul la datele de trafic trebuie supus controlului unui judecator, dar cu siguranta va decide altfel daca datele accesate pot fi si date de continut (deci mai mult decat date de trafic).:roll:

Solicitările de acces la datele reţinute în vederea utilizării lor în scopul prevăzut de lege, formulate de către organele de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, nu sunt supuse autorizării sau aprobării instanţei judecătoreşti, lipsind astfel garanţia unei protecţii eficiente a datelor păstrate împotriva riscurilor de abuz precum şi împotriva oricărui acces şi a oricărei utilizări ilicite a acestor date. Această
împrejurare este de natură a constitui o ingerinţă în drepturile fundamentale la viaţă intimă, familială şi privată şi a secretului corespondenţei şi, prin urmare, contravine dispoziţiilor constituţionale care consacră şi protejează aceste drepturi.

Am zis destule. Pentru o completare a imaginii generale cititi si articolul lui Dan Tapalaga - Tara Democratiei cu Epoleti. Iar unul dintre autorii de pe Contributors comenteaza sec situatia de detaliu mai bine decat v-as fi descris-o eu:

Mai există de asemenea în România legi proaste, cu dispoziții neconstituționale, adoptate de parlamentari ce fac exces de zel în clădirea unor relații de bună vecinătate cu alte instituții ale statului, precum și instituții ale statului ce fac exces de zel în criticarea Curții Constituționale pentru că cenzurează excesele de prostie intenționată ale Parlamentului. Toate acestea sub acoperirea unei șarade legate de rezultate deosebite, însă selective (mai nou chiar în sens activ-negativ), în lupta împotriva corupției, precum și sub acoperirea a de acum omniprezentei amenințări externe, în special cibernetice și în special din Orientul Mijlociu. Ar fi rizibil dacă nu ar fi trist pentru că înainte să fie albastru precaut a fost roz imaginat, mai ales înainte ca prietenoasa primăvară rusească să își arate delicat ghioceii la Odessa.

Într-un cuvânt, totul e bine în România, țara este sigură și va fi bine protejată cibernetic de acțiuni de subversiune internă realizate în forță, precum puciul parlamentar anticonstituțional din vara lui 2012, un maxim de stabilitate roz sub umbrela alianței ce e datoare să apere România. Uneori chiar și de ea însăși, nu-i așa? Și în continuare, în România, nimeni nu are absolut nicio problemă.

Noapte buna!

18/09/14

Permalink 21:38:00, by bogdan, 268 words   Romanian (RO)
Categories: Stiri - Romania, Legislatie, Retentia datelor, Viata privata

Romania 2014 - Separatia puterilor in stat? Exemplu practic

Actul 1: Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) decide ca 2 legi sunt neconstitutionale.

Actul 2: SRI si MAI, adica exact cei care au promovat legile, si alti moguli/securistoizi incep sa scrie in presa ca se creeaza un “vacuum juridic” si ca deciziile sunt “de neexplicat".

Culmea este ca Romania are o institutie specializata pe zona de protectia datelor, dar care nu este intrebata niciodata (sau opinia nu este luata in considerare).

Deci puterea executiva si legislativa se unesc sa spuna ca puterea judecatoareasca da decizii obligatorii proaste.

Actul 3: Pentru ca nici jurnalistii si nici onor “specialistii” din ministere nu sunt in stare sa citeasca decizia motivata si sa foloseasca argumentele de acolo , CCR da un comunicat de presa (!?!) in care reia aceleasi argumente juridice.

Curat murdar, coane Fanica!

Dar nu fiti pacaliti de fum - exista un interes direct al MAI si SRI si al celorlalti: motivarea CCR - cea care va conta extrem de mult in a intelege daca o astfel de lege ar fi posibila in viitor si in ce conditii - se va publica intr-o luna, si deci exista un motiv direct pentru a face presiuni pe fata (si probabil si prin spate).:>

Oricum este impresionanta capacitatea celor care se ocupa de aplicarea legii sa fie peste noapte si experti pe zona de drepturile omului. Sunt sigur ca citatul din Klass vs. Germania (CEDO, 1979) sta la loc de cinste in fiecare birou:

“statele nu pot, în numele luptei împotriva terorismului și spionajului, să adopte orice măsuri pe care acestea le consideră necesare”

PS: pe data retention, revin - problema e nitel mai complicata si nu neaparat in bine. Dar rezolvarea e simpla :-)

Tags: ccr, fum, mai, pre-pay, presa, sri

16/09/14

Permalink 16:49:00, by bogdan, 48 words   Romanian (RO)
Categories: Stiri - Romania, Jurisprudenta, Drept & Internet, Viata privata

Legea PrePay e neconstitutionala. Ne vedem la urmatoarea tentativa...

Curtea Constitutionala a decis astazi ca legea privind inregistrarea utilizatorilor PrePay si Wifi Free este neconstitutionala.

Este a patra tentativa in acest sens, restul de 3 s-au oprit in Parlament. La aceasta am explicat in detaliu de ce este o ineptie, am fost la singura dezbatere publica organizata si niste presiuni facute pe sub masa.

Din fericire, legea a fost atacata la CCR, tot la presiunea societatii civile, iar CCR a decis azi - absolut logic - ca este total disproportionata si deci neconstitutionala in ansamblul ei.

Am trimis ieri la CCR o interventie la Curte, in care am analizat in mod amanuntit de ce o astfel de lege incalca drepturile omului din perspectiva jurisprudentei CCR, CJUE si CEDO. Va rog sa o cititi cu atentie - inclusiv footnote-urile.

Nu am scris la ea doar eu, a fost un efort colaborativ in care am fost unul din editori alaturi de Estelle (Inthemis) si Anonymousa (stie ea cine e), Valentina si Monica de la ApTI, ca si Niki si Mihai de la APADOR-CH. Ramine se vedem in ce masura Curtea a luat-o in considerare sau nu (motivarea se publica in cam 1 luna in Monitorul Oficial).

Dar aceasta varianta nu va fi ultima cu siguranta, doar sper ca noii sau vechii initiatori, care nici macar la dezbaterile publice nu au curajul sa isi asume proiectul, in loc sa trimita comunicate catre CCR, sa faca bine si sa studieze cateva manuale de drepturile omului. Nu din cele copy&paste de la noi, ci din cele adevarate. Pot sa inceapa cu asta si sa-l puna in practica. Si macar de data asta sa simuleze mai bine dezbatere publica. Macar a cincea oara… Va rog eu frumos!!

Iar industria de profil sa vina sa ne dea 2% din cat nu au cheltuit ei cu implementarea legii asteia ca sa facem o campanie de educare pentru tinerii care sar din like in like fara sa inteleaga ca parerea lor conteaza. (sau oricare din uneltele pozitive, cool si trendy cum ar fi Top 10 cele mai bune unelte (românești) de democrație digitală )

Ah - si mai am o propunere - Comisiile de Drepturile Omului din Senat si Camera Deuptatilor sa fie renumite in Comisiile pentru validarea legilor fara judecata, pentru ca au putut sa dea un aviz - fie el amarit si consultativ - pozitiv pentru un proiect de 5 articole si cu o motivare de 10 randuri in conditiile in care se impunea un human rights impact assesment.

Iar pentru publicul larg - mai bine fiti atenti la proiectul de lege privind securismul cibernetic, ca e mai periculos decat povestea cu prepay. Si care a ajuns la Senat.

Sa fie pace!

01/07/14

Permalink 11:39:00, by bogdan, 1015 words   Romanian (RO)
Categories: Viata privata

O dimineata frumoasa

Popescu se trezi, ca de obicei, la 7 dimineața după ce aplicația Butonul de pe smartphone i-a trimis 2-3 sunete stridente. Știa că nu are rost să mai încearcă să doarmă pentru ca Butonul o sa-l deranjeze din nou în cinci minute, așa că mai bine se trezi cu totul și își făcu ritualul de dimineață – un ceai de iasomie (inițial nu ii plăcuse, dar acum se obișnui cu el) și cele 350 de calorii regulamentare pe care le introduse în programul special din meniul Mâncare din aplicația Butonul.

Adevărul este că se simțea mai bine după ce trecuse la noul regim cerut de Butonul versiunea 3.5 și renunțase la fumat. Fumatul nu mai era o alegere de când cu noua lege anti-tutun din 31 octombrie anul trecut, iar Butonul fusese un ajutor neprețuit la a renunța la fumat. Oricum de la varianta 3.6 ii verifica pe cei care mai trăgeau un fum pe ascuns, iar de la 3.7 deja amenda instant. Dar adevărul este că simțea singur cum sănătatea lui era din ce în ce mai bună – iar sănătatea publică a națiunii, anunțată zilnic în programul TV de divertisment de dimineață, arăta aproape de perfecțiune.

Mâncând o delicioasă pâine organică cu gem natural (tot ca parte a recomandărilor Butonului) își aduse aminte de Schimbarea din 2015.

Începuse în 2014 când Parlamentul adoptase niște noi legi care practic obligau orice utilizatori care foloseau vreun mijloc de comunicație electronică (cartele pre-pay, abonamente sau acces Internet – inclusiv WiFi) să fie identificați, dar și dădeau acces mai multor instituții (SRI, MApN, MAI, ORNISS, SIE, STS, SPP, CERT-RO și ANCOM) la datele informatice deținute. Cetățenii României au aprobat tacit noile măsuri și au realizat că securitatea lor cibernetică este mai importantă decât orice. Iar de fapt SRI și restul instituțiilor sunt interesate exclusiv de binele nostru, deci nu are rost să ne punem vreo întrebare. De la cele 18 victime pe Internet în fiecare secundă din 2014, am ajuns în mai puțin de 6 luni la niciuna din România conform statisticilor oficiale ale Guvernului. Deci chiar a funcționat!!

În anul următor Consiliul Superior de Apărare a Țării și-a dat seama că poate să ne facă și mai siguri printr-un proiect simplu și eficient: Un Smartfone cu 3G pentru fiecare Cetățean! Am rezolvat 2 probleme într-una – am atins instant cerințele UE din agenda digitală de acces la Internet și am asigurat securitatea cibernetică în mod instant prin aplicația Butonul. În versiunea 1.0 Butonul avea doar funcționalități de bază – asigura securitatea cibernetica completă a smartfone-ului, actualizări automate ale acestuia – dar și posibilitatea de acces de la distanță la datele informatice – evident, doar de către autoritățile competente.

Butonul fusese creat de la 0 de specialiști în securitate români din noua Autoritate în domeniul securității cibernetice, dar ulterior a fost actualizat cu noi funcționalități – de la acces automat la contul bancar până la amendă automată în cazul unor contravenții minore (procentul de încasare sărise de la 20% la 99% în doar câteva luni). De la versiunea 1.5 putea să fie deschis doar prin verificarea cu amprentă sau ADN, ca să nu poată fi folosit de altcineva.

Deci Ion Popescu termină de mâncat, se îmbracă și s-a îndreptat spre autobuzul de 7:53, unde fusese alocat de Buton. Această nouă funcționalitate – încă în stadiul beta – permitea alocarea automata și personală a mijloacelor de transport folosite, astfel încât nimeni nu mai trebuia să stea în picioare și toată lumea ajungea la serviciu la timp.

Ieși din bloc și stătu o secundă să miroasă aerul proaspăt de primăvară din părculețul unde nu mai găseai nici urmă de deșeuri (Butonul te amenda instant dacă cineva arunca vreun gunoi pe jos!).

Dar exact în secunda următoare o pungă cu apă în cazu în cap și un chicotit de copil se auzi de la etajul 1:
- Să te %&$^# în &%*&%(*X!, izbucni Popescu în cuvinte nemaifolosite de 10 ani.
În mod automat Smartfone-ul îi vibră de 2 ori în pantalon, semn că 50 de RON au fost deduși din contul său pentru limbaj public licențios.

Se repezi înapoi în casă, se schimbă repede cu alte haine și se grăbi din nou spre autobuzul de 7:53. Își aduse aminte că era o consultare publică pe tema extinderii aplicației Butonul și pentru copii de sub 10 ani, și a scos imediat Smartphone-ul să voteze Pentru. E clar că programul trebuie extins!!!

Deja vedea autobuzul pe partea cealaltă a drumului, stopul era verde pentru pietoni, deci dacă aleargă un pic sigur îl prinde. După 2 pași pe trecerea de pietoni se trezi însă azvârlit la un metru în dreapta și cu o mașină cu numărul B-45-BUTONUL în stânga lui. Șoferul coborî nervos:

Să te %&$^# în &%*&%(*X!, se auzi Șoferul nemulțumit.

În mod automat Smartfone-ul lui Popescu îi vibră de 2 ori în pantalon, semn că 50 de RON au fost deduși din contul său pentru limbaj public licențios.

Țăranii dracului – noi vă asigurăm securitatea cibernetică și voi nu sunteți în stare să deschideți ochii când mergeți pe stradă!! continuă Șoferul care se apropie de el cu un mic dispozitiv necunoscut pe care îl îndreptă spre Popescu. Smartfone-ul lui Popescu mai vibră o dată mai lung și de două ori scurt.

Popescu bălmăji un „Scuze” scurt, iar mașina plecă în trombă.

Autobuzul plecase, deci Popescu se sculă de pe jos și își deschise smartfone-ul să vadă când poate fi realocat către următorul autobuz. Smartfone-ul îi zicea neutru:

„ Eroare 434. Aveți 30 de minute să ajungeți la cea mai apropiată secție a autorității pentru securitate cibernetică pentru verificarea aplicației Butonul. În caz contrar veți plăti o amendă de 50 de RON.”

Popescu rămase nedumerit – cum avea să găsească secția, dacă aplicația de GPS nu funcționa? Nedumerit, se așeza pe bordură și se uita în jur neștiind ce să facă. În mod automat, după un minut, Smartfone-ul lui Popescu îi vibră de 2 ori în pantalon, semn că 50 de RON au fost deduși din contul său pentru că încălca regulile Codului Rutier.

- Funcționează din nou!!! sări în sus de bucurie Popescu

Popescu stătu o secundă să miroasă aerul proaspăt de primăvară. Strada era curată și fără urmă de gunoaie.

Este o dimineață frumoasă.

Disclaimer: Acesta nu este un sfat juridic. Orice asemanare cu realitatea este pur intamplatoare. Niciun animal nu a fost ranit in realizarea acestui material.

06/06/14

Ce vrem: Securitate cibernetica sau securism cibernetic?

Noua propunere de lege privind securitatea cibernetica adoptata de guvern pe 30 Aprilie 2014 a trecut aproape neobservata, desi ar trebui sa priveasca orice cetatean detinator de telefon mobil, calculator sau laptop. Pentru ca prin noua lege acestia vor avea nu doar obligatia “să adopte şi să pună în aplicare politici de securitate cibernetică", dar si “să permită accesul reprezentanţilor desemnaţi (ai SRI, MApN, MAI, ORNISS, SIE, STS, SPP, CERT-RO si ANCOM) în acest scop la datele deţinute.”

Inainte sa explicam mai in detaliu, trebuie sa lamurim doua aspecte:

1. Intai ar trebui sa explic titlul.

Cand ma refer la securitate cibernetica, ma gandesc la faptul ca trebuie sa fiu sigur ca la anumite informatii stocate digital are acces doar cine cred eu ca trebuie sa aiba. Fie ca vorbim de date personale, informatii financiare sau date comerciale confidentiale stocate digital - toate trebuie sa fie pastrate in siguranta, pentru ca cei neautorizati sa nu aiba acces la ele. Aici e treaba mea sau a firmei mele cum le securizez - daca vreau sa le criptez cu cheie de 256 sau deloc. Putem discuta in ce masura anumite informatii digitale nesecurizate pot afecta alte terte persoane, dar si acolo sunt de acord ca in cazul unei culpe grave sau a intentiei trebuie sa pot sa fiu tinut responsabil. Sau daca se pierd date cu caracter personal (cum am mai povestit de data breach notifications).

Cand ma refer la securism cibernetic, ma gindesc ca statul - prin bratul sau de forta - adica structuri care apartin zone de servicii secrete, structuri de aparare a legii sau altele cu atributii in aceste zone - imi impun conduita de securitate in societatea digitala. Trecem de la scopul de a-mi proteja mie datele la a avea o (utopica) societate securizata perfect, in care orice activitate presupus neautorizata sa nu poata avea loc. Si in care statul ma poate obliga, inclusiv prin accesul la datele mele - sa imi respect aceasta conduita. Asta pare a fi o zona in care renunti la zona privata sau comerciala secrete, pentru a asigura securitatea generala. Adica securitate de dragul securitatii. Cam asta pare ca vrea noua lege.

Sa incerc sa subliniez mai bine ideea cu un exemplu practic:

Nu am cont personal pe Facebook si nici nu vreau sa imi fac vreunul (din motive personale si de privacy). Dar asta nu inseamna ca nu ii respect pe care il folosesc cum doresc ei (privat, public, profesional sau un mix).

Securitatea cibernetica ar insemna ca il las sa puna ce vrea acolo, dar pot sa incerc sa educ, sa explic, sa recomand ce anume sa nu puna pe o retea sociala - dar in cele din urma este decizia persoanei ce publica si este responsabil pentru asta.

Securismul cibernetic ar inseamna ca nu ii dau voie sa posteze infromatii daca este intr-un loc sau altul (pentru ca ar insemna ca nu este nimeni acasa), ca nu are voie sa se logheze daca nu are sistemul de operare actualizat sau ca - daca profilul sau pagina lui a fost folosit in mod fraudulos (de ex. a incitat la un protest neautorizat) atunci am voie sa intru in cont sa vad cine l-a sustinut in aceasta activitate presupus ilegala.

2. Acesta este un alt proiect adoptat pe ascuns de Guvern (al treilea numarat de mine - dupa cel cu pre-pay explicat ieri si cel cu protectia consumatorilor in comertul electronic in care efectiv ne-a mintit in fata).

Dincolo de temele legate de teoria conspiratiei, nu poti sa nu ai o intrebare legitima, dar retorica - de ce Guvernul intai adopta un act normativ, iar apoi acesta apare spre “dezbatere publica” pe site-ului Minsiterului Societatii Informationale? Si de ce MSI “organizeaza” un eveniment nepublic de “dezbatere publica” in care comunicatul final spune ca va primi comentarii de la o asociatie dupa data depunerii raportului comisiilor in Camera Deputatilor

Cred ca daca ne apucam sa analizam in detaliu proiectul o sa plictisesc prea mult cititori (si oricum planuiesc cu colegii din ApTI sa trimitem o opinie mai formala si detaliata - in special pe distinctiile majore fata de propunerea de directiva europeana privind securitatea infromatica - vezi aici textul adoptat de Parlamentul European in prima lectura si aici textul propus initial de Comisie), asa ca ma rezum la o critica punctuala si una generica.

3. Critica punctuala a proiectului de lege privind securismului cibernetic

Prevederile la care fac referire sunt defintia din art 5 pct. 8

8. infrastructuri cibernetice - infrastructuri din domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, constând în sisteme informatice, aplicaţii aferente, reţele şi servicii de comunicaţii electronice

unde termenul de sistem informatic trebuie inteles in relatia directa cu definitia din noul codul penal (si care inainte era in legea 161/2003)

(1) Prin sistem informatic se înţelege orice dispozitiv sau ansamblu de dispozitive interconectate sau aflate în relaţie funcţională, dintre care unul sau mai multe asigură prelucrarea automată a datelor, cu ajutorul unui program informatic.

Practic asta inseamna orice calculator, laptop, tableta, smartphone, PoS, ATM, smart meter, microprocesor programabil si altele asemenea

la care adaugam obligatiile impuse de lege pentru detinatorii de infrastructuri cibernetice din art 16 si 17:

a) să adopte şi să pună în aplicare politici de securitate cibernetică, cu respectarea cerinţelor minime de securitate stabilite la nivel naţional de Ministerul pentru Societatea Informaţională sau de către alte autorităţi publice competente potrivit legii;
b) să identifice şi să implementeze măsurile tehnice şi organizatorice adecvate pentru a gestiona eficient riscurile de securitate în infrastructurile cibernetice proprii sau aflate în responsabilitate;
c) să prevină şi să reducă la minimum impactul incidentelor care afectează infrastructurile cibernetice proprii sau aflate în responsabilitate;
(…)

Art. 17 - (1) Pentru realizarea securităţii cibernetice, deţinătorii de infrastructuri cibernetice au următoarele responsabilităţi:
a) să acorde sprijinul necesar, la solicitarea motivată a Serviciului Român de Informaţii, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Serviciului de Protecţie şi Pază, CERT-RO şi ANCOM, în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin acestora şi să permită accesul reprezentanţilor desemnaţi în acest scop la datele deţinute, relevante în contextul solicitării;
b) să informeze, de îndată, autorităţile şi instituţiile publice prevăzute la lit.a) cu privire la incidentele cibernetice identificate, conform procedurilor stabilite prin normele metodologice la prezenta lege.

Sunt convins ca trebuie sa fie o greseala de a mea de interpretare intr-un text perfect normal. Dar daca stam stramb si citim textul drept asta vedem:

1. Toti utilizatorii de calculatoare si smartfoane trebuie sa aiba politici de securitate cibernetica. Si sa aiba masuri organizatorice adecvate.

Doar cine nu a vazut un raport de audit de securitate informatica, nu poate sa intelega despre cata hartogaraie vorbim si cat costa sa le faci. Ati innebunit???

Mai ramine sa ne impuna fiecarui utilizator sa facem un audit cibernetic (am vazut ca au evitat termenul de audit informatic, ca sa ne bage in ceata si mai rau, nu Adrian?) care costa citeva mii de euro si am rezolvat problemele de securitate ale Romaniei. Vom fi un stat sigur.

2. Toti utilizatorii trebuie sa “permita accesul la date” acestor autoritati la solicitarea lor motivata.

Adica trecem de la situatia actuala in care accesul la un sistem informatic al altuia se poate face doar cu mandat de la judecator sau, evident, cu consimtamintul proprietarului sistemului informatic la o situatie in care 9 institutii sa li se “permita accesul la date”. Doar pe o motivare interna? Deci nu mai trebuie sa le dai tu datele relevante, ci sa le dai tu intregul acces? Catre MapN? Catre SPP? Ce treaba au ele cu sistemele tale informatice?

Incep sa cred ca oamenii care au scris proiectul de legea au vise legate de a avea acces oriunde si oricum la orice sistem informatic din Romania. Dar sa pui asta intr-un proiect de lege care sa fie si adoptat de Guvern, este deja neverosimil. Inca sper ca este o greseala pe care toti specialistii guvernului nu au vazut-o si ca de fapt nu au vrut sa reglementeze asta.


4. Critica de fond a proiectului de lege privind securismului cibernetic

Cred ca proiectul de lege porneste de la o premisa falsa: Sistemele informatice ne apartin noua, cetatenilor. Sau noua, firmelor. Internetul este o retea publica, dar este administrata de privati. ICANN, IETF sau IANA sunt institutii care sunt deschise prin esenta si care implica cati mai multi actori. (multi-stakeholders). Furnizorii de Internet sunt societati comerciale private. Furnizorii de retele si servicii de comunicatii electronice sunt privati. Aceastia nu pot fi reglementati la fel ca sistemele informatice sau retelele detinute de autoritatile publice.

Nu rezolvi problema de securitate informatica prin nominalizarea unui serviciu secret eminamente opac care sa se ocupe de un subiect unde cooperarea intre sectorul public si privat, transparenta si respectarea legislatiei privind protectia datelor personale sunt stalpi esentiali.

Nu zic eu asta, ca buricul pamintului, ci sunt si concluzii ale textului adoptat de Parlamentul European in prima citire a directivei (si care e inca in dezbatere):

Cadrul juridic ar trebui să se întemeieze pe nevoia de a garanta viața privată și integritatea cetățenilor.

Deoarece majoritatea rețelelor și a sistemelor informatice au operatori privați, cooperarea dintre sectorul public și cel privat este esențială. (…) Sunt necesare garanții adecvate pentru a se asigura că o astfel de cooperare nu va expune operatorii în cauză la un risc de conformitate mai mare sau la noi obligații în temeiul legislației privind concurența, proprietatea intelectuală, protecția datelor sau criminalitatea informatică, printre altele, nici nu îi va expune la riscuri operaționale sau de securitate mai mari.

Autoritățile competente și punctele unice de contact ar trebui să fie organisme civile, care să funcționeze integral pe baza controlului democratic, și nu ar trebui să desfășoare activități în domeniul informațiilor, al aplicării legii sau al apărării și nici să fie legate organizațional în vreun fel de organismele active în aceste domenii.

5. Concluzii?

Da, securitatea cibernetica ne priveste pe noi toti, ca parte a unui eco-sistem digital.

Nu, securitatea nu trebuie impusa cu de-a sila de o institutie de securitate pentru toti cetatenii care au dispozitive informatice.

05/06/14

Permalink 15:09:00, by bogdan, 1637 words   Romanian (RO)
Categories: Stiri - Romania, Pareri personale, Legislatie, Drept & Internet, Viata privata

Romania digitala - sa dai cu subsemnatul la WiFi free si cartele pre-pay !?!

O propunere de lege de 5 articole adoptata de Guvernul Romaniei in 30 Aprilie 2014 care cere inregistrarea obligatorie a utilizatorilor de free WiFi si a cartelelor pre-pay a trecut in viteza super-sonica prin Senat, iar in Camera Deputatilor are termene de 2 zile pentru depunere amendamente si raport - ne arata adevarata fata a Romaniei digitale dorita de guvernantii nostri - un spatiu virtual in care sa dai cu subsemnatul pentru orice utilizare a tehnicilor de comuncatie si in care (prin noul proiect de lege privind securitatea cibernetica) datele sa fie accesibile direct si fara mandat de toate serviciile secrete si nesecrete.

Intr-un stil traditional de ne-dezbatere publica (proiectul NU a fost transmis societatii civile si industriei inainte de adoptarea de guvern si niciuna din comisiile Senatului NU a fost interesata de alte opinii) riscam sa fie adoptate niste articole lacunare si care nu au niciun efect practic serios, in afara de limitarea drepturilor cetatenilor.

Dar sa analizam mai in detaliu.

A. Inregistrarea obligatorie a tuturor celor ce acceseaza un WiFi public

Propunerea

Art 73^2 (1) In cazul punctelor de conectare la internet puse gratuit la dispozitia publicului de catre persoane juridice, este obligatorie securizarea accesului pe bază de parolă, precum şi asigurarea procedurilor si echipamentelor necesare stocarii pe o perioada de 6 luni a datelor furnizorului de servicii pentru a identifica utilizatorii conectati in aceste puncte. Utilizatorii acestor puncte au obligatia de a-si comunica datele de identificare la accesarea acestor servicii.

Deci daca avem:

  • o conferinta
  • o cafenea
  • un acces la Internet in parc
  • o statie de metrou sau autogara
  • un hotel
  • mall, magazin, taxi, universitate, liceu, magazin de vinzare produse telefonice, cabinet de stomatologie, etc etc.

acestea vor trebui sa:

  • stabileasca o procedura de identificare a utilizatorilor conectati. Legea nu zice nimic detaliat, dar daca vorbim de date de identificare este clar ca vorbim cel putin de o declarare (voluntara?) a unor datele cu caracter personal. Ma intreb cum o sa fie in parc - te duci la paznic sa-i dai buletinul?
  • investeasca in echipamente tehnice pentru stocarea datelor intr-un mod sigur (ca sa nu le fure, hackerii, intelegeti ironia?)
  • investeasca in echipamente sau soft catre pot sterge toate datele colectate in mod automat si ireversibil in 6 luni

Cetatenii vor trebui sa aiba buletinul la ei si sa isi dea datele (nu se stie care) catre toate institutiile de mai sus daca vor sa acceseze un WiFI. Institutiile trebuie sa le pastreze in cazul in care le cere cineva. Nu se stie cine si cum are voie sa le ceara.

B. Inregistrarea cartelelor pre-pay

Utilizatorii vor trebui sa dea nume, prenume, CNP si numar si serie de buletin la achizitionarea oricarui serviciu de comuncatii electronice. Si pentru cartelele pre-pay va trebui incheiat un contract. Cu font lizibil. Marimea - cel putin 10p (sic!). Toate acestea vor trebui stocate. Probabil pentru un termen nelimitat, ca legea nu prevede altfel.

Atentie - Legea nu spune daca trebuie sa dai datele tale sau ale altuia. Nici nu precizeaza daca cel care colecteaza datele trebuie sa le verifice cu un act de identitate original.

Operatorii de telefonie mobila vor trebui sa investeasca in toate echipamentele necesare pentru a colecta datele personale si contractele. Pentru a respecta legea privind protectia datelor cu caracter personal, vor trebui sa investeasca in noi harduri, fisete cu lacat si altele asemenea pentru a pastra datele in siguranta. Conform aceleiasi legi, cei care colecteaza datele vor trebui instruiti pentru a intelege ce obligatii au la colectare.

Tot operatorii se vor ocupa si de partea cea mai distractiva a legii - notificarea prin mass-media a legii si obligarea la inregistrare a tuturor celor ce au cartele pre-pay acum. Adica vreo 12 milioane de bucati. Totul in 6 luni. Adica aprox. 60 000 de noi inregistrati/zi. Cei care nu se inregistreaza vor avea serviciile de comunicatii taiate.

C. De ce da si de ce nu?

Argumentele pentru un asemenea act normativ ar trebui sa fie in nota de fundamentare a Guvernului. Documentul este plin de informatii factuale eronate (a.k.a minciuni) - cu privire la lipsa impactului asupra mediului de afaceri, consultarea societatii civile si inexistenta unor hotarari ale CJUE pe aceasta tema.

C1. Argumente pro am gasit 2:

1. Elimina discriminarea intre utilizatorii de comunicatii electronice cu contract si pre-pay. Primii sunt inclusi in registrele de abonati, in timp ce a doua categorie nu este.

Asta e pur si simplu ridicola si prosteasca. Inscrierea in registrul de abonati se face numai daca exista consimtamintul abonatului cf legii 506. In plus acesta este un drept al abonatului si nu o obligatie. As rade, daca nu ar fi de plans

2. Face dificila urmarirea penala sau “cunoasterea, prevenirea si contracararea riscurilor ori amenintarilor la adresa securitatii nationale”

Aici exista intr-adevar un simbure de adevar. Faptul ca ai identificat un potential faptuitor pe care nu poti sa-l identifici in mod imediat pare a fi un obstacol in calea urmaririi penale. Cu toate acestea sunt mai multe contra-argumente care se pot aduce acestei teorii (pe linga faptul ca o argumentare serioasa ar fi adus exemple si procente de cazuri nerezolvate din cauza acestei probleme):

  • Cazurile Apostu (22 de telefoane cu cartele inter-sanjabile) si Fany (15 cartele folosite) - ambele in care inculpatii au fost trimisi de judecata ne arata ca nu este o problema insumontabila, nici macar daca persoanele ar folosi un numar relativ mare de telefoane mobile pentru a-si ascunde comunicarile. Deci se poate si tehnic si operational (nu vreau sa intram in detalii)
  • Daca o asemenea lege ar fi adoptata, cel mai probabil cei care chiar ar dori sa foloseasca telefonul mobil pentru a discuta aspecte legate de infractiuni ar fi avertizati astfel incat s-ar ascunde in a-si da propriile date la cumpararea unei cartele. Probabil ca majoritatea rau-voitorilor s-ar folosi alte metode deja utilizate in alte cazuri - folosirea de date false, CI furate sau intermediari (sageti) care pentru 10 lei ar fi primii ce ar cumpara o cartela pentru altul.
  • Sau - si mai rau pentru organele de cercetare penala sau pentru serviciile secrete - ar incepe sa foloseasca pe scara larga unelte care folosesc criptare serioasa ce fac imposibil accesul la convorbiri. (daca vreti detalii puteti participa in weekend la Coliberator unde se anunta mai multe speech-uri pe tema asta - sau aruncati-va o privire pe prism-break). Daca se adopta legea - si poate chiar si daca nu - va promit niste postari detaliate pe tema asta :-)

C2. Argumente contra

Dincolo de cele deja mentionate mai sus, principalul argument contra este legat de faptul ca masura incalca in mod grosolan si ilegal dreptul la viata privata, care este un drept fundamental. In mod normal o analiza exaustiva ar trebui sa analizeze daca masura incalca dreptul la viata privata, dar si daca masura este necesara si proportionala intr-o societate democratica. Daca primul parte nu vad cum ar fi contestata, a doua este sustinuta prin argumentatiile din jurisprudenta Curtii Constitutionale Romane (Decizia nr.1258/2009), CJUE (C-193/12 - Digital Rights Ireland vs EC ) sau CEDO (Marper vs. UK). Am mai discutat subiectul, nu mai insist.

Interesant ar fi si ca, asa cum am mai scris in opiniile ApTI, masura a fost respinsa de Comisia Europeana pentru a fi implementata in toate tarile membre din motive de ineficacitate.

Vezi raportul de evaluare a Comisiei Europene cu privire la directiva privind pastrarea datelor de trafic:

“Ponderea utilizatorilor de telefonie mobilă care folosesc servicii preplătite variază în UE. Unele state membre au susținut că, în special atunci când sunt achiziționate într-un alt stat membru, cartelele SIM preplătite, ai căror posesori nu sunt identificați, ar putea fi, de asemenea, utilizate de persoane implicate în activități infracționale ca mijloc de evitare a identificării în cursul cercetării penale. Șase state membre (Danemarca, Spania, Italia, Grecia, Slovacia și Bulgaria) au adoptat măsuri care necesită înregistrarea cartelor SIM
preplătite. Acestea și alte state membre (Polonia, Cipru, Lituania) au susținut opțiunea
adoptării de măsuri la nivelul UE pentru înregistrarea obligatorie a identității utilizatorilor de servicii preplătite. Eficacitatea acestor măsuri naționale nu a fost dovedită. Au fost evidențiate limitări potențiale, de exemplu, în cazurile de furt de identitate sau atunci când cartela SIM este achiziționată de un terț ori atunci când un utilizator activează serviciul de roaming prin conectarea cu o cartelă cumpărată într-o țară terță. În general, Comisia nu este convinsă de necesitatea de a acționa în acest domeniu la nivelul UE în acest stadiu.

De altfel proiectul are si alte lacune - pentru ca nu interzice (si nu poate interzice) vinzarea, schimbul, imprumutul sau orice transfer al unei cartele pre-pay catre o alta persoana - fie ea cunoscuta sau nu. De altfel faptul ca ai datele unei persoane care a cumparat o cartea pre-paid nu inseamna nicicum - dpdv al prezumtiei de nevinovatie - ca el este cel care o foloseste sau ca el este persoana care a vorbit de pe acea cartela.

La fel nu se poate interzice sa vii cu o cartela din afara Romaniei din alta tara unde nu exista aceasta obligatie, iar in contextul iminentei aboliri - in 2 ani ce-i drept - a taxelor de roaming, o astfel masura va deveni probabil absolut banala.

In final - sa vedem ce vor decide Comisiile Camerei Deputatilor si plenul. In cele din urma se pare ca Comisiile au dat un termen mai lung, iar cel putin Comisia de ITC a chemat la dezbateri mai multi actori din zona privata si a societatii civile. Cel mai frustrant este insa ca cei care de fapt au redactat textul (si care sunt anonimi pentru noi, ha!) refuza sa discute public si pe argumente si prefera (a patra oara!) sa impinga prin mijloace bizare un proiect care afecteaza in mod direct drepturile cetatenilor.

Si ca sa facem teoria conspiratiei completa va povestesc maine de alt proiect iesit pe sestache ca adoptat de guvern - un proiect de lege privind securitatea cibernetica care ar da dreptul reprezentantilor “SRI, MApN, MAI, ORNISS, SIE, STS, SPP, CERT-RO si ANCOM, in indeplinirea atributiilor ce le revin acestora si sa permita accesul reprezentantilor desemnati in acest scop la datele detinute, relevante in contextul solicitarii". :p

15/05/14

Permalink 17:21:00, by bogdan, 632 words   Romanian (RO)
Categories: Stiri - Romania, Pareri personale, Drept & Internet, Drept & ITC

De ce nu votez la europarlamentare... in dorul lelii?

Au aparut mai multe articole si editoriale legate de participarea la vot pe 25 mai, participarea dar fara a vota pe cineva anume sau chiar ne-participarea in semn boicot al actualei clase politice romanesti.

Boicot ar putea fi o solutie doar daca in urma votului nu ar fi ales nimeni… dar cum cineva tot o sa ne reprezinte o sa va spun de ce merg eu si cum votez (am mai facut ceva similar in 2007) (desi votul pe liste blocate este o imbecilitate)

Deci merg din 3 motive:

1. Stiu si vad ca Parlamentul European conteaza in reglementarile legate de lumea digitala in proportie de 80%, fata de 20% cat mai valoreaza cel national. Am scris destul de des pe blogul asta despre neutralitatea Internetului sau zona de protectie a datelor personale - care se decid 100% la Bruxelles. In conditiile astea, trebuie sa fii ignorant ca sa nu-ti pese.

2. Parlamentul European civilizeaza si educa politic. Iar pe cei ne-educabili il marginalizeaza si ignora (vezi ca nici Becali, nici Vadim nu au facut nimic in PE - doar au papat banii nostri). Poate ca unii (dar nu toti) o sa invete ceva

3. Am vazut practic ca europarlamentarii (MEP) sunt oameni ca noi, iar cei din afara sunt si prietenosi si vorbesc cu oricine. Deseori raspund la intrebari/probleme (ei sau staff-ul lor), iar daca anunti ca vii din tara in Bruxelles si vrei sa te intalnesti cu un MEP de obicei te primesc. Asta s-a intamplat cu colegii din ONG-uri similare din Finlanda, Olanda, Germania, etc. Eu insumi am avut ocazia sa stau la un pahar de vorba sau bere in cadru extrem de informal cu MEPi din Austria, Suedia sau Germania. Si cu cei din Romania, s-a intamplat doar in 2 exceptii, desi le-am trimis mai multe emailuri de interpelare.

Si atunci ignorand campania romaneasca, care nu priveste deloc ceea ce se dezbate in PE si e mai degraba o suita interminabile de rafuieli politice, am facut (impreuna cu cativa colegi) 2 chestii banale incercand sa contactam toti candidatii (macar) cu sanse (datele de contact le-am facut publice, deci puteti face si voi acelasi lucru):

1. I-am intrebat daca semneaza sau nu Carta Drepturilor Digitale ca sa intelegem daca suntem pe aceiasi lungime de unda sau nu pe chestiunile substantiale legate de ce ne intereseaza pe noi. Sau macar sa explice public de ce nu.

2. I-am intrebat cum o sa comunicam intr-un sens sau celalalt daca vor fi alesi:

A.Pe perioada cât veți fi ales intenționați să mențineți un blog? Cât de des vă propuneți să îl actualizați cu informații despre activitatea dvs în Parlament? Dacă nu veți folosi un blog, prin ce metode vă veți ține suținătorii la curent cu intervențiile dvs?

B. În măsura în care un cetățean european interesat de o problematică aflată în dezbateri parlamentare vă contactează direct după ce ați fost ales, care este timpul de răspuns estimat de dvs sau de echipa dvs la primirea unui mesaj prin e-mail?

Pina acum am primit 4 reactii (fara nicio mediatizare):
- 2 semnari ale Cartei si
- 2 raspunsuri (mai degraba negative in ceea ce priveste semnarea) primite pe email.

Azi am continuat cu contactarea pe Twitter si o sa urmeze si Facebook.

Personal, voi alege un candidat care este cel mai aproape de cele 3 criterii sau le indeplineste pe toate.

Dincolo de vot, cred insa ca responsabilitatea noastra ca cetateni interesati nu ar trebui sa se opreasca la 25 mai, ci atunci sa inceapa. Sunt convins ca daca macar 0.001% din cei care voteaza pe cineva l-ar trage de mineca o data pe an am avea o schimbare si a zonei politice. Sau a unei parti a acesteia.

Depinde doar de noi.

Update 21 Mai - pina acum am primit 5 raspunsuri directe si 2 semnari finale ale Cartei. Detaliile in lista.

Update final - au fost vreo 6 semnari finale ale Cartei si alte 6 raspunsuri directe prin email sau Facebook

14/05/14

Permalink 11:57:00, by bogdan, 742 words   Romanian (RO)
Categories: Legislatie, Drept & Internet, Comert electronic, Drept & ITC

Se schimba drepturile consumatorilor in comertul online. Cum? Inca nu stim..

Update 12 iunie 2014 - a aparut in Monitorul Oficial noul act - OUG 34/2014. Intra in vigoare maine 13 iunie 2014.

Update 5 iunie 2014 - Stimati cititori, v-am mintit! Asta si pentru ca Guvernul Romaniei ne-a mintit pe noi toti. Pe 30 Aprilie ne-a anuntat ca a adoptat un proiect o lege de modificare a legislatiei de protectie a consumatorilor (care modifica inclusiv regulile pentru vinzarile online) si ca nu poate adopta o ordonanta de urgenta. Ulterior si-a modificat continutul din propria pagina web (stergand titlul legii adoptate).

Doar ca de fapt nu a trimis nimic la Parlament, iar pe 5 iunie ne anunta ca ieri a adoptat o Ordonanta de Urgenta cu aceleasi propuneri (care nu-s publice inca). Deci in citeva zile apare in Monitorul Oficial si va dau textul oficial.

In rest, poate mai bine ne apucam de tenis, ca macar acolo regulile pare mai clare. Hai Simona!

Doua noutati din zona de comert electronic:

1. S-a lansat si in 2014 competitia Gpec. Perioada de inscriere a magazinelor online care vor sa participe la competitie se termina pe 23 mai 2014. Dar ascultati la mine cu 8 editii de Gpec vazute in spate - dincolo de avantajele de 3000 de euro ale participarii, ca unul care a vazut si a vorbit cu magazinele participante la editii trecute va spun ca cel mai important (si necuantificabil) este procesul de invatare, dialog si interactionare oferit de cele 2 etape de jurizare si evenimentele organizate.

Evident, la unele evenimente din Gpec puteti sa participati si fara sa treceti prin jurizare (primul este Gpec Summit de pe 26-28 Mai 2014.

Ca noutate de interes si pentru consumatorii obisnuiti, anul asta Gpec propune si un eveniment B2C numit EcomFest in octombrie 2014 de intalnire intre magazine online si clienti.

Timp de o zi, magazinele online vin in offline pentru a da mana cu internautii si pentru a le arata ca ceea ce ce se intampla in spatele unui website de comert electronic nu e ceva “virtual", ci este cat se poate de real si palpabil.

2. Guvernul a adoptat in sedinta din 30 Aprilie 2014 noi reguli privind protectia consumatorilor in contractele încheiate la distanţă (deci inclusiv cele din zona comertului electronic)

Asta ar fi trebui sa fie stirea numarul 1, doar ca textul actului adoptat nu prea este disponibil…

Haideti sa va explic un picut. Deci Uniunea Europeana adopta o directiva privind protectia consumatorilor in 25 octombrie 2011. De fapt e mai mult o consolidare a mai multor acte normative din zona drepturilor consumatorilor. Directiva nu aduce schimbari atit de complicate, ci mai degraba clarificari (am mai vorbit despre subiectul asta). Directiva trebuia implementata pina in Decembrie 2013, iar noile reguli sa se aplica de la 13 iunie 2014. (sunt multe articole in sensul asta in engleza)

Ei bine, desi Guvernul Romaniei (indiferent cine il conduce, ca au trecut mai mult pe acolo din 2011 pina in prezent) avea timp berechet in 2 ani si jumatate sa faca ceva, alege - ca de obicei - sa nu faca nimic. Iar cand incepe Comisia Europeana sa intrebe de sanatate, baga o Ordonanta de Urgenta pe sedinta guvernului, ca doar arde dom’le (adica este “imperios necesar"). Doar ca Guvernul decide sa o transforme in lege si o trimita spre Parlament.

Evident, Guvenul nu a anuntat nicio dezbatere publica asupra legii si nu stiu pe cineva din zona comertului electronic sa i se fi cerut parerea. Pai daca ne cere UE - ce rost are sa mai intrebam, nu?

Tot la fel de evident, textul adoptat nu se gaseste pe site-ul Guvernului. In mod normal ar trebui sa il trimita in citeva zile la Parlament, doar ca nici pe site-ul Parlamentului nu e de gasit dupa 2 saptamani.

Ca sa nu va las insa cu totul cu gura cascata, eu cred ca textul adoptat va fi exact cel anuntat public de ANPC acum vreo 2 ani. Doar ca ANPC nu are drept de intiativa legislativa si a stat la mila Guvernului.

Si uita asa - in loc sa discutam pe fond - ce se schimba, cum sa schimba si cand - tot ce putem anunta este ca se va schimba ceva, fara sa stim detalii…

In practica nu cred insa ca Romania se va indeparta de litera directivei (ca noi copiem, nu implementam directivele), deci puteti sa luati textul de acolo cam aproape exact ce va fi adoptat.

Si uite asa - daca vrei sa fii un magazin online care vrea sa se pregateasca sa respecte legea - nu prea ai cum. Ah, si nu vreti sa aflati si ca - de fapt - directiva ar putea fi invocata si direct dupa 14 iunie 2014 de partile interesate… (in cazul asta consumatorii) :D

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 ... 102 >>

Blog juridic al lui Bogdan Manolea cu informatii referitoare la legislatie, jurisprudenta, articole si stiri legate de domeniul Dreptului Tehnologiei Informatiei din Romania si strainatate.

Subscrie la acest blog pentru a primi actualizarile prin e-mail

Adresa de e-mail


Realizat de FeedBlitz

XML Feeds

Search

October 2014
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
 << <   > >>
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31    

Multumesc

V-a fost util ceva de pe blog sau pe de site ?
De azi va permit sa imi lasati un multumesc

Licenta Creative Commons BY-SA 3.0 Romania

Licenţa Creative Commons
Blogul Legi-internet.ro de Bogdan Manolea este licenţiat printr-o Licenţă Creative Commons Atribuire - Distribuire-în-condiţii-identice 3.0 România .

Who's Online?

  • Guest Users: 46
powered by b2evolution free blog software